Localitatea Grabicina de Jos (judetul Buzau) Resedinta: Scortoasa.
Atractii turistice - Harti, descrieri si comentarii detailate, poze, posibilitate de cautare, navigare pe teren in timp real pentru cei cu acces complet. - Autentificare/Inregistrare

Locuri de vizitat si atractii turistice langa Grabicina de Jos, judetul Buzau

Stramtura de la Jitia de Jos la 20,53 km
La Jitia de Jos Ramnicul Sarat a trebuit sa strapunga un aliniament de strate redresate la verticala.
Grunjul de la Manzalesti la 9,75 km
Grunjul de la Manzalesti este un munte micut si alb, care se ridica singuratic din albia raului, chiar pe marginea drumului spre Lopatari.
Zidul Uriasilor la 17,26 km
Este vorba despre un perete de calcar cochilifer cu matrice grezoasa.
Poarta Dracilor Valea Milcovului la 44,49 km
Poarta Dracilor face parte din Rezervatia geologica Reghiu-Scruntaru, aflandu-se la limita sudica a acesteia.
Cascada Casoca la 31,41 km
Dupa coborarea de la barajul de la Siriu, pe partea stanga a soselei se desprinde un drum forestier.
Ansamblul schiturilor rupestre Bozioru la 17,6 km
Ansamblul schiturilor rupestre cuprinde Schitul rupestru Fundatura, Schitul rupestru Agatonul Vechi, Fundul Pesterii, Vagauna II, Vagauna I, Piatra Ingaurita.
Piatra Mortatului Masivul Ivanetu la 17,88 km
Culmea principalã a Masivului Ivanetu, intre radacina ei din culmea principala a Muntilor Vrancei si Varful Ivanetu este una calma.
Grote preistorice Naeni la 34,78 km
Grotele preistorice se afla la vest de Varf si nord-nordvest de Fantanele (sate apartinand comunei Naeni), sub varful dealului Colarea.
Cimitirul de onoare Bordesti la 32,72 km
Este cunoscut ca cimitirul ostasilor romani si germani.
Mina de petrol Sarata-Monteoru la 27,02 km
Mina de petrol, a doua din lume si unicat in Europa, a fost construita aproximativ pe la 1874. Usor de gasit - Insa drumul pana acolo este foarte dificil, cu auto.
Pietrele Rotunde Chiojdu la 37,19 km
Pe varful dealului care se ridica vest de satul Chiojdu, in apropierea antenei de telecomunicatii, gasim Pietrele Rotunde, care chiar daca nu sunt asa de cunoscute precum Babele din Bucegi, sunt mai spectaculoase decat faimoasele concretiuni de Feleac.
Lacul Sarile Bisoca la 14,67 km
Localitatea Sarile este un sat apartinator comunei Bisoca accesibil pe un drum comunal pietruit - accesibil pentru orice autovehicule - ce vine din drumul judetean ce leaga Vintila-Voda de Bisoca, drum in curs de modernizare.
Cetatea dacica de la Carlomanesti la 19,69 km
Carlomanesti este un sat al comunei Vernesti aflat aproape de gura de varsare a Niscovului in Buzau si la cca 10 km de orasul Buzau.
Chiojdu la 35,79 km
Chiojdu este o comuna formata din 6 sate, situata in judetul Buzau, la limita cu judetele Brasov, Covasna si Prahova.
Sfinxul din Bustea la 13,51 km
Sfinxul din Bustea se afla in masivul Breazau.
Poduri din piatra Saranga la 33,98 km
Doua poduri din piatra, aflate pe DJ 205 Pietroasele - Merei, Drumul Cramelor, langa satul Saranga.
Lacul cu Ciuciur Recea Bisoca la 17,27 km
Lacul cu Ciuciur se afla la marginea nord-vestica a satului Recea al comunei Bisoca, aparand pe unele harti si cu numele Moldoveanului.
Muntele de sare de la Lopatari la 9,79 km
Muntele de sare de la Lopatari se afla la intrarea in localitate, pe dreapta.
Varful Goru Muntii Vrancei la 47,73 km
Varful Goru, cu cei 1785 m ai sai, este cel mai inalt pisc al Muntilor Vrancei, fiind secondat de mai cunoscutul Varful Lacauti (1776 m).
