Localitatea Golu Grabicina (judetul Buzau) Resedinta: Scortoasa.
Piatra Regelui Ladislau Cheile Buzaului la 43,51 kmPiatra Regelui Ladislau cel Sfant (in zona La Chei - Tabla Cheii, Varful Craiului) se inalta deasupra Cheilor Buzaului, la limita judetelor Covasna si Buzau. O parte din stancarie a fost distrusa cu ocazia lucrarilor de modernizare a drumului, construit initial in anii 1876-96.
Lacul Sarile Bisoca la 11,84 kmLocalitatea Sarile este un sat apartinator comunei Bisoca accesibil pe un drum comunal pietruit - accesibil pentru orice autovehicule - ce vine din drumul judetean ce leaga Vintila-Voda de Bisoca, drum in curs de modernizare.
Cascada Casoca la 32,75 kmDupa coborarea de la barajul de la Siriu, pe partea stanga a soselei se desprinde un drum forestier. La aproximativ 6 km distanta, in mijlocul padurii descoperim micuta, dar frumoasa cascada Casoca, o cadere de apa de aproape zece metri.
Piatra Rosie Muntisoarele Vrancei la 44,75 kmPiatra Rosie este numit versantul stancos etalat spre nord-vest al varfului omonim situat, relativ, in extremitatea vestica a Muntisoarelor Muntilor Vrancei, fiind, poate, cel mai spectaculos dintre acesti muntisori.
Manastirea Cotesti la 37,21 kmManastirea Cotesti are o vechime apreciata la 300 de ani (se avanseaza ca an al infiintarii, 1720). Date certe despre istoricul ei nemaiexistand, din cauza distrugerii arhivei in timpul Primului Razboi Mondial.
Chiojdu la 38,46 kmChiojdu este o comuna formata din 6 sate, situata in judetul Buzau, la limita cu judetele Brasov, Covasna si Prahova. Localitatea nu este chiar o asezare de poveste, cum suna reclama, dar in jurul comunei putem descoperi cateva atractii turistice deosebite.
Varful Goru Muntii Vrancei la 46,87 kmVarful Goru, cu cei 1785 m ai sai, este cel mai inalt pisc al Muntilor Vrancei, fiind secondat de mai cunoscutul Varful Lacauti (1776 m). Spre deosebire de acesta din urma, aflat pe culmea principala a Muntilor Vrancei, Goru se desprinde ca un picior, scurt, din aceasta si se inalta singular, impresionant prin alura sa greoaie, ca o spinare de porc (hogback).
Izvoarele sarate Jitia la 18,85 kmChiar inainte de a intra in satul Jitia, putin mai sus de baza versantului pe care suie drumul asfaltat spre Dealu Sarii, se afla unul dintre cele doua izvoare sarate ce constituie geoobiectivul.
Muntele de sare de la Lopatari la 9,29 kmMuntele de sare de la Lopatari se afla la intrarea in localitate, pe dreapta. Dupa un izvor alb si sarat se afla un intreg munte de sare, cu rape brazdate de sarea iesita la suprafata si plini cu bolovani acoperiti cu spuma alba.
Fosta Manastire Mera la 42,66 kmMera este singura manastire ctitorita de familia domnitoare a Cantemirestilor, fiind construita de Antioh Cantemir, fratele mai cunoscutului Dimitrie Cantemir, si menita a deveni necropola domneasca a familiei.
Cataractele de la Setu la 28,92 kmDintre numeroasele formatiuni stancoase - martori ai eroziunii raului Buzau care i-au rezistat cat de cat - formand repezisuri, praguri, cataracte, zdrumicandu-i cursul, cele mai spectaculoase par cele de la Setu.
Trovantii din Ulmet la 18,8 kmTrovantii din Ulmet pot fi admirati in Valea Teiului, langa satul Ulmet, comuna Bozioru, judetul Buzau. Oare catina? - Am cautat ascunzisul indicat de coordonate cu multa asiduitate in ciuda tufelor de catina vie dimprejur dar impiedicat de o gramada de catina taiata in urma curatarii potecii si aruncata exact unde ar fi putut fi ascunzisul. Au forme ciudate, care se aseamana unor nave spatiale prabusite si pietrificate.
Sarea lui Buzau la 24,39 kmSarea lui Buzau este o rezervatie geologica si paleontologica, care se afla langa localitatea Badila, pe Valea Buzaului. Poate cam in goana trenului - Poate am cautat cam grabit cutia de n-am gasit-o, desi am cercetat destul de amanuntit subsolul indicat in fotografie si de coordonate.
Biserica fostei Manastiri Bradu la 28,59 kmManastirea Bradu din satul Hales, comuna Tisau, se afla pe DJ 100H de pe valea Niscovului, la cca 20 km de Buzau. Traditia locului atribuie constructia unei cetati pe locul manastirii de catre Doamna Neaga, sotia domnitorului Mihnea Turcitu.
Mina de petrol Sarata-Monteoru la 29,33 kmMina de petrol, a doua din lume si unicat in Europa, a fost construita aproximativ pe la 1874. Usor de gasit - Insa drumul pana acolo este foarte dificil, cu auto. Titeiul se extrage din galerii aflate la 240 si 320m adancime.
