Localitatea Rebra (judetul Bistrita-Nasaud) Resedinta: Rebra. Denumire maghiara: Nagyrebra. Denumire germana: Gross-Rebern.
Autentificare --> Podul graniceresc Cosbuc la 9,3 km. In satul Cosbuc se afla un pod acoperit din lemn, Podul graniceresc, construit peste raul Salauta. Dateaza din secolul 20.
Biserica romano-catolica Sfanta Treime Bistrita la 21,64 km. Biserica romano-catolica Sfanta Treime din Bistrita este unul dintre cele mai importante monumente de arhitectura religioasa din regiunea Transilvaniei. Cu o istorie de peste doua secole, aceasta biserica impresioneaza prin frumusetea si valorile sale culturale si religioase.
Parcul dendrologic Arcalia la 28,93 km. Arcalia este un sat din judetul Bistrita-Nasaud, care apartine administrativ de comuna Sieu-Magherus. Aici se gaseste un frumos parc dendrologic, intins pe o suprafata de aproximativ 16 ha.
Piatra Corbului la 30,8 km. Piatra Corbului reprezinta un perete stancos cu o inaltime de 90 m. Eroziunea a sapat in acest perete stancos format din piroclastite, martori de eroziune, formatiuni erozionale, tufuri vulcanice.
Padurea de larice Posmus la 38,86 km. Padurea de larice, de la marginea localitatii Posmus, este o arie naturala protejata, de tip botanic, care se intinde pe o suprafata de 2 hectare.
Biserica Scroafei Dipsa la 39,9 km. Localitatea Dipsa apartine de comuna Galatii Bistritei, si se afla la 22 km de Bistrita pe DN 15A. In Dipsa se afla o veche si masiva biserica saseasca evangelica in stil gotic, Biserica Scroafei.
La Gloduri Vulcanii noroiosi de langa Monor la 44,96 km. Vulcanii noroiosi de la Gloduri, comuna Monor sunt o rezervatie geologica pe o suprafata de 2 hectare. Solul de aici prezinta sedimente miocene: argile, marne, gresii si nisipuri.
Tinovul Mare Poiana Stampei la 46,66 km. Tinovul Mare este o arie protejata de interes national, care se afla pe teritoriul comunei Poiana Stampei. Are o suprafata de 682 hectare.
Varful Bistriciorul la 47,22 km. Bistriciorul este cel mai inalt varf din partea vestica a Calimanului, de unde putem admira intreaga panorama a cupolei vulcanice, pana departe spre Rodna si Ceahlau. Felicitari. Acu multi ani si eu intamplator am gasit primul ascunzis pe Padis. Voi folosi gps-ul. Multumesc.
Baltile Uila la 47,41 km. Din drumul care duce din Batos spre Uila, aproximativ la jumatatea distantei, se desprinde din sosea un drumulet, spre stanga, care duce spre o cladire.
Stanca Cetate Valea Bistrii la 47,99 km. Trecand prin Valea Bistrii veti putea observa mai multe formatiuni stancoase deasupra satului. Tuclui este denumirea folosita de localnici pentru stanca tuguiata.
Varful Omu Muntii Suhard la 48,86 km. Suhard sunt o grupa muntoasa a Carpatilor Maramuresului si Bucovinei, apartinand de lantul muntos al Carpatilor Orientali. Cel mai inalt pisc este Varful Omu, avand 1932 m.
Burgberg Batos la 49,64 km. Pe dealul Burgberg din apropierea localitatii Batos pot fi vazute santurile unei vechi fortificatii.
Biserica de lemn Sacalu de Padure la 51,44 km. Biserica de lemn din Sacalu de Padure, comuna Brancovenesti, a fost ridicata in anul 1809. Biserica se afla pe lista monumentelor istorice.
