Localitatea Batinesti (judetul Vrancea) Resedinta: Tifesti.
Monumentul Victoriei Tisita la 4,56 kmMonumentul, infatisand-o pe Ecaterina Teodoroiu si simbolizand victoriile armatei romane in bataliile Primului Razboi Mondial de pe fromtul de la Marasesti, se afla in importanta intersectie - de la Tisita - dintre DN 2, Bucuresti-Siret, DN 24 ce duce la Tecuci si DN 2L spre Panciu. Probabil o alta - Am cautat dupa coordonate fara succes. Sigur alta, totusi gasita - Cutia este la locul ei si ne-am scris deja numele in ea, iar celelalte portdrapeluri sunt goale.
Manastirea Bogdana la 46,28 kmManatirea Bogdana este, poate cea mai cunoscuta - datorita accesibilitatii, dar si aspectelor cultural-istorice - dintre manastirile de pe valea Trotusului. Manastirea Bogdana - Manastirea este o bijuterie.
Manastirea de la Podul Bulgarului Cotatcu la 44,16 kmAccesul la manastire se face de pe DN 2, Bucuresti-Suceava, dintr-o intersectie semnalata de un indicator si aflata la 6 km nord de Ramnicu Sarat, 27 km sud de Focsani. Avand hramul Sfanta Treime, manastirea se afla pe teritoriul satului Cotatcu (Podgoria/Buzau).
Fantanile cu cumpana Paunesti la 22,74 kmIn localitatea vranceana Paunesti, pe strada Valea Caselor, gasim mai multe fantani cu cumpana. In total 30 la numar, au o vechime de pana la 200 de ani, majoritatea lor sunt folosite si azi de localnici.
Groapa Deleanului la 18,71 kmDeleanu este un varf de 675 m din Subcarpații Vrancei, important nod orografic al acestora, mai precis, al celor din interfluviul Milcov - Ramnicu Sarat.
Stanca Gurguiata Muntii Vrancei la 46,93 kmUnul dintre muntii Vrancei, relativ accesibil privirii dintr-o zona relativ circulata - perimetrul Cheilor Tisitei -, este Coza. Unul dintre contraforturile sale, nordic, are si el o imagine penetranta pentru drumetii care strabat Cheile Tisitei, in partea lor amonte, este numit Gurguiata.
Monumentul lui Gheorghe Donici Stefan cel Mare la 49,16 kmGheorghe Donici (1849-1916) este un erou cu totul aparte, mort in lupta, in Primul Razboi Mondial, ca voluntar, la varsta de 67 de ani. Nu era sa fie - Am vrut sa caut zece ascunzisuri in aceasta zi. Eroul Gheorghe Donici are un nou ascunzis - Cum ascunzisul initial nu a rezistat si nici sanse de a fi reabilitat nu am intrevazut, am hotarat schimbarea locatiei, adaugand si un plus de interes obiectivului. Luptase, tot ca voluntar, si in Razboiul de Independenta din 1877-1878.
Arcada Cheile Tisitei la 47,6 kmCele doua arcade precum si tunelul ce strapunge interfluviul dintre cele doua Tisite. Sunt ultimele ramasite ale caii ferate cu ecartament ingust construite de societatea forestiera Tisita pe ambele brate ale raului cu acelasi nume.
Stramtura Cozei la 41,43 kmLa Stramtura este numele popular al unei mici porti formata de versantii Cozei, afluent al Putnei, ceva mai apropiati decat de-a lungul restului vaii.
Iazul Negoiesti Stefan cel Mare la 47,84 kmNegoiesti este satul de resedinta al comunei Stefan cel Mare, avand casele de-a lungul DN 11A, Onesti - Adjud, la cca 10 km de Onesti. Iazul Negoiesti - Stefan cel Mare - Surprins de frumusetea peisajului, era sa uit de cealalta comoara. Un alt drum de acces la iaz - Venind dinspre Onesti, am ratat intersectia recomandata in descriere.
Manastirea Dalhauti la 18,64 kmManastirea Dalhauti a fost, pe la mijlocul secolului XIX, frecventata de protipendada focsaneana, doi reprezentanti ai ei, ctitorind si o biserica, acum o ruina.
Podul lui Stefan cel Mare la 44,65 kmPodul de peste paraul Garbovana de la Negoiesti, comuna Stefan cel Mare, cunoscut si ca fiind de la Borzesti ori de la Caiuti, este atribuit, prin traditie, domnitorului Stefan cel Mare, cum sunt alte 5 de pe teritoriul Moldovei; dar pentru niciunul nu exista vreun document care sa confirme traditia. Cutie noua la Podul lui Stefan cel Mare - Locatia stabilita tine cont de o hotarare recenta a Consiliului Comunal Stefan cel Mare de a considera monumentul istoric
obiectiv turistic (sic). Doua obiective imbinate - Ascunzisul imbina cele 2 obiective, podul si monumentul.
