Localitatea Greci (judetul Tulcea) Resedinta: Greci.

Pasul Iaila - Yayla - Carapelit - 192 m - desparte Muntii Macinului de Podisul Babadagului. Pe panta vestica a pasului, sub culme, se afla un vechi cimitir turcesc, zice-se parasit, desi, de la unul dintre locuitori am aflat ca n-ar fi decat neingrijit.

Traseul turistic Cozluk, marcat cu punct rosu, trece prin valea Cozluk. Lipsa geocutie in stejar - Desi m-am invartit in jurul lui, am cotrobait in toate gaurile din stejar, nu am gasit geocutia. Chiar langa drum putem vedea un stejar imens, cu circumferinta de 5,5 m.
Troesmis la 6,42 kmCetatea Troesmis, una din cetatile principale ale getilor, se afla pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta.

Lacul Iacobdeal se afla pe teritoriul comunei Turcoaia, pe dealul Iacobdeal, intr-o fosta cariera de piatra. Este numit de catre localnici La fantana.

Pe DN 22E, ce pleaca din satul IC Bratianu, punctul de trecere cu bacul spre si dinspre Galati, spre interiorul Dobrogei, la 8 km de sat, dar pe teritoriul satului Garvan, se afla Balta Salcuta, amenajata si pentru pescuit de agrement. Dupa ce a plecat ciobanul cu turma de oi - Prima data am ajuns la capatul nordic al ramasitelor podului german. Geocutia de la piciorul podului german - Desi am mai vizitat ruinele podului german, carora de altfel le-am admirat trainicia, nu stiam ca au si secrete. Vizavi, peste sosea, se afla picioarele unui pod neterminat, precum si ruinele catorva cazemate.
Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei la 4,25 kmFormatiune stancoasa deosebit de spectaculoasa, Pietrele Mariei se aseamana, mai ales privite de pe creasta, cu spinarea unui dinozaur. Indicatii prea vagi - Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul. Se compune din mai multe grupuri de stanci, orientate in directia de la sud-est spre nord-vest.

Dealul Consul, preponderent alcatuit din roci vulcanice - porfire variat colorate - are la baza strate de calcar triasic, in care este cantonata si Pestera de la Moara.

Traseul Cozluk: Greci - Pasunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Stramb - Baia de arama - Pietrele Lacului - Varful Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei - Greci. Bujori in zona Cozluk - Nu mi-am propus parcurgerea intregului traseu turistic Cozluk, pe marcajul punct rosu. Indicatii prea vagi - Soarele mi-a zambit atat de pe piatra cat si de pe copac, harletul era la locul lui, frunzele erau asternute frumos, dar cutiuta a fost de negasit.
Varful Vraju Culmea Pricopanului la 8,27 kmCulmea Pricopanului este creasta secundara, dar impunatoare a Muntilor Macin, caracterizata prin uriase formatiuni granitice, stanci semete si panorame vaste de jur imprejur.
Bazilica paleo-crestina Niculitel la 19,27 kmBazilica paleo-crestina se afla pe strada Muzeului numarul 1, in partea de nord-est a satului Niculitel. A fost ridicata la sfarsitul secolului al IV-lea, in timpul domniei imparatilor Valens si Valentinianus, si a suferit modificari in secolul al V-lea, in timpul domniei imparatului Theodosius al II-lea.
Cismeaua din Valea Teilor la 21,36 kmCismeaua din Valea Teilor a fost construita in anul 1984 de catre Carastoian Nicolae si consatenii comunei. A fost reparata de primaria comunei Valea Teilor in anul 2019.
Izvorul Tamaduirii Alba la 24,18 kmIzvorul Tamaduirii se afla la 2 km de satul Alba, pe drumul catre Valea Teilor. Cladirea ridicata deasupra izvorului este pictata cu scene religioase, si este dotata cu o cruce acoperita si pictata.

Dealul cu bujori - Atmagea, Ciucurova. Bujori fara petale - Sosind dinspre nord, am gresit intersectia. Bujori cu boboci - Am reusit destul de usor sa gasim poiana cu bujorii.

