Localitatea Stejaru (judetul Neamt) Resedinta: Pangarati.
Muntele lui Simon Muntii Stanisoarei. Muntele lui Simon Muntii Stanisoarei Geocutia lui Dorin si a lui Radu. Foarte bine. Pestera Sfantul Chiriac. Pestera Sf Chiriac este un obiectiv superb intradevar dar fiind pe terenul manastirii ar trebui vorbit cu staretul inainte.
Varful Simon Muntii Stanisoarei. Varful Simon Muntii Stanisoarei Geocutia lui Radu si a lui Dorin. Aproape ca nu mi-a venit sa cred. Varful Simon. Traseu frumos Zapada tare pe alocuri portiuni fara Ceata sa risipit un pic pe varf Gasit ascunzisul Scotocit bine sub pietrele respective ce ies din pamant langa fagul cu pricina din poza dar banuiesc ca a mai sapat un animal ceva acolo caci nu am gasit kinderul.
Crucea dr Iacomi Muntele Cernegura. A fost, totodata, unul dintre organizatorii turismului montan din oras. Crucea Dr Iacomi. Gasit geocutia plina de apa in scorbura verticala care probabil se umple la orice ploaie sau ninsoare.
Schitul Lipovenilor. Biserica lor de aici dateaza, ca institutie, de la mijlocul secolului XIX, cladirea a ars in 2008.
Lacul Cuiejdel I. Lacul are suprafata de 12 ha, lungimea de 1 km, latimea medie de 102 m, adancimea medie de 7,4 m, adancimea maxima langa baraj de 16 m. Lacul Cuejdel I. Am gasit foisorul presupunand ca este cel din coada lacului adica din extremitatea nordica a lui conform pozei Mam uitat sub el unde lipsea o scandura Iam dat ocol cautand la baza lui dar presupun ca a fost aruncata la gunoi odata cu ecologizarea/ curatenia ce sa facut la lac asta vara.
Lacul Cuejdel II. Lacul Cuejdel II Lacul Cuejdel cel mai mare lac de baraj natural din tara. Am gasit cutiuta relativ usor deoarece a trebuit sa sap in zapada si sa urnesc pietrele inghetate cu batul de tura :))) La lacul Cuejdel rezervatie naturala se ajunge doar dinspre Piatra Neamt prin Garcina - Cuejdi deoarece la iesirea din satul Cracaul Negru (varianta dinspre Cracaoani) avem bariera si se permite accesul doar cu aprobarea Romsilva iar pe jos sunt multi km Accesibil cu bicicleta :))) Venind pe varianta sudica dinspre Piatra Neamt pe valea Cuejdiului mergem pana se termina asfaltul in sat Se merge tot inainte pe drumul de tara trecand de o intersectie cu o vale in dreapta (Valea P Tiganca) pana la manastire Se poate lasa masina langa manastire caz in care se vor adauga aproximativ 2km / 30 min pe jos la traseu.
Varful Cernegura Muntii Tarcaului. Varful Cernegura Muntii Tarcaului Varful Cernegura. Gasit geocutia in crapatura de la baza fagului dupa ce am rascolit toate stancile si intors o cioata uriasa crezand ca aceasta cutie este una de iaurt de 1 kg :) Cand aproape sa renunt vedem crapatura si scoatem o cutie mica de mustar cu hrean :) Cutia uscata in stare buna.
Parcul zoologic Cozla Piatra Neamt. Gasim aici un micut parc zoologic, ce reuneste specii reprezentative din fauna locala, ursi, lupi, vulpi, caprioare, pasari. Ascunzis nou. Cu ocazia parcurgerii unui traseu de toamna pe Cozla si pe dealul vecin, Carlomanu, alegand ca punct de intrare/iesire in/din traseu micul parc zoologic de sub deal, am socotit oportun sa amenajam un geoascunzis in zona. Parcul Zoo. Acces usor de la Colibele Haiducilor sau Zoo.
Trei Caldari. Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud. Trei Caldari Piatra Neamt. Gasit mai greu geocutia. Caldarile din piatra seaca. Se zice ca scoti apa si din piatra seaca. Caldari cu plin. Anul 2016 a fost el insusi un an plin pentru ascunzis: nu mai putin de 4 cautatori de geocomori au gasit cutia de la Trei Caldari.
Lacul Iapa. Este consecinta unei masive alunecari de pamant pornite, in jurul anului 2010, de pe unul dintre versantii paraului Iapa, a carei limba a blocat complet curgerea paraului Iapa, afluent al Bistritei.
Cascada Duras Muntii Tarcaului. Este situata pe paraul Iapa, afluent al Bistritei, la 6-7 km distanta de satul Negulesti. Modificari descriere Cascada Duras. Din neglijenta am consemnat ca distanta din capatul Negulestilor pana la Cascada Duras 8-9 km.