Piatra Rosie Muntisoarele Vrancei la 43,97 kmPiatra Rosie este numit versantul stancos etalat spre nord-vest al varfului omonim situat, relativ, in extremitatea vestica a Muntisoarelor Muntilor Vrancei, fiind, poate, cel mai spectaculos dintre acesti muntisori.
Monumentul Ecaterinei Teodoroiu Straoane la 17,83 kmStraoane ste o comuna situata pe DN 2L, Tisita-Panciu-Soveja, la cca 15 km de Tisita. Pietrele din monument - In drum spre Soveja ne-am oprit si la acest ascunzis foarte accesibil la prima vedere. La 1 km dupa iesirea din comuna (satul Muncel), mergand spre Soveja, pe partea dreapta a soselei se afla un monument simplu, destul de degradat, dedicat Ecaterinei Teodoroiu.
Parcul natural rezervatia Cheile Tisitiei la 47,57 kmRezervatia Cheile Tisitei are o suprafata de 307 hectare si consta intr-un sector de chei, strabatut in trecut de o cale ferata, din care au ramas poduri, tunele si terasamente. Cheile Tisitei - fotoreportaj - Descrierea traseului prin Cheile Tisitei (circuitul inchizandu-se cu ascensiunea pe Tisaru Mare), cuprinzand numeroase fotografii, poate fi citita pe Munte si Flori. Cea mai de succes cutie - Cred ca e cea mai de succes cutie din cate am vazut. Rezervatia este importanta din punct de vedere geologic si floristic.
Zidul Uriasilor la 44,25 kmEste vorba despre un perete de calcar cochilifer cu matrice grezoasa. Face parte dintr-un aliniament de strate redresate la verticala.
Fosta Manastire Mera la 18,61 kmMera este singura manastire ctitorita de familia domnitoare a Cantemirestilor, fiind construita de Antioh Cantemir, fratele mai cunoscutului Dimitrie Cantemir, si menita a deveni necropola domneasca a familiei.
Tunelul Mare din Cheile Tisitei la 47,6 kmTunelul Mare este punctul terminus al segmentului cel mai frecventat din traseul turistic amenajat, ce porneste din localitatea Lepsa. Care versant? - Am baleiat destul de constiincios bazele celor doi versanti ai Tisitei. Versantul in cauza - E vorba de versantul opus intrarii in tunel, adica cel aflat in spatele stalpului cu marcaj din a 2-a imagine. Poteca strabate Cheile Tisitei in drum spre o zona foarte putin vizitata a Muntilor Vrancei.
Magura Odobesti la 16,19 kmMagura Odobesti este o structura geografica bine singularizata, aflata la periferia estica a Subcarpatilor Vrancei.
Manastirea Buciumeni la 24,82 kmManastirea tine, administrativ vorbind, de comuna Buciumeni, de care se leaga cateva personalitati cunoscute, nascute aici. Smaranda Braescu - prima femeie-parasutist din Romania - si Natalia Negru, scriitoare, sotia poetilor St O Iosif si Dimitrie Anghel.
Izvorul de sub drum Burca la 19,43 kmIn partea de vest a localitatii Burca, comuna Vidra, intre raul Putna si drumul national 2D, gasim un izvor sub drum. Izvorul, a carui zona este sub constructie, se afla vizavi de intersectia strazilor Vrancei si Parcului.
Statuia generalului Suvorov Dragosloveni la 32,47 kmImpresionanta statuie a generalului rus Alexandr Suvorov (1729-1800), care nu a pierdut nici o batalie, se afla amplasata in cuprinsul satului Dragosloveni (Dumbraveni/VN), la marginea DN 2, Bucuresti-Suceava, la 22 km de Ramnicu Sarat si 20 de Focsani. Istoria - Desi spusa cu jumatate de gura, se pare ca impartasim multe cu armata rusa.
Biserica de lemn din Straoane la 14,71 kmSituata in satul Straoane (de Sus), biserica de lemn Sfantul Nicolae, monument istoric, dateaza de prin secolul XVII-XVIII-lea. Biserica din Straoane si alte obiective - Puteti vedea un fotoreporaj cuprinzand un traseu cultural in comuna Straoane pe Munte si Flori. Biserica este o expresie a stilului arhitectural (popular) moldovenesc.
Manastirea Sihastru Ploscuteni la 25,98 kmPloscuteni este o localitate cu oarecare istorie, atestare secolul XVIII. Interesanta si prin prezenta unei populatii majoritar, 95 la suta, catolica intr-o zona eminamente ortodoxa.

Conform legendei care circula in tinut, numele ar veni de la Tudora Vrancioaia, batrana care ar fi gazduit, ospatat si incurajat in casa ei pe domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare.
Focul Viu Andreiasu de Jos la 26,53 kmFocurile Vii reprezinta unele dintre cele mai spectaculoase fenomene naturale, nu foarte multe in tara noastra, cele despre care stim noi fiind concentrate in Subcarpatii Vrancei.
