Localitatea Adjud (judetul Vrancea) Resedinta: Adjud.
Iazul Negoiesti Stefan cel Mare la 26,7 kmNegoiesti este satul de resedinta al comunei Stefan cel Mare, avand casele de-a lungul DN 11A, Onesti - Adjud, la cca 10 km de Onesti. Iazul Negoiesti - Stefan cel Mare - Surprins de frumusetea peisajului, era sa uit de cealalta comoara. Un alt drum de acces la iaz - Venind dinspre Onesti, am ratat intersectia recomandata in descriere.
Lacul Andreoaie Boistea la 19,97 kmLacul este unul natural, format in urma unei mari alunecari de teren intr-o alveola larga, formata in spatele limbii de alunecare, fenomen produs pe fata sudica a Platformei Pancesti - ce reprezinta jumatatea sud-estica a Culmii Pietricica. In plus despre Lacul Andreoaie si nu numai - In imprejurimile Lacului Andreoaie mai sunt alte cateva balti. Cutie noua la Lacul Andreoaie - În trecere pe la lac am constatat devalizarea ascunzisului si disparitia geocutiei.
Capela de pe Magura Baltatei Culmea Pietricica la 48,91 kmLa baza Culmii Pietricica, pe versantul sau nord-estic, exista mai multe sate cu puternice comunitati de ceangai catolici. Dupa un obicei local, pe culmile golase ale unor picioare ale Pietricicai, fiecare asemenea comunitate a ridicat cate o capela.
Manastirea Sihastru Ploscuteni la 8,91 kmPloscuteni este o localitate cu oarecare istorie, atestare secolul XVIII. Interesanta si prin prezenta unei populatii majoritar, 95 la suta, catolica intr-o zona eminamente ortodoxa.
Lacul Tutovanului Dealul Motocu Mare la 24,73 kmLacul Tutovanului este un lac de alunecare, aflat pe Dealul Motocu Mare din Subcarpatii Vrancei. Cunoscut de localnici sub numele de Lacul Tutovanului, sau Motoc in textele putinelor ghiduri turistice care descriu zona.
Varful Cosna Plaiurile Nemirei la 46,97 kmVarful Cosna este ultimul, mai rasarit (784 m), de pe cel mai zdravan - lungime și altitudini - dintre Plaiurile Nemirei: Muntele Mic - Pãltinis - Cosna. Fara priveliste, dar cu transee - De la monument am facut o mica plimbare spre varful care se afla la doar 500 m.
Cimitirul german de la Tisita la 27,1 kmTisita, sat apartinator Marasestiului, este cunoscut, mai degraba, prin intersectia cu sens giratoriu de pe DN 2, Bucuresti-Suceava. Park and grab - N-a fost chiar park and grab caci n-am intrat cu masina pe aleea ce duce la cimitir.
Groapa Deleanului la 46 kmDeleanu este un varf de 675 m din Subcarpații Vrancei, important nod orografic al acestora, mai precis, al celor din interfluviul Milcov - Ramnicu Sarat.
Piatra cu caldare mica Piatra Soimului Oituz la 47,13 kmCautand Piatra cu caldare mare, am descoperit mai intai o alta stanca, de forma unui creier, care are pe partea laterala o mica (semi)caldare. Nici Caldarea Mica nu a fost goala - Ca si Caldarea Mare, si aceasta are un ce suficient de interesant care sa te faca sa tot stai pe ganduri privind-o. Neavand coordonate gps exacte, nu stiam inca daca o sa gasesc Piatra cu caldare propriu-zisa, sau nu.
Manastirea Poglet la 25,69 kmPoglet este un sat al comunei Corbasca, numit in vechime Sucmezeu. Despre constructia bisericii de aici, pentru a servi schitul ctitorit de paharnicul Constantin Bals, se spune ca ar data din secolul XVIII, ante 1734.
Varful Observatorul lui Averescu la 25,48 kmVorbim despre un mic varf al Subcarpatilor Vrancei (Platforma Zabrauti) de 699 m, unde, in timpul bataliilor purtate in zona in timpul Primului Razboi Mondial (1917), isi avea instalat un punct de observare a frontului, maresalul Alexandru Averescu.
