Locuri de vizitat si atractii turistice langa Parjol, judetul Bacau

Biserica de lemn - inima de stejar - din satul Valea Mare, comuna Faraoani, este una dintre cele mai vechi dintre cele ale comunitatilor catolice din zona Bacaului. La 27,89 km.

Vechea biserica a satului Luminis - numele din 1965 al satului Iapa, comuna Piatra Soimului, a functionat pana in 1949. La 27,83 km.

Cascada si Pestera Ghimelcea Culmea Pietricica la 24,06 km
Cascada si Pestera Ghimelcea - Berzunti

Izvorul geografic al Trotusului, aflat, de-a lungul firului apei, cel mai departe de varsarea raului in Siret (la 162 km de izvor, langa Adjud), a fost recent marcat prin placi indicatoare montate in dreptul brazilor sub care este izvorul, vizibile din drum. Cand fug fetele dupa tine, e bine sa te opresti - Azi a fost a doua oara, cand am incercat sa ajung (din nou) la izvoarele Trotusului. Iarna nu-i ca vara - Multumesc pentru consolidarea ascunzisului. La 49,47 km.

Surorile salcie Agas la 32,05 km
In spatele troitei Sfantii Arhangheli Mihail si Gavril, respectiv podul feroviar Simbrea de pe strada Paraului din Agas.

Lacul Veselaru la 27,82 km
Lacul are lungimea maxima de 50 m, latimea medie de  30 m si adancimea maxima de 12 m.

Pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, pe partea impadurita dinspre localitatile Bolatau si Zemes, gasim o multime de formatiuni stancoase interesante. La Altar am gasit geo-ofranda - Geocutia a fost gasita de nepoata noastra mai mica - 10 ani - doar pe baza indicatiilor, era OK. La 12,31 km.

Piatra Floarei Muntele Stogu la 25,68 km
Piatra Floarei reprezinta un vast perete de stanca, aproape vertical, aflat pe una dintre cele doua terminatii ale Muntelui Stogu din Muntii Berzunti.

Izvoarele cu apa minerala Moinesti la 16,16 km
Izvoarele cu apa minerala din Baile Moinesti au fost descoperite in 1860, localnicii au inceput sa foloseasca apa din 1885.

Pe Dealul Bozdos (Ungureanului) ce domina satul Valea Seaca dinspre vest se afla, ca pe toate dealurile din nord-vestul Culmii Pietricica, o capela a puternicei comunitatii catolice bacauane de sub aceasta culme. La 24,61 km.

In-afara de mai cunoscutele Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul, pe culmile Munceilor Uture, chiar aproape de acestea, mai pot fi intalnite inca alte stanci cu forme interesante sau bizare. La 12,17 km.

Stanca cu chip de om de la Serbesti este o rezervatie naturala geologica, declarata monument al naturii. La 43,25 km.

La Caldari este numele unui mic perimetru aflat sub Culmea Scarisoara, un picior al Muntelui Stogu - ultimul varf serios (1519 m) al Culmii Grindusu din Muntii Tarcaului. Despre casalot - Casalotul este un mamifer marin asemanator cu balena, caracterizat prin dezvoltarea mare a capului si prezenta dintilor pe falca inferioara. Casalotul din Curatura lui Mihai - La urcare am urmat traseul sugerat, care pleaca din Pasul Ghimes-Palanca. La 35,29 km.

De la Piatra Soimului se urmeaza o poteca sub braul de piatra al dealului. Caldarea Mare din Piatra Soimului a fost cu plin - Cunoscand bine locatia, ne-a fost usor sa gasim ascunzisul. La 42,55 km.

In partea de nord a orasului Piatra Neamt se ridica muntele Cozla, cu altitudinea de 657 m in punctul numit Trei Coline si 679 m in punctul Trei Caldari. Trei Caldari Piatra Neamt - Gasit mai greu geocutia. Caldarile din piatra seaca - Se zice ca scoti apa si din piatra seaca. Caldari cu plin - Anul 2016 a fost el insusi un an plin pentru ascunzis. La 45,77 km.

Dragusani este un sat al comunei Parava cu casele grupate sau insirate de-a lungul paraului Dragusani. La 41,09 km.

