Localitatea Fagetu de Sus (judetul Bacau) Resedinta: Ghimes-Faget. Denumire maghiara: Felsőbükk.
Turnurile Iavardi Valea Iavardi la 5,67 km. Accesul la stanci este destul de greoi, dar odata ajunsi acolo, avem parte si de o frumoasa priveliste asupra vaii Iavardi.
Valea Intunecoasa la 6,5 km. Este compus dintr-o serie de case presarate dealungul vaii paraului Valea Intunecoasa, afluent din stanga al raului Trotus.
Valea Boros Lunca de Jos la 6,84 km. Un drum asfaltat se desprinde din DN 12A (Miercurea Ciuc - Onesti) si urca de-a lungul vaii.
Piatra lui Kota Muntele Iavardi la 7,81 km. Zona este plina cu salase de vara, iar fiecare stanca este denumita in functie de proprietarul pajistelor alaturate.
Crucea de pe Plaiul Ugra la 8,51 km. Pe plai se poate ajunge fie din gura vaii Boros, prin satul Valea Boros - trecand pe la interesanta Pensiune Valea Boros, fie din Lunca de Sus, unde se varsa Ugra in Trotus.
Culmea Iavardi la 8,54 km. Chiar daca varful propriu-zis este acoperit cu brazi, in drum spre culme putem vedea o multime de formatiuni stancoase interesante.
Varful Biliboc Muntii Tarcaului Zona Ghimes la 8,88 km. Dinspre culmea celor mai inalte varfuri ale Muntilor Tarcaului, Grindusu-Ciudomiru-Bortoasa, se desprinde un puternic brat lateral ce se termina deasupra depresiunii Ghimes prin cateva picioare.
Stanca Bufnitei Muntele Iavardi la 9,21 km. Dintre acestea cea mai renumita este Stanca Bufnitei, o stanca impresionanta ca marime, dar si datorita semnelor de pe ea.
Cetatea Rakoczi Ghimes-Faget la 9,23 km. Principalul rol a fost cel de supraveghere a punctului vamal infiintat aici de principele Transilvaniei, Bethlen Gabor.
Valea Iavardi la 9,39 km. Valea paraului Iavardi este cunoscuta prin formatiunile sale stancoase, compuse din calcare triasice.
Monumentul lui Emil Rebreanu Palanca la 9,48 km. Roman fiind, dar ofiter in armata Imperiului Austro-Ungar, pus in situatia de a lupta impotriva coetnicilor sai, gaseste ca singura solutie dezertarea.
Valea Garbea la 9,63 km. Localitatea este strabatuta de linia de cale ferata 501.
Prevarful Ciudomir Muntii Tarcaului la 11,45 km. Unul dintre traseele - scurte - de acces la el trece pe langa Varful Sipotel, incalecand apoi un varf de peste 1600 m, antecamera a Ciudomirului.
Varful Grindusu Muntii Tarcaului la 11,83 km. 664 m ai sai, este cel mai inalt din Muntii Tarcaului, dar si din Muntii Trotusului, numindu-i astfel pe toți cei din care isi trage apele Trotusul.
Viaductul Ladok la 12,06 km. Opera de arta feroviara, este singurul viaduct ramas neafectat in urma primului razboi mondial.
Stanca La Panda la 16,02 km. Putem ajunge pe punctul de belvedere al acestei stanci pornind din Balan, si urmand mai intai traseul marcat cu banda albastra spre Piatra Singuratica.
Manastirea Fagetel la 16,16 km. Interesant prin aspectul arhitectural si prin istoric, un loc de reculegere spirituala, dar si un punct de plecare-sosire pentru cateva trasee de drumetie prin Muntii Ciucului sau ai Hasmasului.
Pasul Ghimes la 16,61 km. Aici atinge punctul sau culminant drumul 12A care vine de la Miercurea Ciuc si ne duce spre Defileul Ghimesului.
Varful Cotumba Muntii Ciucului la 17,25 km. 252 m) este punctul culminant al unui masiv muntos reprezentand un sector bine evidentiat in cadrul Muntilor Ciucului, datorita retelei hidrografice care il personalizeaza.
Muntele Cad Nadejdea la 18,06 km. Intr-un fel spus, este un pui de cuc pentru Muntii Ciucului, find alcatuita din roci vulcanice.