Localitatea Crasna (judetul Covasna) Resedinta: Sita Buzaului. Denumire maghiara: Bodzakraszna.
Ghid turistic atractii turistice - Harti, descrieri si comentarii detailate, poze, posibilitate de cautare, navigare pe teren in timp real - dupa autentificare

Locuri de vizitat si atractii turistice langa Crasna, judetul Covasna

- Piatra Regelui Ladislau Cheile Buzaului la 3,67 km. Piatra Regelui Ladislau cel Sfant (in zona La Chei - Tabla Cheii, Varful Craiului) se inalta deasupra Cheilor Buzaului, la limita judetelor Covasna si Buzau.
- Lacul Vulturilor Muntii Siriului la 8,94 km. Lacul Vulturilor sau Lacul fara Fund se afla in Muntii Siriului, pe versantul Malaia, intr-o zona salbatica, foarte putin umblata de turisti.
- Varful Malaia Muntii Siriu la 9,4 km. Varful Malaia (1662 m) este cel mai inalt al Muntilor Siriu - la baza culmii omonime se afla Lacul Sec si Lacul Vulturilor.
- Valea Zimbrilor la 12,53 km. Valea Zimbrilor din satul Acris, comuna Vama Buzaului, judetul Brasov, este cea de-a patra rezervatie naturala de zimbri (Bison bonasus) din Romania, dupa cele existente in Neagra-Bucsani, Vanatori-Neamt si Hateg.
- Urlatoarele la 12,77 km. Urlatoarele, fenomen hidro-geologic, front liniar de izvoare cu depuneri masive de tuf calcaros.
- Ruinele capelei catolice Vama Buzaului la 12,8 km. Dezvoltarea localitatii Vama Buzaului, atestata documentar din anul 1449, este legata de infiintarea aici a vamii comerciale de catre Imperiul Habsburgic in anul 1699, pentru punctul de granita cu Tara Romaneasca existent la izvoarele Buzaului.
- Cascada Casoca la 13,98 km. Dupa coborarea de la barajul de la Siriu, pe partea stanga a soselei se desprinde un drum forestier.
- Cheile Vaii Stanei Muntii Ciucas la 14,61 km. Valea Stanei este un afluent de obarsie al Telejenelului, tragandu-si apele de sub Muntele Gropsoarele.
- Cheile Paraului Alb Muntii Ciucas la 16,76 km. Cheile Paraului Alb sunt lungi de aproximativ 300 m, avand pereti verticali, inalti de 70-100 m, care ingusteaza valea pana la 7-8 m.
- Varful Gropsoarele Muntii Ciucas la 17,24 km. Gropsoarele este al doilea varf, ca altitudine - 1.
- La Lanturi Muntii Ciucas la 17,39 km. La Lanturi - Culmea Zaganu.
- Podul de Arama Muntii Ciucas la 17,4 km. Podul de Arama este o stanca masiva, care se afla in saua de sub varful Zaganu.
- Poiana suspendata Paraul Sterp la 17,42 km. Poiana suspendata de pe valea paraului Sterp.
- Cabana Ciucas Muntii Ciucas la 17,73 km. Cabana Ciucas se afla in inima Masivului Ciucas, pe Piciorul Chirusca al Varfului Ciucas, la 1595 m altitudine.
- Stanca Mana Dracului Muntii Ciucas la 18,03 km. Cunoscuta si sub numele Mana cu Cinci Degete, Mana Dracului este o formatiune stancoasa formata din cinci turnuri de inaltimi diferite, dar cu o baza comuna, fiind relativ detasata fata de stancaria din jur, ceea ce-i confera personalitate.
- Babele la Sfat Muntii Ciucas la 18,42 km. Sub acest nume sunt cunoscute doua formatiuni stancoase ce fac parte din multitudinea de stanci de pe piciorul sud-estic al Varfului Ciucas, numite Tigaile Mari, de aici si numele culmii respective.
- Gaterul vechi de la Gyula la 18,6 km. Primul gater pentru prelucrarea lemnului de la Comandau a fost amenajat la Gyula, aflat la 6,6 km distanta de Comandau.
- Varful Ciucas la 18,6 km. Cu cei 1.
- Podul suspendat Comandau la 21,31 km. Podul suspendat de la Comandau.
- Piatra Dudului Muntii Ciucas la 21,39 km. Piatra Dudului se prezinta ca un perete calcaros, inalt de vreo 20 de metri, ce strajuie poteca turistica ce tocmai iese din padure - venind dinspre Saua Tigailor prin Saua Teslei - si incepe sa suie spre Muntele Tesla (marcaj, banda rosie).
- Biserica ortodoxa de lemn Papauti la 21,92 km. Satul Papauti (comuna Zagon) este un sat, la origine format din locuitori romani, in care au fost adusi graniceri secui.