Camera Patrata Pietrele Detunate Masivul Ceahlau. Legenda spune ca Detunatele au aparut ca urmare a unui traznet, care a lovit stanca si a despicat-o. Usor de gasit. La vedere, privelistea superba. De ziua Micii Unirii. Desi am cautat-o de ziua Marii Uniri, 1 decembrie 2016, ceata si aparatul au fost impotriva.
Caciula Dorobantului Masivul Ceahlau. De la Piatra Lata se vad lacul de acumulare Izvoru Muntelui, statiunea Durau, si valea paraului Schit. Dupa 6 ani de la amplasare. Vizitez destul de des Ceahlaul, am fost de cateva ori si aici, dar in ultimii ani nu am trecut prin zona Curmaturii Piatra Lata.
Stanca Panaghia Masivul Ceahlau. Se inalta cu mai mult de 70 m deasupra platoului. Prima tura de munte a anului. A fost dorinta unui prieten, sa urce pe renumitele scari de pe Ceahlau, despre care se poate citi atat de mult in ultimul timp.
Manastirea Ceahlau. Biserica a fost ridicata in cursul anilor 1992-1993, si a fost sfintita de catre mitropolitul Daniel.
La Morminte Masivul Ceahlau. Textul de pe placuta comemorativa: In memoria ostasilor ce s-au jertfit pentru apararea patriei in cel de al doilea razboi mondial, 1944, in locul Curmatura de pe Muntele Ceahlau.
Varful Toaca Masivul Ceahlau. Zona cea mai inalta a muntelui este reprezentata de un platou central, cu o latime de 1 km si lungime de 6 km, dispus pe directia nord-sud.
Stanca Piatra Soimului. Impresioneaza prin faleza din frunte, alcatuita din strate de gresie de grosimi diferite.
Piatra Lacramata Masivul Ceahlau. Traseul marcat cu cruce rosie, care urca din statiunea Durau, pe langa cascada Duruitoarea, spre Cabana Dochia, se intersecteaza in apropiere cu traseul din Curmatura Stanile, marcat cu banda albastra.
Cabana Fantanele Masivul Ceahlau. Acces spre cabana dinspre Durau, pe traseul marcat cu banda rosie, sau prin cascada Duruitoarea pe cruce rosie, apoi pe triunghi galben.
Biserica de lemn din Piatra Soimului. Impresioneaza detaliile tehnice ale constructiei (imbinarile grinzilor, imbracamintea de scanduri batute in cuie forjate) cat si stilul amenajarilor interioare (tavanul naosului si catapeteasma).
Lacul Veselaru. A aparut in 1940 in urma unei alunecari de teren, fiind format pe treapta superioara a acesteia.
Schitul Mastacan. Din 2001 devine schit de calugari, dar cu cate un vietuitor pasager, abia din 2002 populandu-se prin venirea a 4 calugari de la Manastirea Ceahlau.
Cheile Sugaului. Cheile Sugaului - Munticelu Am luat-o pe un drum gresit. Cu o vale mai in amonte si am escaladat o stanca gigantica.
Belvedere Piatra Sugaului. Traseul Cabana Ecolog - Saua Strungii - versantul vestic Munticelu - Piatra Sugaului - Jgheabu cu Lusi - Cabana Ecolog este de tip circuit, si marcat cu triunghi rosu.
Manastirea Sihastria Agapia. In Poiana lui Atanasie, episcopul Ghedeon de Husi a ridicat in 1655 un schit, refacut în 1826, prin mitropolitului Veniamin Costache.
Culmea Ghimilcinis. In locul unde drumul intersecteaza creasta gasim un stalp plin cu indicatoare.
Stejaris Tulghes. Speciile insotitoare obisnuite la altitudini joase sunt teiul pucios, jugastrul, si alunul.
Cheile Duruitoarei Bicajel. Paraul Bicajel este afluent pe dreapta al raului Bicaz in cadrul sectorului de chei al acestuia din urma.
Gradina Zanelor Cheile Bicazului. Este un perete de stanca, o formatiune specifica de stanci, si totodata unul dintre locurile preferate ale caprelor negre din zona. Amfiteatru. Distanta mica intre obiective (Suhard-Gradina) m-a intrigat.
Varful Vitos. Varful Vitos Varful Pietrei Vitos, ca si cutia de pe el, in ceata. Am ajuns pe Piatra Vitos pe o ceata atat de deasa ca era sa-l ratam.
Cetatea Neamt Targu Neamt. Este localizata pe stanca Timus de pe culmea Plesului, la o altitudine de 480 m si la o diferenta de 80 m fata de albia Neamtului.
Varful Ciudomir Muntii Tarcaului. Varful Ciudomir Muntii Tarcaului Varful Ciudomir - Muntii Tarcaului. Bine mascata de padure, aici se afla o piramida geodezica ce marcheaza varful.
