Locuri de vizitat si atractii turistice langa Plesi, judetul Buzau

Chilia lui Dionisie Torcatorul - Nucu La 25,97 km.

Poarta Dracilor face parte din Rezervatia geologica Reghiu-Scruntaru, aflandu-se la limita sudica a acesteia. Satul Valea Milcovului cca 35 km de Focsani. La 26 km.

Mina de petrol, a doua din lume si unicat in Europa, a fost construita aproximativ pe la 1874. Usor de gasit - Insa drumul pana acolo este foarte dificil, cu auto. Titeiul se extrage din galerii aflate la 240 si 320m adancime. La 46,59 km.

Focurile Vii reprezinta unele dintre cele mai spectaculoase fenomene naturale, nu foarte multe in tara noastra, cele despre care stim noi fiind concentrate in Subcarpatii Vrancei. La 22,26 km.

Groapa cu pini este o arie protejata, care se afla in satul Coza, comuna Tulnici, si este inclusa in Parcul Natural Putna - Vrancea. La 34,63 km.

Varful Goru, cu cei 1785 m ai sai, este cel mai inalt pisc al Muntilor Vrancei, fiind secondat de mai cunoscutul Varful Lacauti (1776 m). Spre deosebire de acesta din urma, aflat pe culmea principala a Muntilor Vrancei, Goru se desprinde ca un picior, scurt, din aceasta si se inalta singular, impresionant prin alura sa greoaie, ca o spinare de porc (hogback). La 31,97 km.

Deleanu este un varf de 675 m din Subcarpații Vrancei, important nod orografic al acestora, mai precis, al celor din interfluviul Milcov - Ramnicu Sarat. La 27,51 km.

Focul Viu de pe un deal din localitatea Terca, comuna Lopatari, arde fara intrerupere si poate fi admirat oricand, dar mai ales seara. La 11,66 km.

Dupa coborarea de la barajul de la Siriu, pe partea stanga a soselei se desprinde un drum forestier. La aproximativ 6 km distanta, in mijlocul padurii descoperim micuta, dar frumoasa cascada Casoca, o cadere de apa de aproape zece metri. La 30,58 km.

Rezervatia Cheile Tisitei are o suprafata de 307 hectare si consta intr-un sector de chei, strabatut in trecut de o cale ferata, din care au ramas poduri, tunele si terasamente. Cheile Tisitei - fotoreportaj - Descrierea traseului prin Cheile Tisitei (circuitul inchizandu-se cu ascensiunea pe Tisaru Mare), cuprinzand numeroase fotografii, poate fi citita pe Munte si Flori. Cea mai de succes cutie - Cred ca e cea mai de succes cutie din cate am vazut. Rezervatia este importanta din punct de vedere geologic si floristic. La 37,99 km.

Pasul Musat - 1157 m - este situat pe culmea Musat-Lepsa, la baza primului varf. Practic, prin el se trece din Ardeal (Covasna) in Tara Vrancei (Vrancea), fiind strabatut de drumul national 2D ce leaga Targu Secuiesc de Focsani. La 48,3 km.

Culmea Musat-Lepsa-Stanisoara-Clabuc-Zboina Neagra reprezinta una dintre unitatile structurale majore ale Muntilor Vrancei, continuand spre nord, culmea principala a acestora, Musat-Lacauti-Goru. Varful lepsa e sub el - bis - Rugam primul gasitor al acestei cutii sa adauge pe titlului de pe eticheta si de pe coperta jurnalului cuvantul SUB, iar daca suie si pe Varful Lepsa si gaseste cutia de acolo sa taie de pe eticheta aceleia acelasi cuvant . GeoStana de sub Varful Lepsa - Desi am trecut de vreo trei ori cu bicicleta pe drumul ce trece pe sub varf, deabia iarna acesta am reusit, in sfarsit, sa caut geocutia. Sub numele de Culmea Lepsa descriem segmentul cuprins intre Pasul Musat si Pasul Stanisoara. La 49,17 km.

Pe plaiurile sudice terminale ale Muntilor Vrancei, acoperite de fanete sunt imprastiate așa-zise adai. La 9,9 km.

Din ceea ce, indeobste, este cunoscuta ca fiind culmea principala a muntilor Vrancei - Lacauti - Musat -, se despribnde un puternic si (cel mai) lung picior, ce ajunge pana in Depresiunea Targu Secuiesc: Zarna. La 41,96 km.

Varful Malaia (1662 m) este cel mai inalt al Muntilor Siriu - la baza culmii omonime se afla Lacul Sec si Lacul Vulturilor. La 44,15 km.