Asezarea geto-dacica de la Poiana la 19,92 kmAsezarea geto-dacica de la Poiana este localizata pe un promontoriu al malului stang al Siretului ce domina de la o inaltime relativa de 200 m oglinda lacului de acumulare Calimanesti.
Piatra Hagiului la 35,55 kmEste vorba despre o faleza impresionanta din gresie aflata in capatul amonte, pe paraul Vazuti, al satului Vizantea Manastireasca.

Pe malul Siretului, nu departe de orasul Adjud, existã douã lacuri vecine, Balta Verde - amenajat pentru pescuit si agrement - si Lacul de Argint, a caror existenta e legata de un vechi brat al Siretului, dar si de alimentarea prin panza freatica. Balta da, cutia ba - Intr-o zi torida, am cautat racoarea luncii Siretului.
Varful Observatorul lui Averescu la 34,75 kmVorbim despre un mic varf al Subcarpatilor Vrancei (Platforma Zabrauti) de 699 m, unde, in timpul bataliilor purtate in zona in timpul Primului Razboi Mondial (1917), isi avea instalat un punct de observare a frontului, maresalul Alexandru Averescu.
Cimitirul german de la Tisita la 3,17 kmTisita, sat apartinator Marasestiului, este cunoscut, mai degraba, prin intersectia cu sens giratoriu de pe DN 2, Bucuresti-Suceava. Park and grab - N-a fost chiar park and grab caci n-am intrat cu masina pe aleea ce duce la cimitir.
Cascada Putnei la 44,52 kmCascada Putnei a fost declarata Monument al Naturii in anul 1973, cand au fost realizate primele amenajari pentru vizitare. In prezent Cascada Putnei este inclusa in Parcul Natural Putna Vrancea.
Cheile Tisitei la 47,6 kmCheile Tisitei este o rezervatie de tip mixt (hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic si de peisaj). Aria protejata Tisita este situata in bazinl hidrografic al Tisitei, avand limitele pe cumpenele de ape care separa bazinul de Putna si Naruja.
La Ziduri la 62,82 km. Pe harta site-ului Muntii Nostri, zub Varful Zarna, apare un punct consemnat cu denumirea La Ziduri.
Piatra Soldatului Valea Oituzului la 64,94 km. Pe o serie de harti, de exemplu Muntii Nemira - Dimap, apare localizata pe malul stang al Oituzului, putin in amonte de confluenta cu paraul Caraslau, o formatiune stancoasa cu denumirea in maghiara, Honvéd-kõ.
Sonda straveche de la Poieni Targu Ocna la 67,18 km. Este vorba despre cea mai veche sonda sapata prin foraj mecanic din Romania. Titlul comentariului - Este inutil folosirea titlului ascunzisului pentru titlul comentariului. Usor de gasit, mai greu de scos - Am parcat pe marginea drumului, undeva intre sonda straveche si cimitirul eroilor, deplasandu-ma apoi pe jos pana la ambele ascunzisuri.
Crucea Ciobanului Poiana Sarata la 62,73 km. Este vorba despre trei fragmente ce au format candva o cruce, piciorul, ramas inca implantat in locul initial, un soclu natural de gresie, si cele doua parti laterale, gasite alaturi de picior.
Varful Cosna Plaiurile Nemirei la 62,17 km. Varful Cosna este ultimul, mai rasarit (784 m), de pe cel mai zdravan - lungime și altitudini - dintre Plaiurile Nemirei: Muntele Mic - Pãltinis - Cosna. Fara priveliste, dar cu transee - De la monument am facut o mica plimbare spre varful care se afla la doar 500 m.
Piatra cu Palarie Piatra Soimului Oituz la 60,61 km. De la Piatra Soimului se urmeaza o poteca de-a coasta, pe sub impresionantul brau de piatra al dealului, din care se evidentiaza o stanca uriasa. Jos palaria pentru Piatra cu Palarie - Titlul comentariului se refera la ideea excelenta a administratorului acestui site de a amenaja un ascunzis la interesanta stanca numita de locuitorii Oituzului Piatra cu Palarie. Pe varful careia s-a instalat, cine stie cum, cand, o placa de gresie ca o basca, Piatra cu Palarie.
Focul Viu din Terca la 57,34 km. Focul Viu de pe un deal din localitatea Terca, comuna Lopatari, arde fara intrerupere si poate fi admirat oricand, dar mai ales seara.
Pestera Kolik Ojdula la 66,52 km. Sub numele de Pestera de la Ojdula, cavitatea apare consemnata in Harta Regiunilor Carstice din Romania (Traian Orghidan si colab. , 1965) si apoi in Cadastrul Pesterilor din Romania (Cristian Goran, 1982), unde se specifica drept roca de cantonament, aglomeratele vulcanice - aspect fals - si fara alte caracteristici de localizare sau morfometrice.
Copyright © 2007-2025 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.