Localitatea Cornatel (judetul Bacau) Resedinta: Urechesti.

Atractii turistice - Harti, descrieri si comentarii detailate, poze, posibilitate de cautare, navigare pe teren in timp real pentru cei cu acces complet. - Autentificare/Inregistrare

Locuri de vizitat si atractii turistice langa Cornatel, judetul Bacau

Conform legendei care circula in tinut, numele ar veni de la Tudora Vrancioaia, batrana care ar fi gazduit, ospatat si incurajat in casa ei pe domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare. La 35,04 km.

La baza Culmii Pietricica, pe versantul sau nord-estic, exista mai multe sate cu puternice comunitati de ceangai catolici. Dupa un obicei local, pe culmile golase ale unor picioare ale Pietricicai, fiecare asemenea comunitate a ridicat cate o capela. La 41,41 km.

Cascada Cernica este o cadere de apa formata din mai multe trepte, care se afla pe parul Cernica, aproape de localitatea Poiana Sarata. La 46,2 km.

Paraiasul Baltata curge pe versantul estic al Culmii Pietricica, traverseaza satul Baltata (comuna Sarata) si se varsa in paraul Sarata, putin inainte ca si acesta sa dispara in raul Siret. La 43,06 km.

Pe deal sunt numeroase fenomene de acest gen, ce merita vazute. Doua dintre ele sunt evidentiate acum prin includerea lor intr-un circuit. La 36,11 km.

Satul Bogdana este cunoscut prin manastirea de aici. Bisericuta veche din cimitirul Bogdanei - Urcusul de la asfalt pana la platou este unul accentuat. Independent sau poate legat de acest fapt, satul nu are biserica proprie si nici nu se stie sa fi avut candva. La 16,88 km.

Magura Odobesti este o structura geografica bine singularizata, aflata la periferia estica a Subcarpatilor Vrancei. La 31,38 km.

Paraul Bahna traverseaza comuna Luizi-Calugara, ajungand in Siret dupa ce se uneste cu paraul Sarata. La 47,33 km.

Pe malul Siretului, nu departe de orasul Adjud, existã douã lacuri vecine, Balta Verde - amenajat pentru pescuit si agrement - si Lacul de Argint, a caror existenta e legata de un vechi brat al Siretului, dar si de alimentarea prin panza freatica. Balta da, cutia ba - Intr-o zi torida, am cautat racoarea luncii Siretului. La 14,34 km.

Culmea Musat-Lepsa-Stanisoara-Clabuc-Zboina Neagra reprezinta una dintre unitatile structurale majore ale Muntilor Vrancei, continuand spre nord, culmeaprincipala a acestora, Musat-Lacauti-Goru. Varful Lepsa e sub el! - Rugam primul gasitor al acestei cutii sa adauge pe titlului de pe eticheta si de pe coperta jurnalului cuvantul SUB, iar daca suie si pe Varful Lepsa si gaseste cutia de acolo sa taie de pe eticheta aceleia acelasi cuvant. A doua vizita - A doua vizita pentru noi la Varful Lepsa (prima nu cred ca am notat-o aici), de data aceasta in peisaj hibenal. Sub numele de Culmea Lepsa descriem segmentul cuprins intre Pasul Musat si Pasul Stanisoara. La 49,34 km.

Poglet este un sat al comunei Corbasca, numit in vechime Sucmezeu. Despre constructia bisericii de aici, pentru a servi schitul ctitorit de paharnicul Constantin Bals, se spune ca ar data din secolul XVIII, ante 1734. La 23,14 km.

Monumentul Eroilor de pe Magura Ocnei din orasul Targu Ocna este un monument comemorativ al militarilor romani morti in Primul Razboi Mondial. La 38,37 km.

Este vorba despre o faleza impresionanta din gresie aflata in capatul amonte, pe paraul Vazuti, al satului Vizantea Manastireasca. La 26,86 km.