Manastirea Dalhauti la 42,31 km
Manastirea Dalhauti a fost, pe la mijlocul secolului XIX, frecventata de protipendada focsaneana, doi reprezentanti ai ei, ctitorind si o biserica, acum o ruina.
Gaterul vechi de la Gyula la 44,19 km
Primul gater pentru prelucrarea lemnului de la Comandau a fost amenajat la Gyula, aflat la 6,6 km distanta de Comandau.
Rezervatia geologica Reghiu-Scruntaru la 45,77 km
Rezervatia se suprapune peste zona de confluenta a Milcovului cu afluentul sau Reghiu, in perimetrul localitatilor Sindrilari, Reghiu, Valea Milcovului.
Biserica de lemn din Soresti la 17,36 km
Satul Soresti este in componenta comunei Blajani, iar in catunul Flamanda al satului se afla o veche biserica din lemn.
[ Sus ↑ ]
Biserica fortificata Ghelinta la 68,08 km. Monument UNESCO, biserica romano-catolica, cea fortificata, de la Ghelinta, dateaza din 1245.
Cetatea Zanelor Covasna la 58,19 km. Cetatea Zanelor se afla pe Dealul Cetatii, intre paraul Cetatii si paraul Misca, la sud-est de orasul Covasna. Pinochio redivivus - Destul de greu de gasit cutia in noile conditii de mediu constatate. Relocare ascunzis - Zona vechiului ascunzis a devenit imposibil de explorat, datorita vegetatiei arbustive ce s-a tot dezvoltat.
Biserica ortodoxa de lemn Papauti la 58,53 km. Satul Papauti (comuna Zagon) este un sat, la origine format din locuitori romani, in care au fost adusi graniceri secui.
Cetatea de pe Dambul Lacului Sarat Covasna la 61,48 km. Cetatea de pe Dambul Lacului Sarat a fost probabil o cetate de pamant sau o asezare fortificata. Ascunzis pe placul meu - Se poate ajunge in apropierea geoobiectivului cu masina.
Pestera Kolik Ojdula la 67,72 km. Sub numele de Pestera de la Ojdula, cavitatea apare consemnata in Harta Regiunilor Carstice din Romania (Traian Orghidan si colab.
Manastirea Tarnita Magura Odobesti la 55,52 km. Pe Magura Odobesti se afla nu mai putin de 4 asezaminte monahale, printre care Manastirea Tarnita, la cea mai mare altitudine.
Varful Ciucas la 58,88 km. Cu cei 1954 m ai sai, Varful Ciucas este cel mai inalt al masivului omonim. Irezistibila cutie - M-am apropiat de varf tiptil, pe ocolite (prin Saua Tigailor), dar cineva a speriat cutia.
Izvorul din Cherul Mociarului Tulnici la 58,43 km. Izvor apa potabila pe drumul national DN 2D, intre Lepsa si Tulnici, la gura vailor Valea Cherul Mociarului si Valea Paltinului.
Balta Dracului la 62,24 km. Balta Dracului din orasul Covasna este un monument al naturii, ivire naturala de apa minerala si gaz mofetic, martor al activitatilor postvulcanice cu numeroase eruptii in trecut.
Lacul Balta Alba Balta Alba la 55,12 km. Lacul Balta Alba este situat langa localitatea omonimã (resedinta de comuna), accesul, mai facil, la el facandu-se insa din satul Baile, al aceleasi comune.
Tunelul Mare din Cheile Tisitei la 56,93 km. Tunelul Mare este punctul terminus al segmentului cel mai frecventat din traseul turistic amenajat, ce porneste din localitatea Lepsa. Care versant? - Am baleiat destul de constiincios bazele celor doi versanti ai Tisitei. Versantul in cauza - E vorba de versantul opus intrarii in tunel, adica cel aflat in spatele stalpului cu marcaj din a 2-a imagine.
Informatii legate de zona Lisnau-Covasna indica sub Varful Chiusurus ruinele Cetatii Barabas. Circumvalatiunea de pamant din Valea Ursului - Intre paraul Borzos si paraul Santul Cetatii se afla Dealul Cetatii, iar pe culmea acestuia Cetatea Turcului. La 69,9 km.
[ Sus ↑ ]
Copyright © 2007-2025 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.