Piatra cu Palarie Piatra Soimului Oituz la 46,97 kmDe la Piatra Soimului se urmeaza o poteca de-a coasta, pe sub impresionantul brau de piatra al dealului, din care se evidentiaza o stanca uriasa. Jos palaria pentru Piatra cu Palarie - Titlul comentariului se refera la ideea excelenta a administratorului acestui site de a amenaja un ascunzis la interesanta stanca numita de locuitorii Oituzului Piatra cu Palarie. Pe varful careia s-a instalat, cine stie cum, cand, o placa de gresie ca o basca, Piatra cu Palarie.
Izvorul de sub drum Burca la 28,58 kmIn partea de vest a localitatii Burca, comuna Vidra, intre raul Putna si drumul national 2D, gasim un izvor sub drum. Izvorul, a carui zona este sub constructie, se afla vizavi de intersectia strazilor Vrancei si Parcului.
Bisericuta veche din cimitirul Bogdanei la 27,91 kmSatul Bogdana este cunoscut prin manastirea de aici. Bisericuta veche din cimitirul Bogdanei - Urcusul de la asfalt pana la platou este unul accentuat. Independent sau poate legat de acest fapt, satul nu are biserica proprie si nici nu se stie sa fi avut candva.
Monumentul lui Gheorghe Donici Stefan cel Mare la 28,45 kmGheorghe Donici (1849-1916) este un erou cu totul aparte, mort in lupta, in Primul Razboi Mondial, ca voluntar, la varsta de 67 de ani. Nu era sa fie - Am vrut sa caut zece ascunzisuri in aceasta zi. Eroul Gheorghe Donici are un nou ascunzis - Cum ascunzisul initial nu a rezistat si nici sanse de a fi reabilitat nu am intrevazut, am hotarat schimbarea locatiei, adaugand si un plus de interes obiectivului. Luptase, tot ca voluntar, si in Razboiul de Independenta din 1877-1878.
Magura Odobesti la 32,54 kmMagura Odobesti este o structura geografica bine singularizata, aflata la periferia estica a Subcarpatilor Vrancei.
Asezarea geto-dacica de la Poiana la 12,73 kmAsezarea geto-dacica de la Poiana este localizata pe un promontoriu al malului stang al Siretului ce domina de la o inaltime relativa de 200 m oglinda lacului de acumulare Calimanesti.
Monumentul Ecaterinei Teodoroiu Straoane la 19,98 kmStraoane ste o comuna situata pe DN 2L, Tisita-Panciu-Soveja, la cca 15 km de Tisita. Pietrele din monument - In drum spre Soveja ne-am oprit si la acest ascunzis foarte accesibil la prima vedere. La 1 km dupa iesirea din comuna (satul Muncel), mergand spre Soveja, pe partea dreapta a soselei se afla un monument simplu, destul de degradat, dedicat Ecaterinei Teodoroiu.
Fantanile cu cumpana Paunesti la 9,63 kmIn localitatea vranceana Paunesti, pe strada Valea Caselor, gasim mai multe fantani cu cumpana. In total 30 la numar, au o vechime de pana la 200 de ani, majoritatea lor sunt folosite si azi de localnici.
Cascada Bucias la 47,57 kmRezervatia naturala Bucias este o rezervatie peisagistica cu chei si cascade, avand suprafata de 471 ha. Precizari suplimentare - Gasirea acestei geocutii este mai dificila fara un gps, fiind nevoie si de informatia altitudine. Cascada Bucias - Frumoasa cascada, frumos si punctul de belvedere.
Fosta Manastire Mera la 41,83 kmMera este singura manastire ctitorita de familia domnitoare a Cantemirestilor, fiind construita de Antioh Cantemir, fratele mai cunoscutului Dimitrie Cantemir, si menita a deveni necropola domneasca a familiei.
Pe culme Piatra Soimului Oituz la 46,97 kmCautand Piatra cu palarie de pe Piatra Soimului, am ajuns la un moment dat pe culme. Culmea Pietrei Soimului are si o surpriza - Nu mai ajunsesem pe micul platou al Dealului Piatra Soimului de foarte multi ani. De pe micul platou nu prea avem o priveliste buna, dar zona prezinta interesante formatiuni stancoase, care merita sa fie vizitate.
