Localitatea Holda (judetul Suceava) Resedinta: Brosteni.
2,76 km. Biserica Sfantul Nicolae Brosteni
13,14 km. Cuptor de ars var Darmoxa
15,51 km. Drumul Talienilor Muntii Stanisoarei
15,71 km. Langa izvor se afla cabana de vanatoare Borcut.
16,43 km. Asemanator cu varfurile Pietrosul Calimanului, respectiv Pietrosul Rodnei si acest varf este stancos, pietros.
18,51 km. A fost infiintat dupa primul razboi mondial si reinfiintat in 1992.
19,93 km. Rezervatia geologica Cheile Zugreni-Pietrosul este cea mai importanta zona protejata prin lege a partii de nord al Muntilor Bistritei si reprezinta cel mai impresionant sector al cursului raului Bistrita.
22,38 km. Formatiunea geologica este foarte spectaculoasa morfologic, si reprezinta un martor important al trecutului geologic, cu vegetatie bogata in specii endemice.
23,42 km. A fost construita in 1991, cu elemente de stil medieval.
23,64 km. Ocupa lunca de pe partea dreapta a Bistricioarei, are o suprafata de 15-16 hectare.
24,13 km. Este o apa foarte buna la gust, acidulat, bicarbonatic, cu continut de fier, radioactiv, si cu un debit de 240 litri pe ora.
24,21 km. Povestea lor este impresionanta datorita morfologiei masivului Rarau din care fac parte.
24,36 km. La sud-vest de varful aflat la o altitudine de 1450 m, gasim o stanca cu dinti ascutite, denumita (probabil mai recent) Stanca lui Codrean.
28,56 km. Piatra Teiului Roseni Poiana Teiului
29,46 km. Are mai multe usi, ferestre, balcoane si turnulete - constructia este clar o carpeala, dar totusi una atractiva, cu putina fantezie am putea sa-i zicem castel.
32,61 km. Hribul de piatra de pe Valea Jidanului Muntii Calimani
33,08 km. Astfel orasul a facut un prim pas spre redobandirea statutului de statiune balneoclimaterica.
33,19 km. Borsecul este zona cea mai sudica unde se mai gaseste.
33,22 km. Stratele cu Aptycus de la Pojorata
33,31 km. Speciile insotitoare obisnuite la altitudini joase sunt teiul pucios, jugastrul, si alunul.
33,61 km. Azi este folosita cu placere, atat de turisti, cat si de catre localnici.
33,73 km. Aceasta roca fiind o excelenta piatra ornamentala, a fost folosita la decorarea fatadelor multor cladiri de interes public din Bucuresti, respectiv Miercurea Ciuc, dar a fost trimisa si la export.
33,86 km. Cripta a fost construita de mesteri armeni la inceputul secolului 20.
33,94 km. Cetatea Bufnitei
33,95 km. A fost descoperit in 1932.
34,01 km. Gasim peste tot mese si banci, cosuri pentru gunoi, vetre de foc, toalete si tomberoane.
34,04 km. La sosire, ajungem la o poarta din stanca - cele doua stanci printre care s-a format poarta, poarta numele de Szechenyi si Teleki.
34,09 km. Denumirea de Pestera de Gheata este incorecta, deoarece pestera nu s-a format in gheata, ci doar contine gheata.
34,24 km. Panteonul megalitilor Muntii Calimani
34,38 km. Stancile Lucaci
34,53 km. Ca alcatuire predomina rocile sedimentare: gresii, marne si conglomerate.
35,1 km. A primit hramul Duminica Tuturor Sfintilor, sarbatoare ortodoxa celebrata la o saptamana dupa Rusalii.
35,3 km. Biserica de lemn Tulghes
35,51 km. Stancile Doisprezece Apostoli Muntii Calimani
35,6 km. Acces spre cabana dinspre Durau, pe traseul marcat cu banda rosie, sau prin cascada Duruitoarea pe cruce rosie, apoi pe triunghi galben.
36,66 km. Rezervatia se situeaza la poalele Varfului Rachitis, are o suprafata de 322 ha.
36,92 km. Textul de pe placuta comemorativa: In memoria ostasilor ce s-au jertfit pentru apararea patriei in cel de al doilea razboi mondial, 1944, in locul Curmatura de pe Muntele Ceahlau.
37,3 km. De la Piatra Lata se vad lacul de acumulare Izvoru Muntelui, statiunea Durau, si valea paraului Schit.
37,41 km. Mai multe stanci izolate sunt imprastiate in cuprinsul ei, printre care si Claia Mare, nume ce ne apartine.
37,5 km. De aici avem o priveliste deosebita, in toate directiile.
37,58 km. Aici sunt depuse osemintele a 771 de eroi romani cazuti in luptele duse in zona in timpul Primului Razboi Mondial.
37,67 km. Se inalta cu mai mult de 70 m deasupra platoului.
37,67 km. Zona cea mai inalta a muntelui este reprezentata de un platou central, cu o latime de 1 km si lungime de 6 km, dispus pe directia nord-sud.
37,82 km. Aceste scari s-au deteriorat, singura modalitate de a urca pe varful Toaca fiind poteca turistica alunecoasa si nesigura.
38,14 km. In Poiana lui Atanasie, episcopul Ghedeon de Husi a ridicat in 1655 un schit, refacut în 1826, prin mitropolitului Veniamin Costache.
38,33 km. Saua Obcina Rotunda - Dealul Tablei.
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.