Satul Poieni, ce reprezinta azi o suburbie a orasului Targu Ocna, e aflat la 1,5 km vest de oras, pe DN 12A, Miercurea Ciuc - Onesti. Cimitirul Eroilor de la Poieni - Targu Ocna - Am parcat pe ulita de langa monument, este loc suficient in spatele edificiului. Stanga sau dreapta? - Am parcat pe marginea drumului, undeva intre sonda straveche si cimitirul eroilor, deplasandu-ma apoi pe jos pana la ambele ascunzisuri. Pe dealurile care il strajuiesc dinspre sud, Magura si Ciresoaia, s-au desfasurat bataliile din Primul Razboi Mondial care au stopat ofensiva austro-ungara de pe frontul Oituz, din august 1917. La 40,04 km.

Dealul Sinislau delimiteaza spre sud teritoriul comunei Luizi-Calugara. Capela de pe acest deal, cu hramul Nasterea Sfantul Ioan Botezatorul, ca al catunului Suhard al comunei, a fost ridicata in 1932. La 45,85 km.

Dealul Ghert delimiteaza spre nord teritoriul comunei Luizi Calugara, dominand unul dintre satele sale componente, Osebiti. La 48,48 km.

Dealul Ursoaia este, cu adevarat, unul dintre obiectivele majore ale Muntilor Berzunti. La 42,61 km.

Ploscuteni este o localitate cu oarecare istorie, atestare secolul XVIII. Interesanta si prin prezenta unei populatii majoritar, 95 la suta, catolica intr-o zona eminamente ortodoxa. La 19,61 km.

Este vorba despre trei fragmente ce au format candva o cruce, piciorul, ramas inca implantat in locul initial, un soclu natural de gresie, si cele doua parti laterale, gasite alaturi de picior. La 44,16 km.

Radeana este un mic sat aflat la granita dintre cartierul Borzesti al Onestiului si comuna Stefan cel Mare. Biserica ortodoxa din Radeana - Stefan cel Mare - Omul sfinteste locul, e valabil in Radeana. Este accesibil din DN 12A, Onesti - Adjud, din care pleacã spre sud un drum pietruit ce ajunge dupa 1 km la o intersectie in panta, marcata de o troita. La 18,78 km.

Situata in satul Straoane (de Sus), biserica de lemn Sfantul Nicolae, monument istoric, dateaza de prin secolul XVII-XVIII-lea. Biserica din Straoane si alte obiective - Puteti vedea un fotoreporaj cuprinzand un traseu cultural in comuna Straoane pe Munte si Flori. Biserica este o expresie a stilului arhitectural (popular) moldovenesc. La 21,76 km.

Lacul Tutovanului este un lac de alunecare, aflat pe Dealul Motocu Mare din Subcarpatii Vrancei. Cunoscut de localnici sub numele de Lacul Tutovanului, sau Motoc in textele putinelor ghiduri turistice care descriu zona. La 19,95 km.

Cascada si Pestera Ghimelcea - Berzunti La 37,77 km.

Cascada Lesuntul Mare La 38,71 km.

Unul dintre muntii Vrancei, relativ accesibil privirii dintr-o zona relativ circulata - perimetrul Cheilor Tisitei -, este Coza. Unul dintre contraforturile sale, nordic, are si el o imagine penetranta pentru drumetii care strabat Cheile Tisitei, in partea lor amonte, este numit Gurguiata. La 45,97 km.

Varful este unul dintre cele cateva de peste 900 m ale Muntilor Berzunti, acesta de 903 m. La varf se poate ajunge pe mai multe trasee ce pleaca din localitati de pe valea Trotusului - Larga, Pagubeni. La 46,74 km.

Satu Nou este un sat din comuna Pargaresti. Se afla langa raul Trotus, la vest de Onesti, la sud-est de Targu Ocna, intre Pargaresti si Nicoresti. La 32,77 km.

Cineriele sunt tufuri vulcanice - roci formate prin sedimentarea si consolidarea cenusii vulcanice. Cele de la Somusca, com Cleja, fac parte dintr-un orizont mai larg ce ajunge pana in valea Siretului. La 31,97 km.

Este vorba despre una dintre putinele pesteri din tara, cantonate in gips. Pestera este localizata in versantul drept al raului Oituz, in perimetrul localitati Poiana Sarata, Oituz - Bacau, fiind aflata la o altitudine relativa de vreo 20 m. La 44,79 km.

