Localitatea Terca (judetul Buzau) Resedinta: Lopatari.

Poiana suspendata de pe valea paraului Sterp. La 43,29 km.

Este cunoscut ca cimitirul ostasilor romani si germani. La 38,23 km.

La Stramtura este numele popular al unei mici porti formata de versantii Cozei, afluent al Putnei, ceva mai apropiati decat de-a lungul restului vaii. La 41,09 km.
Chilia lui Dionisie Torcatorul - Nucu La 13,77 km.

Gropsoarele este al doilea varf, ca altitudine - 1883 m -, al Muntilor Ciucas, formand impreuna cu Varful Zaganu - 1817 m - o creasta aparte a Masivului Ciucas. Varf cu vedere - Tura din septembrie s-a nimerit sa fie intr-o sambata frumoasa, dupa prima fulguiala din an. Gropsoara mai inalta - Ciucas-Relaxare de la munte. La 43,99 km.

Schitul Dealu Sarii se afla pe teritoriul satului omonim (comuna Jitia). La 17,06 km.
Focul Viu din Terca la 1,49 kmFocul Viu de pe un deal din localitatea Terca, comuna Lopatari, arde fara intrerupere si poate fi admirat oricand, dar mai ales seara.

Unul dintre muntii Vrancei, relativ accesibil privirii dintr-o zona relativ circulata - perimetrul Cheilor Tisitei -, este Coza. La 41,1 km.

Satul Stanila este incorporat actualmente in orasul Nehoiu, nu cu multi ani in urma tinand de comuna Mlajet (acum si ea, sat component al Nehoiului). La 19,61 km.

Este un frumos lac, datorita marii poieni care il inconjoara sub forma unei polii si aflata sub dealurile Sindrila (est) si Piatra Ograzii (vest). La 14,36 km.

Cascada Putnei (Saritoarea Putnei) a fost declarata Monument al Naturii in anul 1973, cand au fost realizate primele amenajari pentru vizitare. Prima cutie geotrekking gasita de noi - Am gasit cutia ieri impreuna cu fiul meu, Rares. La 45,26 km.
La Lanturi Muntii Ciucas la 43,8 kmLa Lanturi - Culmea Zaganu. Ascunzis cu lat La Lanturi - Titlul comentariului aduce un indiciu suplimentar pentru gasirea geocutiei asa ca nu-l mai comentam. De vreme rea - Poate multi ar zice ca e un moft.
Planul inclinat la 40,8 kmCalea ferata cu ecartament ingust, construita la sfarsitul secolului XIX a pornit din Ghiula (Comandau) spre Covasna. Un ascunzis ce merita gasit - Un ascunzis simplu, dar care nu sare in ochi. Nici sa varuim - Am participat la un traseu organizat prin site-ul Munte si Flori, prin imprejurimile statiunii Covasna.

Satul Papauti (comuna Zagon) este un sat, la origine format din locuitori romani, in care au fost adusi graniceri secui. La 42,11 km.
Groapa Deleanului la 40,44 kmDeleanu este un varf de 675 m din Subcarpații Vrancei, important nod orografic al acestora, mai precis, al celor din interfluviul Milcov - Ramnicu Sarat.
Mina de petrol, a doua din lume si unicat in Europa, a fost construita aproximativ pe la 1874. Usor de gasit - Insa drumul pana acolo este foarte dificil, cu auto. La 41,16 km.
Necropola tracica se afla la sud-vest de satul Varf, comuna Naeni, in imediata apropiere a Bisericii dintr-o Piatra. La 45,97 km.

Cheile Paraului Alb sunt lungi de aproximativ 300 m, avand pereti verticali, inalti de 70-100 m, care ingusteaza valea pana la 7-8 m. La 42,52 km.

Accesul la manastire se face de pe DN 2, Bucuresti-Suceava, dintr-o intersectie semnalata de un indicator si aflata la 6 km nord de Ramnicu Sarat, 27 km sud de Focsani. La 41,21 km.

Din ceea ce, indeobste, este cunoscuta ca fiind culmea principala a muntilor Vrancei - Lacauti - Musat -, se despribnde un puternic si (cel mai) lung picior, ce ajunge pana in Depresiunea Targu Secuiesc: Zarna. La 40,92 km.
Varful Ciucas la 47,64 kmCu cei 1954 m ai sai, Varful Ciucas este cel mai inalt al masivului omonim. Irezistibila cutie - M-am apropiat de varf tiptil, pe ocolite (prin Saua Tigailor), dar cineva a speriat cutia.
Lacul Vulturilor Muntii Siriului la 31,35 kmLacul Vulturilor sau Lacul fara Fund se afla in Muntii Siriului, pe versantul Malaia, intr-o zona salbatica, foarte putin umblata de turisti. Confirmare esec - Asa cum a mentionat si Sorin Iov, am cautat in zadar cutia, bazandu-ne doar pe coordonatele ascunzisului si pe precizia GPS-ului (neexistand o fotografie), care ne-a tinut langa gardul imprejmuitor al cabanei de langa lac, in apropierea portii. Cuibul Vulturilor - Intr-o drumetie postata pe site-ul munte si flori, urmand traseul triunghi albastru pe apa Crasna Urlatoare din jud.