- Varful Pilistea Munceii Intorsurii la 22,34 km. Unitatea montana numita Munceii Intorsurii cuprinde muntisorii aflati in interiorul curburii Carpatilor, prinsi intre arcul format de Muntii Siriu, Podu Calului, Penteleu si Depresiunea Brasov-Sfantu Gheorghe.
- Dealul Din Mijloc Muntii Vrancei la 24,31 km. Culmea ce face, morfologic, legatura intre Munceii Intorsurii si Muntii Vrancei si, prin intermediul primillor, realizeaza integrarea culmii principale a celor din urma in cea a Carpatilor, este putin cunoscuta din punct de vedere turistic.
- Cetatea Viezurei la 24,43 km. Cetatea Viezurei (Bursucului) se afla pe un varf de deal, la marginea satului Borosneu Mic.
- Biserica din Stanila Nehoiu la 25,07 km. Satul Stanila este incorporat actualmente in orasul Nehoiu, nu cu multi ani in urma tinand de comuna Mlajet (acum si ea, sat component al Nehoiului).
- Pietrele Rotunde Chiojdu la 26,26 km. Pe varful dealului care se ridica vest de satul Chiojdu, in apropierea antenei de telecomunicatii, gasim Pietrele Rotunde, care chiar daca nu sunt asa de cunoscute precum Babele din Bucegi, sunt mai spectaculoase decat faimoasele concretiuni de Feleac.
- Chiojdu la 26,77 km. Chiojdu este o comuna formata din 6 sate, situata in judetul Buzau, la limita cu judetele Brasov, Covasna si Prahova.
- Cataractele de la Setu la 26,89 km. Dintre numeroasele formatiuni stancoase - martori ai eroziunii raului Buzau care i-au rezistat cat de cat - formand repezisuri, praguri, cataracte, zdrumicandu-i cursul, cele mai spectaculoase par cele de la Setu.
- Cetatea Fergettyu Aninoasa la 27,01 km. Cetatea de odinioara Fergettyu - Aninoasa.
- Cetatea Zanelor Covasna la 27,05 km. Cetatea Zanelor se afla pe Dealul Cetatii, intre paraul Cetatii si paraul Misca, la sud-est de orasul Covasna.
- Planul inclinat la 27,19 km. Calea ferata cu ecartament ingust, construita la sfarsitul secolului XIX a pornit din Ghiula (Comandau) spre Covasna.
- Balta Dracului la 28,47 km. Balta Dracului din orasul Covasna este un monument al naturii, ivire naturala de apa minerala si gaz mofetic, martor al activitatilor postvulcanice cu numeroase eruptii in trecut.
- Biserica rupestra Alunis la 29,07 km. Chilii, biserica rupestra - Alunis.
- Dealul Lisnau la 29,14 km. Dealul Csere sau Lisnau (dupa localnici), cu altitudinea de 718 m, ofera o panorama extraordinara spre Muntii Pilisca (1222 M), Muntii Ciucas (1951 m), Muntii Piatra Mare (1848 m), Bucegi, Piatra Craiului.
- Lisnau la 29,28 km. Lisnau este situat intr-una din vaile Muntilor Intorsurii, la marginea estica a Depresiunii Trei Scaune, in valea Paraului Lisnau.
- Chilia lui Dionisie Nucu la 29,39 km. Chilia lui Dionisie Torcatorul - Nucu.
- Piatra Mortatului Masivul Ivanetu la 29,91 km. Culmea principal√£ a Masivului Ivanetu, intre radacina ei din culmea principala a Muntilor Vrancei si Varful Ivanetu este una calma.
- Dealul Cetatii Let la 30,02 km. Dealul Cetatii este situat la sud de satul Let, care apartine de comuna Borosneu Mare.
- Varful Goru Muntii Vrancei la 31,34 km. Varful Goru, cu cei 1785 m ai sai, este cel mai inalt pisc al Muntilor Vrancei, fiind secondat de mai cunoscutul Varful Lacauti (1776 m).
- Focul Viu din Terca la 32,04 km. Focul Viu de pe un deal din localitatea Terca, comuna Lopatari, arde fara intrerupere si poate fi admirat oricand, dar mai ales seara.
- Biserica reformata Pava la 32,29 km. Biserica reformata Pava
- Odaia de pe Piatra Muntele Macesu la 32,85 km. Pe plaiurile sudice terminale ale Muntilor Vrancei, acoperite de fanete sunt imprastiate așa-zise adai.
- Varful Zarna Muntii Vrancei la 33,58 km. Din ceea ce, indeobste, este cunoscuta ca fiind culmea principala a muntilor Vrancei - Lacauti - Musat -, se despribnde un puternic si (cel mai) lung picior, ce ajunge pana in Depresiunea Targu Secuiesc: Zarna.