Trovantii de la Viisoara Muntii Berzunti la 45,36 kmTrovantii constituie o curiozitate, deja destul de comuna. Trovantii de la Viisoara - Muntii Berzunti - Pe acoperisul lumii-asa te simti langa crucea de pe dealul Docmana. Trovanti langa poteca, geocutie pe varful dealului - Ascunzisul amenajat pe delalul Docmanei a fost ultimul obiectiv cautat in acea zi. Chiar daca cei de la Costesti, Valcea reprezinta inca imaginea referentiala a subiectului, exista numeroase alte locatii cu dezvoltari mult mai spectaculoase.
Capela Ciciola Culmea Pietricica la 47,55 kmUnul dintre varfurile importante ale Culmii Pietricica, de fapt, al doilea ca inaltime - 717 m -, este Varful Carunta, accesibil din satul Valea Mare (Faraoani). Nu foarte mult sub varf, pe versantul vestic, cel dinspre satul Valea Mare, se afla Poiana Ciciola.
Cetatuia dacica Titelca Tisesti Targu Ocna la 46,99 kmIntre izvoarele paraului Strigoiu - ce separa dealurile Chichilau și Pietrisu, afluent al Trotusului, la Tisești-Tg. Ocna, se inalta un delusor, Titelca, legat cu un istm ingust de Poiana Chichilau - o sa lata, la nord de dealul omonim.
Lacul de Argint Adjud la 3,6 kmPe malul Siretului, nu departe de orasul Adjud, existã douã lacuri vecine, Balta Verde - amenajat pentru pescuit si agrement - si Lacul de Argint, a caror existenta e legata de un vechi brat al Siretului, dar si de alimentarea prin panza freatica. Balta da, cutia ba - Intr-o zi torida, am cautat racoarea luncii Siretului.
Manastirea Dalhauti la 46,84 kmManastirea Dalhauti a fost, pe la mijlocul secolului XIX, frecventata de protipendada focsaneana, doi reprezentanti ai ei, ctitorind si o biserica, acum o ruina.
Podul lui Stefan cel Mare la 23,6 kmPodul de peste paraul Garbovana de la Negoiesti, comuna Stefan cel Mare, cunoscut si ca fiind de la Borzesti ori de la Caiuti, este atribuit, prin traditie, domnitorului Stefan cel Mare, cum sunt alte 5 de pe teritoriul Moldovei; dar pentru niciunul nu exista vreun document care sa confirme traditia. Cutie noua la Podul lui Stefan cel Mare - Locatia stabilita tine cont de o hotarare recenta a Consiliului Comunal Stefan cel Mare de a considera monumentul istoric
obiectiv turistic (sic). Doua obiective imbinate - Ascunzisul imbina cele 2 obiective, podul si monumentul.
Cheile Tisitei la 49,32 kmCheile Tisitei este o rezervatie de tip mixt (hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic si de peisaj). Ti-am urmat sfatul - Ti-am urmat sfatul si am ascus o cutie in Cheile Tisitei. Transformare POI - Indiferent de modul in care se anunta un nou ascunzis (prin completare formularului, printr-un comentariu, sau prin email), datele ajung la moderator. Aria protejata Tisita este situata in bazinl hidrografic al Tisitei, avand limitele pe cumpenele de ape care separa bazinul de Putna si Naruja.
Cineritele de la Somusca la 39,76 kmCineriele sunt tufuri vulcanice - roci formate prin sedimentarea si consolidarea cenusii vulcanice. Cele de la Somusca, com Cleja, fac parte dintr-un orizont mai larg ce ajunge pana in valea Siretului.
Cetatea dacica Racatau la 29,25 kmCetatea se afla pe malul stang al lacului de acumulare Racaciuni, implicit, al Siretului, in afara satului Racataul de Jos, dar pe raza administrativa a acestuia.
Dealul Perchiu Onesti la 37,61 kmDealul Perchiu este, pentru Onesti, ceea ce este Tampa pentru Brasov sau Cozla pentru Piatra Neamt. Gasita - Este acolo, se gaseste usor si intuitiv. Dealul Perchiu - Onesti - Pe canicula am preferat urcusul cu aer conditionat, 4x4 si muzica in surdina. Mai mult de atat, Dealul Perchiu reprezinta una dintre cele mai interesante rezervatii botanice din Romania.
Biserica ortodoxa din Radeana Stefan cel Mare la 29,64 kmRadeana este un mic sat aflat la granita dintre cartierul Borzesti al Onestiului si comuna Stefan cel Mare. Biserica ortodoxa din Radeana - Stefan cel Mare - Omul sfinteste locul, e valabil in Radeana. Este accesibil din DN 12A, Onesti - Adjud, din care pleacã spre sud un drum pietruit ce ajunge dupa 1 km la o intersectie in panta, marcata de o troita.
