Localitatea Secuiu (judetul Buzau) Resedinta: Gura Teghii.

Poarta Dracilor face parte din Rezervatia geologica Reghiu-Scruntaru, aflandu-se la limita sudica a acesteia. Satul Valea Milcovului cca 35 km de Focsani. La 32,91 km.

Conform legendei care circula in tinut, numele ar veni de la Tudora Vrancioaia, batrana care ar fi gazduit, ospatat si incurajat in casa ei pe domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare. La 37,06 km.

Cunoscuta si sub numele Mana cu Cinci Degete, Mana Dracului este o formatiune stancoasa formata din cinci turnuri de inaltimi diferite, dar cu o baza comuna, fiind relativ detasata fata de stancaria din jur, ceea ce-i confera personalitate. La 45,79 km.

Satul Soresti este in componenta comunei Blajani, iar in catunul Flamanda al satului se afla o veche biserica din lemn. La 43,12 km.

Rezervatia se suprapune peste zona de confluenta a Milcovului cu afluentul sau Reghiu, in perimetrul localitatilor Sindrilari, Reghiu, Valea Milcovului. Circa 30 km est de Focsani. La 33,75 km.

Cu cei 1954 m ai sai, Varful Ciucas este cel mai inalt al masivului omonim. Irezistibila cutie - M-am apropiat de varf tiptil, pe ocolite (prin Saua Tigailor), dar cineva a speriat cutia. Pe aici trece poteca banda rosie - magistrala crestei Carpatilor - legand culmea Muntilor Grohotis (prin pasul Bratocea) de culmea Muntelui Tataru (Pasul Tabla Butii). La 46,24 km.

Valea Zimbrilor din satul Acris, comuna Vama Buzaului, judetul Brasov, este cea de-a patra rezervatie naturala de zimbri (Bison bonasus) din Romania, dupa cele existente in Neagra-Bucsani, Vanatori-Neamt si Hateg. Aceasta a fost inaugurata in noiembrie 2008, si se intinde pe o suprafata de 92 de hectare (80 de hectare de padure si 12 hectare de pasune), cu trei locuri de hranire a zimbrilor. La 39,79 km.

Tunelul Mare este punctul terminus al segmentului cel mai frecventat din traseul turistic amenajat, ce porneste din localitatea Lepsa. Care versant? - Am baleiat destul de constiincios bazele celor doi versanti ai Tisitei. Versantul in cauza - E vorba de versantul opus intrarii in tunel, adica cel aflat in spatele stalpului cu marcaj din a 2-a imagine. Poteca strabate Cheile Tisitei in drum spre o zona foarte putin vizitata a Muntilor Vrancei. La 33,19 km.

Magura Odobesti este o structura geografica bine singularizata, aflata la periferia estica a Subcarpatilor Vrancei. La 43,83 km.

De la varful Oituz-Izvor la o distanta de aproximativ 700 m spre sud-vest, la doar 200 metri departare de drumul national care leaga orasul Targu Secuiesc de Focsani, gasim un fag remarcabil. Fag pazit strasnic de caini - L-am gasit la finele drumetiei noastre. La 41,77 km.
Chilia lui Dionisie Torcatorul - Nucu La 21,78 km.

Din ceea ce, indeobste, este cunoscuta ca fiind culmea principala a muntilor Vrancei - Lacauti - Musat -, se despribnde un puternic si (cel mai) lung picior, ce ajunge pana in Depresiunea Targu Secuiesc: Zarna. La 30,97 km.

Manastirea Dalhauti a fost, pe la mijlocul secolului XIX, frecventata de protipendada focsaneana, doi reprezentanti ai ei, ctitorind si o biserica, acum o ruina. La 40,13 km.

Focul Viu de pe un deal din localitatea Terca, comuna Lopatari, arde fara intrerupere si poate fi admirat oricand, dar mai ales seara. La 9,21 km.

Cele doua arcade precum si tunelul ce strapunge interfluviul dintre cele doua Tisite. Sunt ultimele ramasite ale caii ferate cu ecartament ingust construite de societatea forestiera Tisita pe ambele brate ale raului cu acelasi nume. La 33,19 km.

Cheile Paraului Alb sunt lungi de aproximativ 300 m, avand pereti verticali, inalti de 70-100 m, care ingusteaza valea pana la 7-8 m. In acest loc, paraul Alb prezinta o albie seaca. La 42,34 km.

Muntele de sare de la Lopatari se afla la intrarea in localitate, pe dreapta. Dupa un izvor alb si sarat se afla un intreg munte de sare, cu rape brazdate de sarea iesita la suprafata si plini cu bolovani acoperiti cu spuma alba. La 16,55 km.