Cascada din Apa Asau se afla in Muntii Tarcau, diviziunea Culmea Gosmanu, extremitatea sudica a prelungirii secundare sudice Culmea Runcu Stanelor. La 21,27 km.

Drumul Crucii de pe Dracoaia este marcat cu tablete sculptate în lemn, reprezentând cele 14 opriri biblice. Nici drumul nu mai e ce a fost - Am parcurs acest traseu si atunci cand am gasit geocutia de pe Dracoaia. La 33,05 km.

Sub Dealul Chichilau - terminația nordica a Dealului Coșna, ce domina dinspre sud-est confluenta Slanic-Trotus, pe versantul sau estic, se afla un brau de gresie, ce iese la zi sub forma unor stanci de diferite forme. La 36,56 km.

Vorbim despre rezultatul eroziunii asupra unui afloriment de gresie de Kliwa (poate cea mai dura gresie - continut de siliciu de vreo 98 procente). Uriasul adormit - Piatra seamana cu spinarea unui urias. La 23,22 km.

Dealul Ghert delimiteaza spre nord teritoriul comunei Luizi Calugara, dominand unul dintre satele sale componente, Osebiti. La 17,67 km.

Este un lac rezultat in urma unei stravechi alunecari masive, petrecute pe pantele sudice ale Dealului Muncelu al Prelucai Talharului - unul dintre picioarele sud-estice ale Muntilor Tarcaului. Lacul Osoi - Daca tot am ajuns aici, am cautat un unghi potrivit pentru a incadra panoramic lacul. La 22,71 km.

Intre localitatile Targu Ocna si Ciresoaia, la cariera de piatra Velnita, drumetul indraznet, bine echipat, dar si cu destula experienta, va descoperi un adevarat paradis al cascadelor. Ascunzisul de la cascade - Am constatat o nepotrivire intre coordonatele ascunzisului (pe care inca nu l-am gasit) si indiciu. Traseul cascadelor - Un fotoreportaj al unui traseu in circuit pe la cascadele descrise in acest post poate fi gasit pe Munte si Flori. La 38,24 km.

Parcul Cozla este amenajat pe versantul sudic al muntelui Cozla, Piatra Neamt. Ascunzis nou - Cu ocazia parcurgerii unui traseu de toamna pe Cozla si pe dealul vecin, Carlomanu, alegand ca punct de intrare/iesire in/din traseu micul parc zoologic de sub deal, am socotit oportun sa amenajam un geoascunzis in zona. Parcul Zoo - Acces usor de la Colibele Haiducilor sau Zoo. La 42,72 km.

Varful in cauza se afla la extremitatea Plaiului Stogu, un picior al Culmii Berzuntiului. La 25,4 km.

La gura paraului Band, afluent de stanga al Vaii Reci, nu departe de varsarea acesteia in Trotus, se afla un grup de case ce formeaza catunul Band al Satului Valea Rece. Ascunzis gol - Am ajuns la fata locului dupa inserare. La 47,68 km.

Desi este situat pe teritoriul actualei comune Lunca de Jos (catunul Valea Mare, comuna Lunca de Jos), cimitirul a apartinut comunitatii evreiesti din Ghimes-Faget. Cimitir lasat in uitare - Am parcat in apropierea barierei de cale ferata de la intersectia spre Valea Rece. La 46,12 km.

Aflat la extremitatea de nord-vest a Muntilor Ciucului privind frontierele lor), Varful Ascutit este patriarhul altitudinal (1517 m) al intregului sector de nord-vest (interfluviu intre Trotus si Ciughes). La 44,29 km.

Poglet este un sat al comunei Corbasca, numit in vechime Sucmezeu. La 49,64 km.

Multi considera Varful Viscolul, avand inaltimea de 1493 m, ca fiind cel mai inalt varf din Muntii Ciucului, dar Varful Ascutit din zona Ghimes, accesibil din Lunca de Jos, cu cei 1517 m este mai inalt. Umezeala mare pe Viscolul - Am reusit sa gasesc geocutia in pofida indicatiei putin derutanta. La 49,73 km.

Infiintat in 1996 de trei maici de la M-rea Varatec, schitul se pustieste dupa 1999, chiar dupa ce i se construise o bisericuta de lemn. La 25 km.