- Castrul roman Comolau Reci la 33,96 km. Castrul roman de la Comolau, azi asimilat satului Reci, a reprezentat un punct militar strategic.
- La Ziduri la 34,37 km. Pe harta site-ului Muntii Nostri, zub Varful Zarna, apare un punct consemnat cu denumirea La Ziduri.
[ Sus ↑ ]
- Poiana Butuci Muntii Vrancei la 35,02 km. Poiana Butuci este un punct important de pe culmea inalta a Muntilor Vrancei.
- Trovantii din Ulmet la 35,02 km. Trovantii din Ulmet pot fi admirati in Valea Teiului, langa satul Ulmet, comuna Bozioru, judetul Buzau.
- Sfinxul din Bustea la 35,39 km. Sfinxul din Bustea se afla in masivul Breazau.
- Lacul Padureni la 37,17 km. Lacul Padureni este cel mai mare lac de acumulare din judetul Covasna.
- Biserica reformata fortificata Ilieni la 37,17 km. Ilieni se afla situata pe valea paraului Ilieni, ce izvoraste din Muntii Baraolt, pe malul drept al raului Olt, la o altitudine de 530 m.
- Pestera cu Gheata din Piatra Mare la 37,37 km. Desi calcaros, masivul Piatra Mare e sarac in fenomene endocarstice (de interior), fiind cunoscut, mai ales, datorita celor exocarstice (de exterior).
- Sirul Stancilor Muntii Piatra Mare la 37,7 km. Geoobiectiv din masivul Piatra Mare, zona Sirul Stancilor, unde se poate ajunge pe traseul punct rosu, ce porneste de la Dambul Morii spre Pestera de Gheata.
- Pesterile in sare la 38,19 km. Pesterile in sare 6S Manzalesti si Pestera cu trei intrari sunt cele mai mari pesteri din zona.
- Biserica fortificata saseasca Harman la 38,34 km. Biserica-cetate din Harman a fost construita in stil romanic in secolul al XII-lea.
- Muntele de sare de la Lopatari la 38,35 km. Muntele de sare de la Lopatari se afla la intrarea in localitate, pe dreapta.
- Lacul Meledic la 38,44 km. Lacul Meledic se afla pe platoul Meledic.
- Sura de Piatra Piatra Mare la 38,63 km. Sura de Piatra este o stanca care are forma unui acoperis, care se afla in spatele cabanei Piatra Mare, pe partea sudica a Poienii Surii de Piatra.
- Biserica catolica Imeni la 38,91 km. Biserica actuala din Imeni, comuna Catalina, romano-catolica, a fost construita in anul 1805.
- Dalnic la 38,95 km. Dalnic este unicul sat al comunei omonime, din 2004, in urma unui referendum.
- Canionul Sapte Scari Muntii Piatra Mare la 39,05 km. Cheile Sapte Scari sunt situate in partea central-vestica a Muntilor Piatra Mare, la o altitudine medie de 980 m, nu departe de Valea Timisului (Dambu Morii), pe paraul Sapte Scari, afluent de stanga al Vaii Sipoaie.
- Biserica greco-catolica ortodoxa din Ghelinta la 39,42 km. Pomenita in documente din 1728 ca deservind comunitatea greco-catolica (se presupune ca ar fi fost, anterior acestui an, ortodoxa) biserica actuala este, de fapt, rezultatul refacerii/reconstructiei alteia mai vechi, devenita prea mica pentru numarul mare de credinciosi, fiind ridicata din lemn in anul 1880.
- Coada Pietrei Mari la 39,43 km. Putem ajunge pe Coada Pietrei Mari pornind din valea Garcinului pe traseul turistic marcat cu triunghi albastru.
- Varful Piatra Mare la 39,54 km. Putem ajunge pe Varful Piatra Mare dinspre cabana Piatra Mare, pe traseul marcat cu banda rosie.
- Babele de sub Varful Piatra Mare la 39,66 km. In textul de prezentare al geoobiectivului Varful Piatra Mare (incluzand si fotografiile atasate) se gasesc informatii despre refugiul aflat sub varf, despre izvorul din apropiere, ca si despre cele doua babe.
[ Sus ↑ ]
* Harti, descrieri si comentarii detailate, poze, posibilitate de cautare, navigare pe harta in timp real - dupa autentificare.
Atractii turistice Peteni - Obiective turistice Papauti Localitati apropiate: Zabratau la 3,09 km, Merisor la 5,9 km.
Politica de confidentialitate si prelucrare a datelor - Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro, site-ul oficial geotrekking in limba romana. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, cautare de comori virtuale, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoascunzisuri, atractii turistice.