In satul Dragosloveni al comunei Soveja se ridica sobru si masiv in infatisare, covarsitor prin numarul destinelor care s-au implinit aici intr-o odihna vesnica. Mausoleul Soveja, marturia cumplitelor lupte de pe cuprinsul Vaii Susitei. La 44 km.

Dintre numeroasele formatiuni stancoase - martori ai eroziunii raului Buzau care i-au rezistat cat de cat - formand repezisuri, praguri, cataracte, zdrumicandu-i cursul, cele mai spectaculoase par cele de la Setu. La 29,05 km.

Satul Stanila este incorporat actualmente in orasul Nehoiu, nu cu multi ani in urma tinand de comuna Mlajet (acum si ea, sat component al Nehoiului). Satul e compus din case mai mult sau mai putin razlete, cele mai multe parasite (ar mai fi sub 20 de locuitori) si pare asezat in mijlocul unei livezi salbatice de pruni, ce acopera cea mai mare parte a dealurilor ce-l inconjoara. La 25,6 km.

Lacul Meledic se afla pe platoul Meledic, pe marginea lui se afla un camping si o pensiune. Este unic in lume, deoarece este un lac cu apa dulce, care este asezat pe un munte de sare. La 15,63 km.

Calcarele de la Badila, de pe Valea Buzaului, reprezinta o rezervatie geologica si paleontologica. Ii sta in gat nucului - Multa mizerie in jurul obiectivului - rezervatie naturala in custodia cuiva - nesemnalat si ca atare, fara nici o prezentare la locul cu pricina, desi este foarte interesant, macar prin insolit in peisaj. In albia Buzaului se afla aproximativ 40 de blocuri masive din calcar, cu dimensiuni de pana la 7 m inaltime, 10 m lungime si 7 m grosime. La 41,05 km.

Rezervatia Cheile Tisitei are o suprafata de 307 hectare si consta intr-un sector de chei, strabatut in trecut de o cale ferata, din care au ramas poduri, tunele si terasamente. Cheile Tisitei - fotoreportaj - Descrierea traseului prin Cheile Tisitei (circuitul inchizandu-se cu ascensiunea pe Tisaru Mare), cuprinzand numeroase fotografii, poate fi citita pe Munte si Flori. Cea mai de succes cutie - Cred ca e cea mai de succes cutie din cate am vazut. Rezervatia este importanta din punct de vedere geologic si floristic. La 32,92 km.
Primul gater pentru prelucrarea lemnului de la Comandau a fost amenajat la Gyula, aflat la 6,6 km distanta de Comandau. La 19,09 km.

Piatra Dudului se prezinta ca un perete calcaros, inalt de vreo 20 de metri, ce strajuie poteca turistica ce tocmai iese din padure - venind dinspre Saua Tigailor prin Saua Teslei - si incepe sa suie spre Muntele Tesla (marcaj, banda rosie). La 49,19 km.

Pe varful dealului care se ridica vest de satul Chiojdu, in apropierea antenei de telecomunicatii, gasim Pietrele Rotunde, care chiar daca nu sunt asa de cunoscute precum Babele din Bucegi, sunt mai spectaculoase decat faimoasele concretiuni de Feleac. La 37,68 km.

Vulcanii noroiosi sunt o rezervatie botanica si geologica aflata pe raza comunei Berca, Buzau. La 33 km.

Desi construita relativ recent (1815-1823), biserica din satul Catalina impresioneazã prin aspectul de biserica fortificata. Continut inutilizabil, si o alta geocutie in apropiere - Am gasit ascunzisul fara nici un fel de dificultati. La 47,66 km.

Este vorba despre un perete de calcar cochilifer cu matrice grezoasa. Face parte dintr-un aliniament de strate redresate la verticala. La 21,3 km.

Pasul Sanc (cunoscut si ca Ojdula) - 1000 m - se afla pe culmea principala a Carpatilor Orientali, pe cumpana de ape dintre zona de izvoare ale Oituzului si ale paraului Ojdula. Cutiuta distrusa cu continut umed - Dupa ce am pierdut timpul cu restul geoobiectivelor din zona, am ajuns aici dupa inserare. Curatenie si recuperare - Cu ocazia unui traseu in zona, am verificat ascunzisul, cutia pusa de noi cu ceva ani in urma aratand jalmic (aflaseram, de altfel, de la Peter de starea cutiei). La 41,54 km.

Muntele de sare de la Lopatari la 16,32 km

Grunjul de la Manzalesti la 17,24 km
Grunjul de la Manzalesti este alcatuit din tuf dacitic, care provine din cenusa vulcanica. Se afla in centrul comunei Manzalesti, judetul Buzau, la confluenta paraurilor Slanic si Jgheab.