Dealurile Bugeacului reprezinta prelungirile extrem-nordice ale Muntilor Macin, relativ departate, izolate si mult mai joase decat corpul principal al acestor munti, de care sunt legate prin Pasul Garvan (58 m). Vara nu-i ca iarna - Am trecut Dunarea cu bacul, de la Galati la comuna IC Bratianu, unde am amenajat un geoascunzis. Felicitari pentru drumetie - Si pentru gasirea geocutiei.
Cetatea antica Dinogetia Garvan la 22,34 kmCetatea antica de la Dinogetia este un sit arheologic complex, pluristratificat, in a carui arie au fost identificate in urma cercetarilor arheologice de teren efectuate in cursul secolului XX urmatoarele. Cetatea buruienilor si ierburilor aromatice - De pe drumul asfaltat se poate ajunge pana la poarta sitului arheologic cu masina, pe un drum de pamant, posibil inundat cu ocazia ploilor. O asezare getica preromana, un castru roman din secolul al II-lea (bine documentat epigrafic), o citadela romana tarzie (sfarsitul secolului III - inceputul secolului al VII-lea) si cetatea medio-bizantina (datand din secolele X-XII).

Pietrele Mariei reprezinta o spectaculosa formatiune granitica din Depresiunea Greci, martor al eroziunii de care au avut parte hercinicii Munti ai Macinului. Pietrele erau, pe Maria nu am vazut-o - Pietrele le-am gasit, ascunzisul de asemeni, vant cat cuprinde. Geocutia lipseste, dar macar am gasit umbra - Ajungand in muntii Macin, primul geoobiectiv vizitat de mine au fost Pietrele Mariei.

Biserica satului Telita - relativ de curand, declarata monument istoric - este renumita prin arhitectura specifica bisericilor slave si prin numarul de turnuri, 6 sau 7.
Fantana Zmeului Niculitel la 19,2 kmLa est de satul Niculitel se ridica dealul Zmeului, compus din calcar cenusiu, deal care se ridica la 160 m deasupra nivelului marii. Din acest deal izvoreste o apa limpede si racoroasa, si care se scurge spre vatra satului.
Cetatea de calcar de pe Dealul Edirlen la 27,24 kmDealul Edirlen se afla la extremitatea nord-estica a Dealurilor Niculitelui, fiind declarat rezervatie naturala mixta, botanico-faunistica. In plus, pe varf se afla si urmele unei cetati de refugiu de prin sec V-III ante Cr, foarte putin cercetata din punct de vedere arheologic.
Macin la 6,68 kmMuntilor Macin sunt alcatuiti in special din granit, si sunt cei mai batrani din Europa - varsta aproximativa a muntilor Macin este de 250 milioane ani, fata de muntii Carpati in varsta de doar 35 mil ani. Macin - Dupa o dupa-amiaza petrecuta la Iacobdeal a urmat o tura in Muntii Macin, mai exact Creasta Pricopanului. Scurtatura sa zicem - Ca sa gasim ascunzisul a trebuit sa scurtcircuitam oarecum traseul tuistic al crestei Pricopanului. Odinioara inalti, acum foarte erodati, muntii Macin au cel mai inalt varf, varful Tutuiatu cu 467m.
Cetatea Ibida Slava Rusa la 46,55 kmCetatea Ibida este situata la marginea de vest a satului Slava Rusa, pe valea paraului Slava. Este singura cetate al carei spatiu fortificat este strabatut de un curs de apa, si prezinta lucrari de indiguire, canalizare, poduri.

Este o manastire infiintata recent, in anul 2000, bisericuta, corpurile de chilii fiind construite intre 2000-2006. Scorburi fara cutie, dar pline cu furnici - Cred ca am gasit copacul despre care se vorbeste in informatia ajutatoare, a se vedea poza atasata, dar toate scorburile erau goale. Manastire langa padurea Topolog - Dupa ce am facut o plimbare in padurea Topolog, si am gasit boboci de bujori, m-am oprit la Manastirea Cerbu. Atrag atentia 9 troite dispuse in zig-zag pe panta unui deal din incinta, traseul lor inchipuind Drumul Crucii si conducand la un paraclis central.