Laleaua pestrita de la Valenii de Mures la 51,79 km. Rezervatia cu lalea pestrita este situata pe partea dreapta a raului Mures, pe raza comunei Brancovenesti, satul Valenii de Mures. Zona din apropierea paraului Agris este una cu umiditate ridicata in perioada ianuarie-mai si septembrie-decembrie.
Barajul Rastolita la 52,46 km. Constructia barajului Rastolita, cu o inaltime proiectata de 105 m, a inceput in anul 1989 - lucrarea aflata la un stadiu de executie de 95 la suta, este inca neterminata. Acces pana la baraj pe un drum asfaltat pana la Colonia Rastolita, apoi pe un drum din beton - se lucreaza pe drumul care duce deasupra barajului.
Stanca Calului Rastolita la 53,15 km. Stanca Calului se afla la iesirea din localitatea Rastolita spre Deda, aproape de intersectia cu Valea Visa, vizavi de Iod. Chiar sub stanca este o parcare - din pacate din acest loc, din cauza padurii dese, nu putem vedea stanca.
Varful Tihu Muntii Calimani la 54,65 km. Varful Tihu, 1799 m, este un con secundar ce domina o regiune periferica din flancul sudic al Muntilor Calimani.
Stancile Doisprezece Apostoli Muntii Calimani la 54,82 km. Creasta ce formeaza cumpana apelor dintre bazinele paraielor Neagra Sarului si Poiana Negri si coboara dinspre Calimani peste culmile Tamau si Pietrele Rosii spre varful Lucaciu si orasul Vatra Dornei adaposteste multe figuri zoo- si antromorfe sculptate de intemperii in decursul vremii, deosebit de interesante, constituite din fragmente de lava cimentate. Ruga zadarnica celor 12 Apostoli. Am dedicat o zi speciala vizitarii celor 12 Apostoli si Pietrelor Lucaciului, din cele trei ale expeditiei noastre in Calimani.
Stancile Lucaciu Muntii Calimani la 55,73 km. Stancile Lucaci Onestenii la putere. Varful Lucaciu este primul pe lunga culme secundara a Calimanilor, ce se ridica usor din Depresiunea Dornelor racordandu-se de culmea principala la coada Pietrosului.
Varful Pietros Muntii Calimani la 56,41 km. Varful Pietrosul Calimanilor are o inaltime de 2102 m, si este cel mai inalt varf din muntii vulcanici Calimani. Prima mea cutie gasita. Îmi cer scuze, a fost prima mea cutie gasita. Doua cutii in acelasi ascunzis. Am ajuns pe Varful Pietrosu (2. Poate fi atins dinspre Lunca Bradului, Gura Haitii, sau Toplita.
Panteonul megalitilor Muntii Calimani la 56,66 km. Cu ceasta expresie, doar metaforica, descriem un numar imresionant de asa-zisi megaliti (de fapt, grupuri de stanci naturale din roca vulcanica) specifici Muntilor Calimani, insirati pe culmea Harlei, cea care tine traseul ce uneste stancile de la 12 Apostoli cu Gura Haitii.
Pasul Cavnic la 56,83 km. Aflat in nordul indepartat al tarii, intr-o veche zona miniera din Maramures, cu peisaje minunate si locuri unice. Prima mea cutie. Prima mea geocutie gasita în Romania. Detalii. D
Fereastra de sub Casoaia Androneasa la 57,7 km. Urmand marcajul punct rosu spre pestera Casoaia lui Ladas, respectiv punctul de belvedere de deasupra stancii, vom observa langa poteca formatiuni interesante de stanca. Fereastra. Am trecut si pe aici, facand traseul din jurul pesterii Ladas.
Casoaia lui Ladas Androneasa la 58,03 km. Pesterile de mulaj s-au format in perioada activa a vulcanului Calimani-Gurghiu, in timpul pliocenului, in urma cu 5,3 miloane de ani. O tura prin zona. De mult urmaream sa ajung aici. Trunchiurile copacilor doborati de activitatea vulcanica au ramas in sedimente, iar dupa un timp apa le-a scos din roca.
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.