Prevarful Ciudomir Muntii Tarcaului. Unul dintre traseele - scurte - de acces la el trece pe langa Varful Sipotel, incalecand apoi un varf de peste 1600 m, antecamera a Ciudomirului.
Parcul Natural Vanatori-Neamt. In libertate in padurile din zona Parcului, in semi-libertate in tarcul de aclimatizare, si inchis in gradina zoologica.
Capela Sfantul Petru si Pavel Muntele Iavardi. Capela Sfantul Petru si Pavel Muntele Iavardi Capela Sfantul Petru si Pavel - Muntele Iavardi. Am ajuns aici intr-o tura de iarna, cu fulguieli razlete. Schimbari la capela. Intr-adevar, cutia ascunsa in tinda capelei nu mai este, asa ca am ascuns alta noua (vezi foto) intr-un loc, poate, mai sigur. Am mutat putin geocutia. Am ajuns la capela Sfantul Petru si Pavel cu ocazia unei ture in circuit in jurul muntelui Iavardi, capela fiind al patrulea obiectiv vizitat.
Avenul Licas. Legendarul aven este considerat de localnici un put fara fund. Licas. Am urcat la varf pe marcaj din valea Suhardului, cu trecere pe la refugiul din saua Licas, la varf si apoi la aven.
Stanca Bufnitei Muntele Iavardi. Dintre acestea cea mai renumita este Stanca Bufnitei, o stanca impresionanta ca marime, dar si datorita semnelor de pe ea. La Stanca Bubnitei, imbufnati!. Dupa ce am ratat cutia de pe Varful Iavardi, speram sa o gasim macar pe cea de la Stanca Bufnitei aflata pe traseul al carui fotoreportaj l-am publicat pe muntesiflori. Cutie noua la Stanca Bufnitei. Am fost din nou la Stanca Bufnitei, prilej cu care am cautat din nou cutia, dar tot fara succes. Geocutia veche a disparut, cea noua asteapta cautatorii. Stanca Bufnitei a fost cel de al treilea obiectiv al turei noastre in circuit, in jurul muntelui Iavardi.
Piatra lui Kota Muntele Iavardi. Zona este plina cu salase de vara, iar fiecare stanca este denumita in functie de proprietarul pajistelor alaturate. Geocutie si ciomag trekking. Pentru ziua de azi ne-am propus sa parcurgem un traseu in circuit in jurul muntelui Iavardi, primul obiectiv fiind Piatra lui Kota.
Culmea Iavardi. Chiar daca varful propriu-zis este acoperit cu brazi, in drum spre culme putem vedea o multime de formatiuni stancoase interesante. La vanatoare, cu cartuse oarbe !. Am ajuns pe Varful Iavardi odata cu o ploaie marunta dar deasa, care n-ar fi trebuit sa ne impiedica sa gasim cutia. Geocutie noua intr-un ascunzis nou. De data asta am ajuns aici cu ocazia unei ture in circuit in jurul muntelui Iavardi.
Capela-clopotnita din Buha Ghimes-Faget. Printre ultimele se afla si o capela-clopotnita ortodoxa ridicata pe un tapsan de pe valea unui mic afluent al Buhai. Capela Fagetul de Sus. Clopotul provine de la o clopotnita a cultului greco-catolic, dupa dizolvarea acestuia.
Turnurile Iavardi Valea Iavardi. Accesul la stanci este destul de greoi, dar odata ajunsi acolo, avem parte si de o frumoasa priveliste asupra vaii Iavardi.
Capela catolica Iavardi Valea Rece Lunca de Jos. Capela catolica Iavardi Valea Rece Lunca de Jos Ascunzis facil, cu acces mai greoi la capela. Dupa tura in circuit in jurul muntelui Iavardi, inaintea cinei servite la pensiunea Fatanyeros, am cautat si geocutia ascunsa la capela catolica Iavardi.
Valea Iavardi. Valea paraului Iavardi este cunoscuta prin formatiunile sale stancoase, compuse din calcare triasice.
Stanca La Panda. Putem ajunge pe punctul de belvedere al acestei stanci pornind din Balan, si urmand mai intai traseul marcat cu banda albastra spre Piatra Singuratica. Am lasat o maimuta verde. Am gasit geocutia cu ajutorul unei alte echipe cu care m-am intalnit in varf. Piatra La Panda. Am abordat piatra prin atac direct, prin poiana de sub ea.
Varful Biliboc Muntii Tarcaului Zona Ghimes. Dinspre culmea celor mai inalte varfuri ale Muntilor Tarcaului, Grindusu-Ciudomiru-Bortoasa, se desprinde un puternic brat lateral ce se termina deasupra depresiunii Ghimes prin cateva picioare. Varful Biliboc. Pe o vreme de toamna ca in basme, intr-un peisaj reconfortant, am ajuns la varful si monumentul Biliboc.
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.