Zidul Uriasilor la 14,43 kmEste vorba despre un perete de calcar cochilifer cu matrice grezoasa. Face parte dintr-un aliniament de strate redresate la verticala.
Manastirea Dalhauti la 39,24 kmManastirea Dalhauti a fost, pe la mijlocul secolului XIX, frecventata de protipendada focsaneana, doi reprezentanti ai ei, ctitorind si o biserica, acum o ruina.
Calcarele de la Badila la 24,94 kmCalcarele de la Badila, de pe Valea Buzaului, reprezinta o rezervatie geologica si paleontologica. Ii sta in gat nucului - Multa mizerie in jurul obiectivului - rezervatie naturala in custodia cuiva - nesemnalat si ca atare, fara nici o prezentare la locul cu pricina, desi este foarte interesant, macar prin insolit in peisaj. In albia Buzaului se afla aproximativ 40 de blocuri masive din calcar, cu dimensiuni de pana la 7 m inaltime, 10 m lungime si 7 m grosime.
Ansamblul schiturilor rupestre Bozioru la 19,79 kmAnsamblul schiturilor rupestre cuprinde Schitul rupestru Fundatura, Schitul rupestru Agatonul Vechi, Fundul Pesterii, Vagauna II, Vagauna I, Piatra Ingaurita. Pestera lui Dionisie, Piatra lui Iosif, Bucataria, Schitul rupestru Piatra Soimului I, Schitul rupestru Piatra Soimului II, Schitul rupestru Agatonul Nou.
Cetatea dacica de la Carlomanesti la 21,57 kmCarlomanesti este un sat al comunei Vernesti aflat aproape de gura de varsare a Niscovului in Buzau si la cca 10 km de orasul Buzau. Un grup de trei dealuri in forma de trunchiuri de con si cu inaltimi relative de cca 30 m aflate la periferia Carlomanestiului atrag in mod deosebit atentia amintind de alte asemenea dealuri ce gazduiesc cunoscute cetati dacice.
Grunjul de la Manzalesti la 8,56 kmGrunjul de la Manzalesti este alcatuit din tuf dacitic, care provine din cenusa vulcanica. Se afla in centrul comunei Manzalesti, judetul Buzau, la confluenta paraurilor Slanic si Jgheab.
Varful Gropsoarele Muntii Ciucas la 56,41 km. Gropsoarele este al doilea varf, ca altitudine - 1883 m -, al Muntilor Ciucas, formand impreuna cu Varful Zaganu - 1817 m - o creasta aparte a Masivului Ciucas. Varf cu vedere - Tura din septembrie s-a nimerit sa fie intr-o sambata frumoasa, dupa prima fulguiala din an. Gropsoara mai inalta - Ciucas-Relaxare de la munte.
Casa Babei Vrancioaia Barsesti la 54,4 km. Conform legendei care circula in tinut, numele ar veni de la Tudora Vrancioaia, batrana care ar fi gazduit, ospatat si incurajat in casa ei pe domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare.
Cheile Tisitei la 58,24 km. Cheile Tisitei este o rezervatie de tip mixt (hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic si de peisaj). Raspuns - POI este abrevierea de la Point of Interest, adica Punct de Interes. Ti-am urmat sfatul - Ti-am urmat sfatul si am ascus o cutie in Cheile Tisitei. Transformare POI - Indiferent de modul in care se anunta un nou ascunzis (prin completare formularului, printr-un comentariu, sau prin email), datele ajung la moderator.
Babele la Sfat Muntii Ciucas la 60,38 km. Sub acest nume sunt cunoscute doua formatiuni stancoase ce fac parte din multitudinea de stanci de pe piciorul sud-estic al Varfului Ciucas, numite Tigaile Mari, de aici si numele culmii respective. Sfatoasele bunicute - Locul atrage atentia calatorului, ca toate celelalte tentatii inconjuratoare.
Planul inclinat la 57,16 km. Calea ferata cu ecartament ingust, construita la sfarsitul secolului XIX a pornit din Ghiula (Comandau) spre Covasna. Un ascunzis ce merita gasit - Un ascunzis simplu, dar care nu sare in ochi. Nici sa varuim - Am participat la un traseu organizat prin site-ul Munte si Flori, prin imprejurimile statiunii Covasna.
Tunelul Mare din Cheile Tisitei la 55,32 km. Tunelul Mare este punctul terminus al segmentului cel mai frecventat din traseul turistic amenajat, ce porneste din localitatea Lepsa. Care versant? - Am baleiat destul de constiincios bazele celor doi versanti ai Tisitei. Versantul in cauza - E vorba de versantul opus intrarii in tunel, adica cel aflat in spatele stalpului cu marcaj din a 2-a imagine.
Dealul Din Mijloc Muntii Vrancei la 55,8 km. Culmea ce face, morfologic, legatura intre Munceii Intorsurii si Muntii Vrancei si, prin intermediul primillor, realizeaza integrarea culmii principale a celor din urma in cea a Carpatilor, este putin cunoscuta din punct de vedere turistic.
Copyright © 2007-2025 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.