Localitatea Dumbravita (judetul Suceava) Resedinta: Vadu Moldovei.
Parcul Natural Vanatori-Neamt. In libertate in padurile din zona Parcului, in semi-libertate in tarcul de aclimatizare, si inchis in gradina zoologica.
Cetatea Neamt Targu Neamt. Este localizata pe stanca Timus de pe culmea Plesului, la o altitudine de 480 m si la o diferenta de 80 m fata de albia Neamtului.
Manastirea Sihastria Agapia. In Poiana lui Atanasie, episcopul Ghedeon de Husi a ridicat in 1655 un schit, refacut în 1826, prin mitropolitului Veniamin Costache.
Lacul Cuejdel II. Lacul Cuejdel II Lacul Cuejdel cel mai mare lac de baraj natural din tara. Am gasit cutiuta relativ usor deoarece a trebuit sa sap in zapada si sa urnesc pietrele inghetate cu batul de tura :))) La lacul Cuejdel rezervatie naturala se ajunge doar dinspre Piatra Neamt prin Garcina - Cuejdi deoarece la iesirea din satul Cracaul Negru (varianta dinspre Cracaoani) avem bariera si se permite accesul doar cu aprobarea Romsilva iar pe jos sunt multi km Accesibil cu bicicleta :))) Venind pe varianta sudica dinspre Piatra Neamt pe valea Cuejdiului mergem pana se termina asfaltul in sat Se merge tot inainte pe drumul de tara trecand de o intersectie cu o vale in dreapta (Valea P Tiganca) pana la manastire Se poate lasa masina langa manastire caz in care se vor adauga aproximativ 2km / 30 min pe jos la traseu.
Lacul Cuiejdel I. Lacul are suprafata de 12 ha, lungimea de 1 km, latimea medie de 102 m, adancimea medie de 7,4 m, adancimea maxima langa baraj de 16 m. Lacul Cuejdel I. Am gasit foisorul presupunand ca este cel din coada lacului adica din extremitatea nordica a lui conform pozei Mam uitat sub el unde lipsea o scandura Iam dat ocol cautand la baza lui dar presupun ca a fost aruncata la gunoi odata cu ecologizarea/ curatenia ce sa facut la lac asta vara.
Stejarul multisecular Cajvana. Legenda spune ca la umbra stejarului multisecular a poposit Stefan cel Mare, trecand pe aici cu ostenii sai, cand tara era cotropita de necredinciosi, prin 1476.
Varful Simon Muntii Stanisoarei. Varful Simon Muntii Stanisoarei Geocutia lui Radu si a lui Dorin. Aproape ca nu mi-a venit sa cred. Varful Simon. Traseu frumos Zapada tare pe alocuri portiuni fara Ceata sa risipit un pic pe varf Gasit ascunzisul Scotocit bine sub pietrele respective ce ies din pamant langa fagul cu pricina din poza dar banuiesc ca a mai sapat un animal ceva acolo caci nu am gasit kinderul.
Muntele lui Simon Muntii Stanisoarei. Muntele lui Simon Muntii Stanisoarei Geocutia lui Dorin si a lui Radu. Foarte bine. Pestera Sfantul Chiriac. Pestera Sf Chiriac este un obiectiv superb intradevar dar fiind pe terenul manastirii ar trebui vorbit cu staretul inainte.
Trei Caldari. Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud. Trei Caldari Piatra Neamt. Gasit mai greu geocutia. Caldarile din piatra seaca. Se zice ca scoti apa si din piatra seaca. Caldari cu plin. Anul 2016 a fost el insusi un an plin pentru ascunzis: nu mai putin de 4 cautatori de geocomori au gasit cutia de la Trei Caldari.
Parcul zoologic Cozla Piatra Neamt. Gasim aici un micut parc zoologic, ce reuneste specii reprezentative din fauna locala, ursi, lupi, vulpi, caprioare, pasari. Ascunzis nou. Cu ocazia parcurgerii unui traseu de toamna pe Cozla si pe dealul vecin, Carlomanu, alegand ca punct de intrare/iesire in/din traseu micul parc zoologic de sub deal, am socotit oportun sa amenajam un geoascunzis in zona. Parcul Zoo. Acces usor de la Colibele Haiducilor sau Zoo.
Cabana Fantanele Masivul Ceahlau. Acces spre cabana dinspre Durau, pe traseul marcat cu banda rosie, sau prin cascada Duruitoarea pe cruce rosie, apoi pe triunghi galben.
Crucea dr Iacomi Muntele Cernegura. A fost, totodata, unul dintre organizatorii turismului montan din oras. Crucea Dr Iacomi. Gasit geocutia plina de apa in scorbura verticala care probabil se umple la orice ploaie sau ninsoare.
La Morminte Masivul Ceahlau. Textul de pe placuta comemorativa: In memoria ostasilor ce s-au jertfit pentru apararea patriei in cel de al doilea razboi mondial, 1944, in locul Curmatura de pe Muntele Ceahlau.