Stramtura Cozei la 48,88 kmLa Stramtura este numele popular al unei mici porti formata de versantii Cozei, afluent al Putnei, ceva mai apropiati decat de-a lungul restului vaii.
Focul Viu Andreiasu de Jos la 47,39 kmFocurile Vii reprezinta unele dintre cele mai spectaculoase fenomene naturale, nu foarte multe in tara noastra, cele despre care stim noi fiind concentrate in Subcarpatii Vrancei.
Mausoleul si Muzeul Soveja la 43,42 kmIn satul Dragosloveni al comunei Soveja se ridica sobru si masiv in infatisare, covarsitor prin numarul destinelor care s-au implinit aici intr-o odihna vesnica. Mausoleul Soveja, marturia cumplitelor lupte de pe cuprinsul Vaii Susitei.
Trovantii de la Viisoara - Berzunti la 45,63 kmTrovantii constituie o curiozitate destul de comuna, in afara de cei de la Costesti, judetul Valcea, exista numeroase alte locatii, cu formatiuni asemanatoare. Trovantii din Viisoara se afla la nord-vest de sat, la aproximativ 700 m distanta de la drumul DC152.
Varful Nemira Mare la 68,33 km. Avand 1649 m, Nemira Mare este cel mai inalt varf din muntii cu acelasi nume. Varful Nemira Mare - Localizarea ascunzisului mi-a pus ceva probleme. Inca un 10! - Intr-adevar, fara GPS, nu e usor de localizat ascunzisul, asa se explica nota acordata.
Drumul Crucii Dracoaia la 52,02 km. Drumul Crucii de pe Dracoaia este marcat cu tablete sculptate în lemn, reprezentând cele 14 opriri biblice. Nici drumul nu mai e ce a fost - Am parcurs acest traseu si atunci cand am gasit geocutia de pe Dracoaia.
Saua Nemirei la 67,7 km. Este o curmatura joasa (1437 m) intre Nemira Mica (1627 m) si un varf fara nume de 1603 m, ce precede Nemira Mare. Saua Nemirei - Locatia ofera un moment de ragaz, un strop de apa rece, incanta ochiul si da sperante.
Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita Muntii Berzunti la 63,02 km. Varful Tarnita, cu cei 892 m ai sai, este unul dintre cele mai importante de pe culmea principala a Muntilor Berzunti, cel mai important al jumatatii vestice a crestei. Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita - Am abordat varful Tarnita dinspre nord, plecand de la lac. Dansand cu serpii - Constatam ca e al doilea scunzis publicat de noi, dupa cel de la Castrul Arutela din judetul Valcea, pazit de un sarpe.
Baltile Nemirei la 67,48 km. Sub acest nume sunt destul de putin cunoscute doua lacuri formate pe o larga treapta de alunecare de pe versantul estic al Nemirei Mari. Baltile Nemirei - Dupa un parcurs de 90 minute de la Varful Nemira Mare, pe la crucea metalica a lui Carpinis, pe Scari la vale, pe fostul drum forestier de exploatare in jos, apoi la stanga la intersectia cu drumul de la Balti spre Ciunget.
Piatra Corbu Larga la 57,21 km. Piatra Corbu reprezinta o inpresionanta faleza de gresie, aflata la extremitatea celui mai zdravan contrafort al Culmii Berzuntilor - Stogu -, la confluenta paraului Larga cu Trotusul.
Varful Mosului Sarata la 51,92 km. Satul Sarata, accesibil din Bacau pe o sosea asfaltata, a fost si incearca se redevina o importanta statiune balneo-climaterica locala.
Cetatea Haiducilor Lemnia la 65,17 km. Cetatea Haiducilor reprezinta urmele unui vechi fort de granita, dintre Austro-Ungaria si Moldova, de pe Drumul Sarii, ce trecea din valea Oituzului (Poiana Sarata), pe langa Varful Ghepar de pe culmea principala a Nemirei, in valea Raului Negru (Lemnia).
Pestera Kolik Ojdula la 68,45 km. Sub numele de Pestera de la Ojdula, cavitatea apare consemnata in Harta Regiunilor Carstice din Romania (Traian Orghidan si colab.
Copyright © 2007-2025 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.