Localitatea Dumitresti (judetul Vrancea) Resedinta: Dumitresti.
Cimitirul german de la Tisita la 38,58 kmTisita, sat apartinator Marasestiului, este cunoscut, mai degraba, prin intersectia cu sens giratoriu de pe DN 2, Bucuresti-Suceava. Park and grab - N-a fost chiar park and grab caci n-am intrat cu masina pe aleea ce duce la cimitir.
Varful Goru Muntii Vrancei la 48,05 kmVarful Goru, cu cei 1785 m ai sai, este cel mai inalt pisc al Muntilor Vrancei, fiind secondat de mai cunoscutul Varful Lacauti (1776 m). Spre deosebire de acesta din urma, aflat pe culmea principala a Muntilor Vrancei, Goru se desprinde ca un picior, scurt, din aceasta si se inalta singular, impresionant prin alura sa greoaie, ca o spinare de porc (hogback).
Manastirea Cotesti la 14,09 kmManastirea Cotesti are o vechime apreciata la 300 de ani (se avanseaza ca an al infiintarii, 1720). Date certe despre istoricul ei nemaiexistand, din cauza distrugerii arhivei in timpul Primului Razboi Mondial.
Lacul Tutovanului Dealul Motocu Mare la 46,93 kmLacul Tutovanului este un lac de alunecare, aflat pe Dealul Motocu Mare din Subcarpatii Vrancei. Cunoscut de localnici sub numele de Lacul Tutovanului, sau Motoc in textele putinelor ghiduri turistice care descriu zona.
Cetatea dacica de la Carlomanesti la 40,34 kmCarlomanesti este un sat al comunei Vernesti aflat aproape de gura de varsare a Niscovului in Buzau si la cca 10 km de orasul Buzau. Un grup de trei dealuri in forma de trunchiuri de con si cu inaltimi relative de cca 30 m aflate la periferia Carlomanestiului atrag in mod deosebit atentia amintind de alte asemenea dealuri ce gazduiesc cunoscute cetati dacice.
Groapa Deleanului la 18,14 kmDeleanu este un varf de 675 m din Subcarpații Vrancei, important nod orografic al acestora, mai precis, al celor din interfluviul Milcov - Ramnicu Sarat.
Izvoarele sarate Jitia la 13,46 kmChiar inainte de a intra in satul Jitia, putin mai sus de baza versantului pe care suie drumul asfaltat spre Dealu Sarii, se afla unul dintre cele doua izvoare sarate ce constituie geoobiectivul.
Lacul Sarile Bisoca la 14,49 kmLocalitatea Sarile este un sat apartinator comunei Bisoca accesibil pe un drum comunal pietruit - accesibil pentru orice autovehicule - ce vine din drumul judetean ce leaga Vintila-Voda de Bisoca, drum in curs de modernizare.
Pesterile in sare la 24,83 kmPesterile in sare 6S Manzalesti si Pestera cu trei intrari sunt cele mai mari pesteri din zona. Gasim aici 27 de pesteri mai mari de 10 m, care insumeaza 2169 m lungime si 300 m denivelare.
Manastirea Dalhauti la 17,29 kmManastirea Dalhauti a fost, pe la mijlocul secolului XIX, frecventata de protipendada focsaneana, doi reprezentanti ai ei, ctitorind si o biserica, acum o ruina.
Trovantii din Ulmet la 41,52 kmTrovantii din Ulmet pot fi admirati in Valea Teiului, langa satul Ulmet, comuna Bozioru, judetul Buzau. Oare catina? - Am cautat ascunzisul indicat de coordonate cu multa asiduitate in ciuda tufelor de catina vie dimprejur dar impiedicat de o gramada de catina taiata in urma curatarii potecii si aruncata exact unde ar fi putut fi ascunzisul. Au forme ciudate, care se aseamana unor nave spatiale prabusite si pietrificate.
Ansamblul schiturilor rupestre Bozioru la 40,62 kmAnsamblul schiturilor rupestre cuprinde Schitul rupestru Fundatura, Schitul rupestru Agatonul Vechi, Fundul Pesterii, Vagauna II, Vagauna I, Piatra Ingaurita. Pestera lui Dionisie, Piatra lui Iosif, Bucataria, Schitul rupestru Piatra Soimului I, Schitul rupestru Piatra Soimului II, Schitul rupestru Agatonul Nou.
Focul Viu din Terca la 29,53 kmFocul Viu de pe un deal din localitatea Terca, comuna Lopatari, arde fara intrerupere si poate fi admirat oricand, dar mai ales seara.
Fosta Manastire Mera la 23,85 kmMera este singura manastire ctitorita de familia domnitoare a Cantemirestilor, fiind construita de Antioh Cantemir, fratele mai cunoscutului Dimitrie Cantemir, si menita a deveni necropola domneasca a familiei.
Izvorul de sub drum Burca la 39,83 kmIn partea de vest a localitatii Burca, comuna Vidra, intre raul Putna si drumul national 2D, gasim un izvor sub drum. Izvorul, a carui zona este sub constructie, se afla vizavi de intersectia strazilor Vrancei si Parcului.