Varful Tuguiata este cel mai inalt varf al Podisului Babadagului, avand 402 m. Geocutia de pe Tuguiata este deteriorata - Am gasit geocutia foarte usor, dar am constatat ca aceasta este deteriorata. Spre, incotro vrei - Avand in vedere ca veneam de la dealul cu bujori de langa satul Atmagea. Nu are valente peisagistice deosebite, platoul sau somital fiind o poienita inconjurata de padure.
Tabia Veche la 17,18 kmPe malul drept al Dunarii sunt cunoscute cel putin doua cetati getice: Dinogetia (Garvan) si Noviodunum (Isaccea). Panoramele satelitare realizate de Google Earth evidentiaza insa si alte amprente ale solului specifice urmelor unor cetati antice, precum cea numita Tabia Veche.

La poalele muntilor Macin, in apropiere de comuna Greci, gasim un copac singuratic, care a devenit faimos datorita pozelor fotografului Mircea Bezergheanu. Geocutia de la Copacul lui Bezergheanu - Copacul e emblematic si celebru in zona Pietrelor Mariei de langa Muntii Macin.
Varful Cozluc Muntii Macinului la 5,03 kmCozluc este unul dintre dealurile spectaculoase ale abruptului sudic al Muntilor Macin, prin haosul de stanci de pe culmea sa. Eroare, Sulucu e Cozlucu - Dintr-o eroare impardonabila - nostra culpa - am botezat varful Cozluc, unde am instalat o geocutie, cu numele altui varf, Suluc (care sunt, de fapt, doua, Mic si Mare). Am vrut sa impusc doi iepuri dintr-o singura impuscatura - Planul meu a fost ca dupa parcurgerea Cheilor Chediului sa ajung cumva si pe varful Cozluc, respectiv la geoascunzis.
Cismeaua din Padurea Trestenic la 27,56 kmTrestenic este unul dintre satele componente ale comunei Nalbant. Pe site-ul comunei, la capitolul obiective turistice este trecutã Cismeaua din Padurea Trestenic, dar fara nici o alta precizare.

Dealul Consul are o alcatuire mai putin comuna, pe de o parte din roci vulcanice, pe de alta parte dintr-un soclu de calcare triasice, intr-o klippa de acest gen fiind cantonata si Pestera de la Stanca.
Culmea Pricopanului - Muntii Macin la 8,56 kmCulmea Pricopanului este creasta secundara, dar impunatoare a Muntilor Macin, caracterizata prin uriase formatiuni granitice, stanci semete si panorame vaste de jur imprejur. Peisajul ca si relieful este de tip alpin si chiar daca inaltimea culmii pare aparent mica, efortul este usor sustinut la urcus.
Locuinta rupestra Dealul Baroi Harsova la 60,04 km. La nord-vest de Harsova, intre Dunare si drumul national DN2A, pe dealul Baroi, se afla un sit arheologic rupestru. Incercare de localizare nereusita - Avand la dispozitie coordonatele precizate in Repertoriul Arheologic National, am incercat localizarea sitului arheologic rupestru.

Cu existenta documentata din 1431 (an de domnie al lui Dan II, nepot de unchi al lui Mircea cel Batran), Orasul/Targul de Floci e mai degraba cunoscut ca loc al nasterii lui Mihai Viteazu. :) - N-as zice ca e pacat, e doar un motiv de a mai face o excursie in zona. Tasli Bair - Locatia Esterului pare a fi stabilita (de arheologi) pe dealul de vizavi de Gura Dobrogei (Tasli Bair). O piedica in calea vitezei - In drum spre/dinspre mare, trecem negresit in goana pe langa acest obiectiv.

Rezervatie geologica, botanica si faunistica, Coltanii Mari reperezinta un afloriment de sisturi verzi.
Copyright © 2007-2025 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.