Calcarele de la Badila, de pe Valea Buzaului, reprezinta o rezervatie geologica si paleontologica. Ii sta in gat nucului - Multa mizerie in jurul obiectivului - rezervatie naturala in custodia cuiva - nesemnalat si ca atare, fara nici o prezentare la locul cu pricina, desi este foarte interesant, macar prin insolit in peisaj. La 31,39 km.
Cataractele de la Setu la 22,76 kmDintre numeroasele formatiuni stancoase - martori ai eroziunii raului Buzau care i-au rezistat cat de cat - formand repezisuri, praguri, cataracte, zdrumicandu-i cursul, cele mai spectaculoase par cele de la Setu.

Conform legendei care circula in tinut, numele ar veni de la Tudora Vrancioaia, batrana care ar fi gazduit, ospatat si incurajat in casa ei pe domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare. La 45,2 km.
Trovantii din Ulmet la 18,32 kmTrovantii din Ulmet pot fi admirati in Valea Teiului, langa satul Ulmet, comuna Bozioru, judetul Buzau. Oare catina? - Am cautat ascunzisul indicat de coordonate cu multa asiduitate in ciuda tufelor de catina vie dimprejur dar impiedicat de o gramada de catina taiata in urma curatarii potecii si aruncata exact unde ar fi putut fi ascunzisul.

Muntele de sare de la Lopatari la 7,05 km

Grunjul de la Manzalesti la 8,88 km
Grunjul de la Manzalesti este alcatuit din tuf dacitic, care provine din cenusa vulcanica. Se afla in centrul comunei Manzalesti, judetul Buzau, la confluenta paraurilor Slanic si Jgheab.
Mausoleul si Muzeul Soveja la 53,16 km. In satul Dragosloveni al comunei Soveja se ridica sobru si masiv in infatisare, covarsitor prin numarul destinelor care s-au implinit aici intr-o odihna vesnica.

Desi construita relativ recent (1815-1823), biserica din satul Catalina impresioneazã prin aspectul de biserica fortificata. Continut inutilizabil, si o alta geocutie in apropiere - Am gasit ascunzisul fara nici un fel de dificultati. La 57,25 km.
Cascada Bucias la 63,82 km. Rezervatia naturala Bucias este o rezervatie peisagistica cu chei si cascade, avand suprafata de 471 ha. Cascada Bucias - De la Onesti se merge pe drum asfaltat catre Casin - Manastirea Casin - Scutaru. Precizari suplimentare - Gasirea acestei geocutii este mai dificila fara un gps, fiind nevoie si de informatia altitudine. Cascada Bucias - Frumoasa cascada, frumos si punctul de belvedere.
Crucea Ciobanului Poiana Sarata la 67,9 km. Este vorba despre trei fragmente ce au format candva o cruce, piciorul, ramas inca implantat in locul initial, un soclu natural de gresie, si cele doua parti laterale, gasite alaturi de picior.

Este vorba despre una dintre putinele pesteri din tara, cantonate in gips. La 68,76 km.

Dealul Pilisca se afla la est de Ojdula, langa drumul national 2D care leaga Targu Secuiesc si Focsani. La 53,11 km.

Parc din Targu Secuiesc, care a fost denumit dupa Molnár Józsiás, o personalitate importanta din viata politica, economica si sociala a orasului. La 60,99 km.
Capela Sfantul Stefan Dealul Perko la 66,33 km. Dealul Perko - in traducere romaneasca, Piatra Judecatii - are, probabil, o atare straveche semnificatie. Unde dai si unde crapa - Citind informatiile de pe site, inainte de a pleca pe teren, pentru a cauta cutia de pe Dealul Perko, am constatat cu oarecare surprindere ca era ultimul ascunzis publicat.

Cetatea Haiducilor reprezinta urmele unui vechi fort de granita, dintre Austro-Ungaria si Moldova, de pe Drumul Sarii, ce trecea din valea Oituzului (Poiana Sarata), pe langa Varful Ghepar de pe culmea principala a Nemirei, in valea Raului Negru (Lemnia). La 68,81 km.

In prima serpentina a drumului national ce coboara de pe Dl. La 62,8 km.
Parcul Arpad Turia la 66,38 km. Aici se afla cel mai mare stalp secuiesc sculptat din lemn din lume. Nu 8, ci 9! - Gasirea cutiei nu ridica nici un fel de probleme.
Copyright © 2007-2025 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.