Culmea ce face, morfologic, legatura intre Munceii Intorsurii si Muntii Vrancei si, prin intermediul primillor, realizeaza integrarea culmii principale a celor din urma in cea a Carpatilor, este putin cunoscuta din punct de vedere turistic. Marcajul banda rosie al culmii principale a Carpatilor nu merge pe ea, pentru ca evita Munceii Buzaului, preferand Siriul, Podu Calului si Penteleul. La 43,63 km.

Balta Dracului din orasul Covasna este un monument al naturii, ivire naturala de apa minerala si gaz mofetic, martor al activitatilor postvulcanice cu numeroase eruptii in trecut. La 49,75 km.

Este vorba despre un perete de calcar cochilifer cu matrice grezoasa. Face parte dintr-un aliniament de strate redresate la verticala. La 7,08 km.

Accesul la manastire se face de pe DN 2, Bucuresti-Suceava, dintr-o intersectie semnalata de un indicator si aflata la 6 km nord de Ramnicu Sarat, 27 km sud de Focsani. Avand hramul Sfanta Treime, manastirea se afla pe teritoriul satului Cotatcu (Podgoria/Buzau). La 32,53 km.

Este un frumos lac, datorita marii poieni care il inconjoara sub forma unei polii si aflata sub dealurile Sindrila (est) si Piatra Ograzii (vest). La 3,06 km.

Dintre numeroasele formatiuni stancoase - martori ai eroziunii raului Buzau care i-au rezistat cat de cat - formand repezisuri, praguri, cataracte, zdrumicandu-i cursul, cele mai spectaculoase par cele de la Setu. La 35,41 km.

Ansamblul schiturilor rupestre cuprinde Schitul rupestru Fundatura, Schitul rupestru Agatonul Vechi, Fundul Pesterii, Vagauna II, Vagauna I, Piatra Ingaurita. Pestera lui Dionisie, Piatra lui Iosif, Bucataria, Schitul rupestru Piatra Soimului I, Schitul rupestru Piatra Soimului II, Schitul rupestru Agatonul Nou. La 25,73 km.

Inzapezitul Mare (1443 m) este unul dintre varfurile importante de pe culmea morfologica a Carpatilor de Curbura. Reprezinta un reper esential pentru a nu iesi de pe aceasta culme in cazul parcurgerii ei de la nord la sud. La 48,16 km.

Satul Stanila este incorporat actualmente in orasul Nehoiu, nu cu multi ani in urma tinand de comuna Mlajet (acum si ea, sat component al Nehoiului). Satul e compus din case mai mult sau mai putin razlete, cele mai multe parasite (ar mai fi sub 20 de locuitori) si pare asezat in mijlocul unei livezi salbatice de pruni, ce acopera cea mai mare parte a dealurilor ce-l inconjoara. La 32,41 km.

Manastirea Cotesti are o vechime apreciata la 300 de ani (se avanseaza ca an al infiintarii, 1720). Date certe despre istoricul ei nemaiexistand, din cauza distrugerii arhivei in timpul Primului Razboi Mondial. La 28,78 km.

Pe varful dealului care se ridica vest de satul Chiojdu, in apropierea antenei de telecomunicatii, gasim Pietrele Rotunde, care chiar daca nu sunt asa de cunoscute precum Babele din Bucegi, sunt mai spectaculoase decat faimoasele concretiuni de Feleac. La 45,84 km.

Satul Papauti (comuna Zagon) este un sat, la origine format din locuitori romani, in care au fost adusi graniceri secui. Prima atestare documentare este tarzie, din anul 1567. La 47,81 km.

In satul Dragosloveni al comunei Soveja se ridica sobru si masiv in infatisare, covarsitor prin numarul destinelor care s-au implinit aici intr-o odihna vesnica. Mausoleul Soveja, marturia cumplitelor lupte de pe cuprinsul Vaii Susitei. La 46,71 km.

Impresionanta statuie a generalului rus Alexandr Suvorov (1729-1800), care nu a pierdut nici o batalie, se afla amplasata in cuprinsul satului Dragosloveni (Dumbraveni/VN), la marginea DN 2, Bucuresti-Suceava, la 22 km de Ramnicu Sarat si 20 de Focsani. Istoria - Desi spusa cu jumatate de gura, se pare ca impartasim multe cu armata rusa. La 33,12 km.

Cetatea de pe Dambul Lacului Sarat a fost probabil o cetate de pamant sau o asezare fortificata. Ascunzis pe placul meu - Se poate ajunge in apropierea geoobiectivului cu masina. Despre existenta cetatii marturisesc doar valurile de pamant. La 48,35 km.

Este cunoscut ca cimitirul ostasilor romani si germani. La 26,85 km.

Tisita, sat apartinator Marasestiului, este cunoscut, mai degraba, prin intersectia cu sens giratoriu de pe DN 2, Bucuresti-Suceava. Park and grab - N-a fost chiar park and grab caci n-am intrat cu masina pe aleea ce duce la cimitir. La 48,37 km.

[ Sus ↑ ]