Cetatea Haiducilor reprezinta urmele unui vechi fort de granita, dintre Austro-Ungaria si Moldova, de pe Drumul Sarii, ce trecea din valea Oituzului (Poiana Sarata), pe langa Varful Ghepar de pe culmea principala a Nemirei, in valea Raului Negru (Lemnia). La 58,69 km.
.jpg)
Despre Cetatea Heret (Herecz) se stiu extrem de putine, ar proveni din zorii Evului Mediu (secolul XII-XIII). Cetatea Heret - Nu a fost foarte greu sa gasesc cutia. O cetate extrem de vizitata, dar necercetata - O cutie relativ usor de gasit, cu ajutorul gps-ului. Precizari suplimentare despre cetate - Multumesc pentru informatiile oferite. La 66,28 km.

Aici se afla cel mai mare stalp secuiesc sculptat din lemn din lume. Nu 8, ci 9! - Gasirea cutiei nu ridica nici un fel de probleme. La 56,9 km.

De la Piatra Soimului se urmeaza o poteca sub braul de piatra al dealului. Caldarea Mare din Piatra Soimului a fost cu plin - Cunoscand bine locatia, ne-a fost usor sa gasim ascunzisul. La 66,57 km.

Sanzieni este unul dintre cele mai mari si mai dezvoltate sate din Depresiunea Targu Secuiesc. In sfarsit am gasit intrarea deschisa - Am trecut de mai multe ori prin zona, cautand diferite geoobiective. La 56,05 km.

Cateva cuvinte despre muntii Bodoc: Se stie ca sunt vulcanici, ca au inaltimi domoale, acoperite de multe pasuni, ceea ce le da mult farmec turistic. Pe cel mai spectaculos varf al Muntilor Bodoc - Am plecat de la coada Lacului Padureni. La 62,86 km.

Curtea 43 se numeste si azi strada Mamica Mica, in limba maghiara Kicsimama. La 51,82 km.

Magura Casinului, avand 1165 m, este ultimul bastion din nordul Muntilor Vrancei de dincolo de 1000 de metri, aflat la granita lor cu Subcarpatii. La 56,05 km.

Petersberg, sau ruinele cetatii de pe dealul Lempes, Sanpetru. Spre Dealul Cetatii dinspre Sanpetru - M-am apropiat de Dealul Cetatii dinspre Sanpetru, pe unul dintre numeroasele drumuri de pamant. Cetatea de pe Dealul Lempes - Am urcat la cetatea de pe Dl Lempes plecand din capatul nord-vestic al dealului, numit pe o veche harta Bergeck (?). La 67,05 km.

Putem ajunge pe Varful Piatra Mare dinspre cabana Piatra Mare, pe traseul marcat cu banda rosie. Multi jnepeni - Desi era spre inserat, multi turisti se bronzeaza la varf. Cat de uituc poti fi - Data observatiei coincide cu cea a trecerii noastre pe langa ascunzis. La 67,77 km.

Geoobiectiv din masivul Piatra Mare, zona Sirul Stancilor, unde se poate ajunge pe traseul punct rosu, ce porneste de la Dambul Morii spre Pestera de Gheata. Sirul Stancilor in aprilie - Daca pana acum nu stiam ce este o firida naturala din stanca, am aflat acum. Nu o cautati cat timp e zapada - Primul cu TrekkingKlub. La 65,92 km.

Pe culmea dintre paraurile Casin si Beleu se afla segmentul din Casin din linia de aparare Arpad, cu un sir de cazemate aparate de soldatii vanatori de frontiera, secui. La 69 km.

Cea mai mare poarta secuiasca din lume se afla la Turia, la intrarea dinspre Targu Secuiesc. La 55,69 km.

Tisita, sat apartinator Marasestiului, este cunoscut, mai degraba, prin intersectia cu sens giratoriu de pe DN 2, Bucuresti-Suceava. Park and grab - N-a fost chiar park and grab caci n-am intrat cu masina pe aleea ce duce la cimitir. La 57,85 km.

Piatra Ucigasul - Gyilkos, in maghiara - apare doar pe unele harti, nefiind cunoscuta in zona de prea multa lume, desi la baza dealului pe care se afla este un (alt geo)obiectiv turistic mai cunoscut, Cascada Caraslau. Cutie roasa de soareci - Gasirea cutiei nu a reprezentat o dificultate, caci cunosteam locatia. La 54,95 km.

Ilieni se afla situata pe valea paraului Ilieni, ce izvoraste din Muntii Baraolt, pe malul drept al raului Olt, la o altitudine de 530 m. Ca in povesti - O cetate taraneasca ca in povesti, parca suntem in tinuturi sasesti. La 60,75 km.

In apropierea varfului Bodoc se afla un altul, cu un profil usor sesizabil - trapezoidal, datorita largii platforme somitale - numit Varful Comorii. La 62,89 km.
Copyright © 2007-2025 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.