Tunelul Mare din Cheile Tisitei la 49,29 kmTunelul Mare este punctul terminus al segmentului cel mai frecventat din traseul turistic amenajat, ce porneste din localitatea Lepsa. Care versant? - Am baleiat destul de constiincios bazele celor doi versanti ai Tisitei. Versantul in cauza - E vorba de versantul opus intrarii in tunel, adica cel aflat in spatele stalpului cu marcaj din a 2-a imagine. Poteca strabate Cheile Tisitei in drum spre o zona foarte putin vizitata a Muntilor Vrancei.
Zidul Uriasilor la 13,04 kmEste vorba despre un perete de calcar cochilifer cu matrice grezoasa. Face parte dintr-un aliniament de strate redresate la verticala.
Cascada Putnei la 49,09 kmCascada Putnei (Saritoarea Putnei) a fost declarata Monument al Naturii in anul 1973, cand au fost realizate primele amenajari pentru vizitare. Prima cutie geotrekking gasita de noi - Am gasit cutia ieri impreuna cu fiul meu, Rares. In prezent Cascada Putnei este inclusa in Parcul Natural Putna Vrancea, ca zona de management durabil.
Biserica de lemn din Straoane la 43,47 kmSituata in satul Straoane (de Sus), biserica de lemn Sfantul Nicolae, monument istoric, dateaza de prin secolul XVII-XVIII-lea. Biserica din Straoane si alte obiective - Puteti vedea un fotoreporaj cuprinzand un traseu cultural in comuna Straoane pe Munte si Flori. Biserica este o expresie a stilului arhitectural (popular) moldovenesc.
Grunjul de la Manzalesti la 23,42 kmGrunjul de la Manzalesti este alcatuit din tuf dacitic, care provine din cenusa vulcanica. Se afla in centrul comunei Manzalesti, judetul Buzau, la confluenta paraurilor Slanic si Jgheab.
Biserica greco-catolica ortodoxa din Ghelinta la 68,59 km. Pomenita in documente din 1728 ca deservind comunitatea greco-catolica (se presupune ca ar fi fost, anterior acestui an, ortodoxa) biserica actuala este, de fapt, rezultatul refacerii/reconstructiei alteia mai vechi, devenita prea mica pentru numarul mare de credinciosi, fiind ridicata din lemn in anul 1880.
Mausoleul de la Marasti la 52,46 km. Mausoleul se afla in capatul nordic al satului Marasti (comuna Racoasa), accesibil pe un drum comunal asfaltat ce pleaca din soseaua judeteana (asfaltata) ce leaga Tișita (de pe DN 2 - Bucuresti-Suceava) de Panciu si Soveja.
Asezarea geto-dacica de la Poiana la 55,33 km. Asezarea geto-dacica de la Poiana este localizata pe un promontoriu al malului stang al Siretului ce domina de la o inaltime relativa de 200 m oglinda lacului de acumulare Calimanesti.
Pestera Kolik Ojdula la 65,75 km. Sub numele de Pestera de la Ojdula, cavitatea apare consemnata in Harta Regiunilor Carstice din Romania (Traian Orghidan si colab.
Piatra Hagiului la 50,6 km. Este vorba despre o faleza impresionanta din gresie aflata in capatul amonte, pe paraul Vazuti, al satului Vizantea Manastireasca.
La Ziduri la 56,98 km. Pe harta site-ului Muntii Nostri, zub Varful Zarna, apare un punct consemnat cu denumirea La Ziduri.
Lacul Vulturilor Muntii Siriului la 61,82 km. Lacul Vulturilor sau Lacul fara Fund se afla in Muntii Siriului, pe versantul Malaia, intr-o zona salbatica, foarte putin umblata de turisti. Confirmare esec - Asa cum a mentionat si Sorin Iov, am cautat in zadar cutia, bazandu-ne doar pe coordonatele ascunzisului si pe precizia GPS-ului (neexistand o fotografie), care ne-a tinut langa gardul imprejmuitor al cabanei de langa lac, in apropierea portii. Cuibul Vulturilor - Intr-o drumetie postata pe site-ul munte si flori, urmand traseul triunghi albastru pe apa Crasna Urlatoare din jud.

Cetatea Zanelor se afla pe Dealul Cetatii, intre paraul Cetatii si paraul Misca, la sud-est de orasul Covasna. Pinochio redivivus - Destul de greu de gasit cutia in noile conditii de mediu constatate. Relocare ascunzis - Zona vechiului ascunzis a devenit imposibil de explorat, datorita vegetatiei arbustive ce s-a tot dezvoltat.
Planul inclinat la 61,63 km. Calea ferata cu ecartament ingust, construita la sfarsitul secolului XIX a pornit din Ghiula (Comandau) spre Covasna. Un ascunzis ce merita gasit - Un ascunzis simplu, dar care nu sare in ochi. Nici sa varuim - Am participat la un traseu organizat prin site-ul Munte si Flori, prin imprejurimile statiunii Covasna.
Mausoleul si Muzeul Soveja la 54,33 km. In satul Dragosloveni al comunei Soveja se ridica sobru si masiv in infatisare, covarsitor prin numarul destinelor care s-au implinit aici intr-o odihna vesnica.
Copyright © 2007-2025 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.