Depresiunea Ghimes este prinsa intre Muntii Ciucului (sud) si cei ai Tarcaului (nord). Varful Biliboc - Pe o vreme de toamna ca in basme, intr-un peisaj reconfortant, am ajuns la varful si monumentul Biliboc. La 37,49 km.

Este vorba despre o manastire episcopala, ortodoxa de stil vechi. La 49,83 km.

Biserica Faghieni Izvoru Berheciului la 49,7 km
Este o bisericuta de lemn documentata din 1930, probabil mai veche.

La baza Culmii Pietricica, pe versantul sau nord-estic, exista mai multe sate cu puternice comunitati de ceangai catolici. La 22,9 km.

Grindusul, cu cei 1664 m ai sai, este cel mai inalt din Muntii Tarcaului, dar si din Muntii Trotusului, numindu-i astfel pe toti cei din care isi trage apele Trotusul. La 34,91 km.

Podul lui Stefan cel Mare la 49,89 km
Podul de peste paraul Garbovana de la Negoiesti, comuna Stefan cel Mare, cunoscut si ca fiind de la Borzesti ori de la Caiuti, este atribuit, prin traditie, domnitorului Stefan cel Mare, cum sunt alte 5 de pe teritoriul Moldovei; dar pentru niciunul nu exista vreun document care sa confirme traditia. Podul domnitorului - Am (re)gasit locatia, mereu in alte straie. Cutie noua la Podul lui Stefan cel Mare - Locatia stabilita tine cont de o hotarare recenta a Consiliului Comunal Stefan cel Mare de a considera monumentul istoric obiectiv turistic (sic). Doua obiective imbinate - Ascunzisul imbina cele 2 obiective, podul si monumentul.

Lacul Filigeni Obcina Laposului la 28,2 km
Format pe paraul Supanelu (Fierastrau), un afluent al Supanului (ce ajunge, la randul lui, in Trotus), Lacul Filigeni isi datoreaza aparitia bararii cursului paraului de alunecarea unei halde de steril provenit de la Mina Filigeni (avand gura pe paraul Supanu). Formatul grade - rapid, precis, si fara greseli - Coordonatele gps sunt pastrate in baza de date ale site-urilor web in formatul grade (dd. Un lac activ - Lacul Filigeni nu a secat, si pentru un timp oarecare, va ramane lac. Multumesc pentru coordonate - Folosind Geoplaner am verificat pozitia ascunzisului (A), respectiv a lacului Filigeni (B), pe baza coordonatelor primite.

Vorbim despre un grup de stanci dintre care se detaseaza una masiva, de vreo 10 m inaltime. Hrib fara palarie, tobogan, si cap de animal culcat - Dupa ce am vizitat monumentul de pe dealul Cosna, respectiv varful omonim, am decis sa cobor si pana la grupul de stanci din apropiere. La 38,56 km.

Varful Ciudomir este al doilea varf, ca altitudine, din Muntii Tarcaului. La 34,29 km.

In cadrul unui proiect de regenerare urbana prin arta stradala, au fost schimbate zidurile gri a zeci de cladiri din orasul Bacau. La 24,21 km.

Crucea dr Iacomi Muntele Cernegura la 41,16 km
Dr Gheorghe Iacomi (1914-1991) a fost unul dintre cei mai buni chirurgi ai Romaniei (practician si cercetator), desfasurandu-si aproape intreaga activitate in Piatra Neamt. Crucea Dr Iacomi - Gasit geocutia plina de apa in scorbura verticala care probabil se umple la orice ploaie sau ninsoare.

Pe Piciorul Mare, versantul stang al vaii Paraului Mare (afluent de dreapta al Trotusului), se afla resturile a nu mai putin de 4 buncare ce provin din Al Doilea Razboi Mondial. Buncar-ascunzis - In loc sa urc pe muchia Piciorului Mare, mi-am continuat drumul de la vechiul cimitir evreiesc pe poteca larga de pe curba de nivel. La 46,19 km.

Portile de Vant ale Nemirei la 46,49 km
Cunoscuta indeobste sub denumirile Saua Sandrului sau Poarta Vantului, Poarta Vanturilor, curmatura dintre varfurile Miches de 1559 m, al doilea spre nord dupa Sandru Mare, si un varf fara nume de 1531 m, premergator Nemirei Mici, are 1428 m.

[ Sus ↑ ]