Este vorba despre cea mai veche sonda sapata prin foraj mecanic din Romania. Titlul comentariului - Este inutil folosirea titlului ascunzisului pentru titlul comentariului. Usor de gasit, mai greu de scos - Am parcat pe marginea drumului, undeva intre sonda straveche si cimitirul eroilor, deplasandu-ma apoi pe jos pana la ambele ascunzisuri. La 39,76 km.

Coborand de pe culme pe latura vestica a dealului Piatra Soimului, am descoperit o interesanta fortareata construita din pietre, de fapt o amenajare militara din Primul Razboi Mondial. Am cucerit fortareata - Inca un obiectiv interesant de pe Piatra Soimului pe care il stiam de mult. Amenajarea consta dintr-un zid exterior si unul interior, niste trepte de piatra, respectiv interiorul fortaretei. La 36,06 km.

Negoiesti este satul de resedinta al comunei Stefan cel Mare, avand casele de-a lungul DN 11A, Onesti - Adjud, la cca 10 km de Onesti. Iazul Negoiesti - Stefan cel Mare - Surprins de frumusetea peisajului, era sa uit de cealalta comoara. Un alt drum de acces la iaz - Venind dinspre Onesti, am ratat intersectia recomandata in descriere. La 15,94 km.

La Stramtura este numele popular al unei mici porti formata de versantii Cozei, afluent al Putnei, ceva mai apropiati decat de-a lungul restului vaii. La 41,98 km.

Gheorghe Donici (1849-1916) este un erou cu totul aparte, mort in lupta, in Primul Razboi Mondial, ca voluntar, la varsta de 67 de ani. Nu era sa fie - Am vrut sa caut zece ascunzisuri in aceasta zi. Eroul Gheorghe Donici are un nou ascunzis - Cum ascunzisul initial nu a rezistat si nici sanse de a fi reabilitat nu am intrevazut, am hotarat schimbarea locatiei, adaugand si un plus de interes obiectivului. Luptase, tot ca voluntar, si in Razboiul de Independenta din 1877-1878. La 17,66 km.

Pe o serie de harti, de exemplu Muntii Nemira - Dimap, apare localizata pe malul stang al Oituzului, putin in amonte de confluenta cu paraul Caraslau, o formatiune stancoasa cu denumirea in maghiara, Honvéd-kõ. La 49,72 km.

Piatra Corbu Larga la 46,46 km
Piatra Corbu reprezinta o inpresionanta faleza de gresie, aflata la extremitatea celui mai zdravan contrafort al Culmii Berzuntilor - Stogu -, la confluenta paraului Larga cu Trotusul.

Drumul Crucii de pe Dracoaia este marcat cu tablete sculptate în lemn, reprezentând cele 14 opriri biblice. Nici drumul nu mai e ce a fost - Am parcurs acest traseu si atunci cand am gasit geocutia de pe Dracoaia. La 41,05 km.

Intre izvoarele paraului Strigoiu - ce separa dealurile Chichilau si Pietrisu, afluent al Trotusului. La Tisesti-Targu Ocna, se inalta un delusor, Titelca, legat cu un istm ingust de Poiana Chichilau. La 35,96 km.

De la Piatra Soimului se urmeaza o poteca sub braul de piatra al dealului. Caldarea Mare din Piatra Soimului a fost cu plin - Cunoscand bine locatia, ne-a fost usor sa gasim ascunzisul. Dupa ce trecem pe sub Piatra cu Palarie, ramanem sub zidul de piatra pana atingem muchia sud-vestica a dealului. La 36,07 km.

[ Sus ↑ ]

Trovantii de la Viisoara - Berzunti la 34,77 km
Trovantii constituie o curiozitate destul de comuna, in afara de cei de la Costesti, judetul Valcea, exista numeroase alte locatii, cu formatiuni asemanatoare. Trovantii din Viisoara se afla la nord-vest de sat, la aproximativ 700 m distanta de la drumul DC152.

Sfinxul si cascada Bucias la 37,17 km

Schitul Lapos, aflat sub muntele omonim, ce apartine Muntilor Ciucului, a fost infiintat de un calugar in 1737, functionand pana in 1850 cand a fost distrus de un incendiu. La 55,54 km.

Manastirea, de data recenta - 2009 -, se afla pe una dintre colinele Tutovei. La 51,6 km.