Caciula Dorobantului Masivul Ceahlau. De la Piatra Lata se vad lacul de acumulare Izvoru Muntelui, statiunea Durau, si valea paraului Schit. Dupa 6 ani de la amplasare. Vizitez destul de des Ceahlaul, am fost de cateva ori si aici, dar in ultimii ani nu am trecut prin zona Curmaturii Piatra Lata.
Stanca Panaghia Masivul Ceahlau. Se inalta cu mai mult de 70 m deasupra platoului. Prima tura de munte a anului. A fost dorinta unui prieten, sa urce pe renumitele scari de pe Ceahlau, despre care se poate citi atat de mult in ultimul timp.
Varful Toaca Masivul Ceahlau. Zona cea mai inalta a muntelui este reprezentata de un platou central, cu o latime de 1 km si lungime de 6 km, dispus pe directia nord-sud.
Varful Cernegura Muntii Tarcaului. Varful Cernegura Muntii Tarcaului Varful Cernegura. Gasit geocutia in crapatura de la baza fagului dupa ce am rascolit toate stancile si intors o cioata uriasa crezand ca aceasta cutie este una de iaurt de 1 kg :) Cand aproape sa renunt vedem crapatura si scoatem o cutie mica de mustar cu hrean :) Cutia uscata in stare buna.
Camera Patrata Pietrele Detunate Masivul Ceahlau. Legenda spune ca Detunatele au aparut ca urmare a unui traznet, care a lovit stanca si a despicat-o. Usor de gasit. La vedere, privelistea superba. De ziua Micii Unirii. Desi am cautat-o de ziua Marii Uniri, 1 decembrie 2016, ceata si aparatul au fost impotriva.
Manastirea Ceahlau. Biserica a fost ridicata in cursul anilor 1992-1993, si a fost sfintita de catre mitropolitul Daniel.
Schitul Lipovenilor. Biserica lor de aici dateaza, ca institutie, de la mijlocul secolului XIX, cladirea a ars in 2008.
Piatra Lacramata Masivul Ceahlau. Traseul marcat cu cruce rosie, care urca din statiunea Durau, pe langa cascada Duruitoarea, spre Cabana Dochia, se intersecteaza in apropiere cu traseul din Curmatura Stanile, marcat cu banda albastra.
Pietrele Doamnei Muntii Rarau. Formatiunea geologica este foarte spectaculoasa morfologic, si reprezinta un martor important al trecutului geologic, cu vegetatie bogata in specii endemice.
Pietrosu Bistritei. Asemanator cu varfurile Pietrosul Calimanului, respectiv Pietrosul Rodnei si acest varf este stancos, pietros.
Cheile Zugreni. Rezervatia geologica Cheile Zugreni-Pietrosul este cea mai importanta zona protejata prin lege a partii de nord al Muntilor Bistritei si reprezinta cel mai impresionant sector al cursului raului Bistrita.
Biserica de lemn din Piatra Soimului. Impresioneaza detaliile tehnice ale constructiei (imbinarile grinzilor, imbracamintea de scanduri batute in cuie forjate) cat si stilul amenajarilor interioare (tavanul naosului si catapeteasma).
Stanca Piatra Soimului. Impresioneaza prin faleza din frunte, alcatuita din strate de gresie de grosimi diferite.
Stejaris Tulghes. Speciile insotitoare obisnuite la altitudini joase sunt teiul pucios, jugastrul, si alunul.
Cascada Duras Muntii Tarcaului. Este situata pe paraul Iapa, afluent al Bistritei, la 6-7 km distanta de satul Negulesti. Modificari descriere Cascada Duras. Din neglijenta am consemnat ca distanta din capatul Negulestilor pana la Cascada Duras 8-9 km.
Lacul Veselaru. A aparut in 1940 in urma unei alunecari de teren, fiind format pe treapta superioara a acesteia.
Lacul Iapa. Este consecinta unei masive alunecari de pamant pornite, in jurul anului 2010, de pe unul dintre versantii paraului Iapa, a carei limba a blocat complet curgerea paraului Iapa, afluent al Bistritei.
Schitul Mastacan. Din 2001 devine schit de calugari, dar cu cate un vietuitor pasager, abia din 2002 populandu-se prin venirea a 4 calugari de la Manastirea Ceahlau.
Castelul omului simplu Corbu. Are mai multe usi, ferestre, balcoane si turnulete - constructia este clar o carpeala, dar totusi una atractiva, cu putina fantezie am putea sa-i zicem castel.
Piatra Laptariei Bilbor. La sud-vest de varful aflat la o altitudine de 1450 m, gasim o stanca cu dinti ascutite, denumita (probabil mai recent) Stanca lui Codrean.
Lacul Bolatau Obcina Feredeului. Lacul Bolatau se afla aproape de obarsia unui afluent al Sadovei, numit Bolatau, cu izvoarele despartite de o cumpana de ape joasa de izvoarele Iezerului, cel pe care s-a format Lacul Iezer.
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.