Locuri de vizitat si atractii turistice langa Inelet, judetul Caras-Severin

Cheile Globului sunt o arie protejata de interes national, pe teritoriul comunei Iablanita, satul Globu Craiovei. Este strabatuta de apele raului Globu, sau Craiova. La 22,57 km.

Acces: DN66A Petrosani - Uricani - Campu lui Neag - Campusel, drum asfaltat. Capusel - Am plecat intr-o plimbare cu familia pe aceasta vale si a ajuns si pe aici. La 37,88 km.

Confundat cu Varful Arjana (1513 m), Zascolul Arjanei (1499 m) este cel mai proeminant ca alura si totodata cel mai pitoresc. Este culminatia unei klippe de calcar a culmii Muntilor Cernei, prinsa in relieful inconjurator dominat de sisturi. La 6,66 km.

Ansamblul de mori din valea paraului Mehadica cuprinde Moara Orzasca, Moara Aurasca, Moara de la Piatra Surului, Moara Vegeasca, Moara Gherghineasa, Moara de la Stiubei, Moara Gaiceasca, Moara Chiceasca, Moara Mica, Moara din Salciile Late, Moara din Zacatoare, Moara din Anin, Moara Giurceasca. La 21,91 km.

Este vorba despre un varf putin proeminent prin altitudinea sa (1361 m) si in comparatie cu cea a varfului din preajma (aproape 1500 m), dar mai ales cu forma si constitutia (calcaroasa) a acestuia (Zascolul Arjanei). La 6,95 km.

Lacul Mic al Custurii, sau Taul Custura Mica. La 48,71 km.

Pasul Porta Orientalis se afla la nord de satul Domasnea, pe cumpana apelor. Poarta Orientala face legatura intre Valea Mehadica si Valea Timisului. La 20,35 km.

Calea ferata Timisoara - Caransebes - Orsova, denumita initial Orientbahn, a fost construita intre anii 1875-1879. Linia care se afla in apropierea Pasului Domasnea (Porta Orientalis, Poarta Orientala) la aproximativ 1,6 km nord-vest, a fost considerata principala legatura a lumii europene cu Orientul. La 21,91 km.

Lacul Mare al Custurii, sau Taul Custura Mare. La 48,48 km.

Peretii calcarosi de la Izvorul Cosustei. La 6,97 km.

Lacul Oglinda - Baltile Meris La 41,7 km.

Poiana Beletina este cel mai mare, ca intindere (cca 1,5 km) dintre crovurile Muntilor Mehedinti, fiind si la extremitatea nordica a lantului de crovuri ce debuteaza la sud cu Plostina. La 4,38 km.

Obiectivul in sine este mai putin important, locatia sa reprezentand insa un punct de reper pentru cei ce doresc sa realizeze un traseu lejer, de o zi, al marilor crovuri mehedintene. La 3,75 km.

Rezervatia naturala Ciucevele Cernei se intinde pe o suprafata de 1166 ha. Adevarul despre Ciucevele Cernei - Privind fotografiile atasate obiectivului ai putea crede ca ciucevele sunt reprezentate de micul laculet - e adevarat, pitoresc - de vizavi de placa informativa privind existenta rezervatiei cu numele generic Ciucevele Cernei. Aria protejata se afla intre raul Cerna si paraul Carbunelui, pe teritoriul administrativ al comunei Pades, satul Cerna-Sat, judetul Gorj. La 12,69 km.

Statiune renumita in zona Banatului de munte, prin practicarea schiului pe partiile moderne si Crucea amplasata pe formatiunea de teren ce poarta denumirea Cleantul Gainii, ce strajuieste statiunea si de unde se poate admira panorama, in toata splendoarea ei, spre campia Timisului. La peste 1600 m - Am gasit geocutia de pe Muntele Mic. La 39,24 km.

Raul Timis si-a taiat drum in roca dura a Muntilor Semenic, in mai multe locuri. Langa cheile aflate la nord de satul Teregova, si langa Armenis s-a format un surduc epigenetic, frumos si salbatic, Cheile Armenisului. La 29,71 km.

Turn de observare din vremea romanilor, construit pe drumul roman de la Sarmizegetusa la Tibiscum. Minunata priveliste - Am gasit geocutia amplasata la acest foarte interesant turn de observatie. La 44,78 km.

Podul lui Dumnezeu este cel mai cunoscut pod natural din tara, unicul pasaj rutier natural la nivel national. Caprele de sub capra podului - Ascunzisul si geocutia (simplu si bine mascata) se pot gasi usor si fara GPS. Peste acest pod trece soseaua ce leaga Baia de Arama cu municipiul Drobeta Turnu Severin. La 17,89 km.

Locul fosilifer de la Globu Craiovei, aflata pe teritoriul comunei Iablanita, este o arie protejata de interes national. Reprezinta o zona de deal cu vegetatie forestiera si pajisti, unde in roci de calcare, argile si nisipuri, se gasesc depozite cu fauna fosilifera, atribuite miocenului. La 20,78 km.

[ Sus ↑ ]