Pe fondul unei stravechi tractiuni gravitationale, pe versantul sudic al Muntelui Muncelu (Preluca Talharului - Muntii Tarcaului), pe culmea Muncelului s-a format un impresionant sant tectonic. Lacul celor trei sutiene - Venind dinspre zona Ghimesului, am ajuns prima data pana in localitatea Preluci. La 68,68 km.

Pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, pe partea impadurita dinspre localitatile Bolatau si Zemes, gasim o multime de formatiuni stancoase interesante. La Altar am gasit geo-ofranda - Geocutia a fost gasita de nepoata noastra mai mica - 10 ani - doar pe baza indicatiilor, era OK. La 68,54 km.

Este o biserica tip cetate, fiind inconjurata cu un zid inalt de cca 2 m cu cornisa din tigla. Primul ascunzis chiar ca a fost temporar - In drum spre casa, mi-a ramas timp sa mai caut geocutiile ascunse la bisericile catolice din Estelnic si Poian. La 64,58 km.

Despre Lacul Poiana Uzului, mentionam ca data oficiala a nasterii sale, anul 1973, cand a fost terminat barajul (constructia a inceput din 1965). Locatie spectaculoasa - Locatie neexploatata din punct de vedere a agrementului lacustru. Un ascunzis de exceptie - Fara a da mai multe amanunte despre locatia ascunzisului - dacat a facut-o cel care a ales-o - nu putem trece cu vederea frumusetea locului. La 55,43 km.

Este un lac rezultat in urma unei stravechi alunecari masive, petrecute pe pantele sudice ale Dealului Muncelu al Prelucai Talharului - unul dintre picioarele sud-estice ale Muntilor Tarcaului. Lacul Osoi - Daca tot am ajuns aici, am cautat un unghi potrivit pentru a incadra panoramic lacul. La 62,87 km.

In jurul varfului Nemira Mica gasim mai multe formatiuni stancoase interesante, de forma unor ciuperci, turnuri sau piramide, produse de actiunea eoliana asupra gresiei friabile. Ciuperca Nemirei Mici isi are acum cutie proprie - Indiciul conduce la sigur, ciuperca fiind in cararea de acces pe varful Nemira Mica. Ciuperca de piatra - Nemira Mica - Desi nu deschide orizonturi, este un obiectiv la fel de fotografiat ca varfurile de munte. La 56,63 km.

Este o curmatura joasa (1437 m) intre Nemira Mica (1627 m) si un varf fara nume de 1603 m, ce precede Nemira Mare. Saua Nemirei - Locatia ofera un moment de ragaz, un strop de apa rece, incanta ochiul si da sperante. La 56,66 km.

Situl arheologic de la Poduri se afla pe Dealul Ghindaru, in punctul Rusaiesti, la vest de biserica de lemn Sfantii Voievozi din Poduri. La 55,76 km.

Locatia este descrisã deja pe site ca punct de interes. Bucuria descoperirii - Urmand indicatiile am avut bucuria sa descopar locatia. La 69,52 km.

Micul izvor despre care e vorba se afla pe poteca culmii principale a Muntilor Nemira, marcata cu banda albastra, in apropiere (15 minute) de Botul Farcului. Izvorul din carare - Urmand indicatiile d-lui profesor, am ajuns aici intr-o zi de toamna autentica. La 60,02 km.

Munceii Uture reprezinta un vanjos brat lateral din extremitatea sud-estica a Muntilor Tarcaului, desprins din Culmea Runcu Stanelor - prelungirea sudica a culmii Gosmanului. Piatra Crapata Runcu - Am urcat pe jos pana la Runcu si de acolo la obiectiv. La 61,6 km.

In-afara de mai cunoscutele Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul, pe culmile Munceilor Uture, chiar aproape de acestea, mai pot fi intalnite inca alte stanci cu forme interesante sau bizare. La 68,4 km.

Sub acest nume sunt destul de putin cunoscute doua lacuri formate pe o larga treapta de alunecare de pe versantul estic al Nemirei Mari. Baltile Nemirei - Dupa un parcurs de 90 minute de la Varful Nemira Mare, pe la crucea metalica a lui Carpinis, pe Scari la vale, pe fostul drum forestier de exploatare in jos, apoi la stanga la intersectia cu drumul de la Balti spre Ciunget. La 56,42 km.

[ Sus ↑ ]