Localitatea Igesti (judetul Vrancea) Resedinta: Tifesti.
Cascada Putnei la 46,79 kmCascada Putnei (Saritoarea Putnei) a fost declarata Monument al Naturii in anul 1973, cand au fost realizate primele amenajari pentru vizitare. Prima cutie geotrekking gasita de noi - Am gasit cutia ieri impreuna cu fiul meu, Rares.
Lacul Sarile Bisoca la 47,45 kmLocalitatea Sarile este un sat apartinator comunei Bisoca accesibil pe un drum comunal pietruit - accesibil pentru orice autovehicule - ce vine din drumul judetean ce leaga Vintila-Voda de Bisoca, drum in curs de modernizare.
Magura Odobesti este o structura geografica bine singularizata, aflata la periferia estica a Subcarpatilor Vrancei. La 18,45 km.
Rezervatia se suprapune peste zona de confluenta a Milcovului cu afluentul sau Reghiu, in perimetrul localitatilor Sindrilari, Reghiu, Valea Milcovului. La 25,45 km.
Focul Viu Andreiasu de Jos la 28,22 kmFocurile Vii reprezinta unele dintre cele mai spectaculoase fenomene naturale, nu foarte multe in tara noastra, cele despre care stim noi fiind concentrate in Subcarpatii Vrancei.
Piatra Hagiului la 37,88 kmEste vorba despre o faleza impresionanta din gresie aflata in capatul amonte, pe paraul Vazuti, al satului Vizantea Manastireasca.
Unul dintre muntii Vrancei, relativ accesibil privirii dintr-o zona relativ circulata - perimetrul Cheilor Tisitei -, este Coza. La 49,16 km.
Cele doua arcade precum si tunelul ce strapunge interfluviul dintre cele doua Tisite. La 49,85 km.
Situata in satul Straoane (de Sus), biserica de lemn Sfantul Nicolae, monument istoric, dateaza de prin secolul XVII-XVIII-lea. Biserica din Straoane si alte obiective - Puteti vedea un fotoreporaj cuprinzand un traseu cultural in comuna Straoane pe Munte si Flori. La 16,82 km.
Mausoleul si Muzeul Soveja la 46,43 kmIn satul Dragosloveni al comunei Soveja se ridica sobru si masiv in infatisare, covarsitor prin numarul destinelor care s-au implinit aici intr-o odihna vesnica.
Izvor apa potabila pe drumul national DN 2D, intre Lepsa si Tulnici, la gura vailor Valea Cherul Mociarului si Valea Paltinului. La 44,5 km.
Piatra Mâței se afla pe malul stang al Ramnicului Sarat, in amonte de satul Jitia. La 44,02 km.
Lacul Ograzii la 46,4 kmEste un frumos lac, datorita marii poieni care il inconjoara sub forma unei polii si aflata sub dealurile Sindrila (est) si Piatra Ograzii (vest).
Pe malul Siretului, nu departe de orasul Adjud, existã douã lacuri vecine, Balta Verde - amenajat pentru pescuit si agrement - si Lacul de Argint, a caror existenta e legata de un vechi brat al Siretului, dar si de alimentarea prin panza freatica. Balta da, cutia ba - Intr-o zi torida, am cautat racoarea luncii Siretului. La 32,06 km.
Lacul este unul natural, format in urma unei mari alunecari de teren intr-o alveola larga, formata in spatele limbii de alunecare, fenomen produs pe fata sudica a Platformei Pancesti - ce reprezinta jumatatea sud-estica a Culmii Pietricica. Lacul Andreoaie - Boistea - Cu GPS cautarea e simpla. In plus despre Lacul Andreoaie si nu numai - In imprejurimile Lacului Andreoaie mai sunt alte cateva balti. Cutie noua la Lacul Andreoaie - În trecere pe la lac am constatat devalizarea ascunzisului si disparitia geocutiei. La 45,24 km.
Piatra Rosie Muntisoarele Vrancei la 46,05 kmPiatra Rosie este numit versantul stancos etalat spre nord-vest al varfului omonim situat, relativ, in extremitatea vestica a Muntisoarelor Muntilor Vrancei, fiind, poate, cel mai spectaculos dintre acesti muntisori.
Este vorba despre o manastire episcopala, ortodoxa de stil vechi. La 48,89 km.
Schitul Dealu Sarii se afla pe teritoriul satului omonim (comuna Jitia). La 43,77 km.
Cheile Tisitei la 48,05 kmCheile Tisitei este o rezervatie de tip mixt (hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic si de peisaj). Raspuns - POI este abrevierea de la Point of Interest, adica Punct de Interes. Ti-am urmat sfatul - Ti-am urmat sfatul si am ascus o cutie in Cheile Tisitei. Transformare POI - Indiferent de modul in care se anunta un nou ascunzis (prin completare formularului, printr-un comentariu, sau prin email), datele ajung la moderator.
Parcul natural rezervatia Cheile Tisitiei la 49,82 kmRezervatia Cheile Tisitei are o suprafata de 307 hectare si consta intr-un sector de chei, strabatut in trecut de o cale ferata, din care au ramas poduri, tunele si terasamente. Am reasezat cutia - M-am intors si am reasezat geocutia intr-un loc mai bun. Cheile Tisitei - fotoreportaj - Descrierea traseului prin Cheile Tisitei (circuitul inchizandu-se cu ascensiunea pe Tisaru Mare), cuprinzand numeroase fotografii, poate fi citita pe Munte si Flori. Cea mai de succes cutie - Cred ca e cea mai de succes cutie din cate am vazut.
Culmea Musat-Lepsa-Stanisoara-Clabuc-Zboina Neagra reprezinta una dintre unitatile structurale majore ale Muntilor Vrancei, continuand spre nord, culmeaprincipala a acestora, Musat-Lacauti-Goru. Varful Lepsa e sub el! - Rugam primul gasitor al acestei cutii sa adauge pe titlului de pe eticheta si de pe coperta jurnalului cuvantul SUB, iar daca suie si pe Varful Lepsa si gaseste cutia de acolo sa taie de pe eticheta aceleia acelasi cuvant. A doua vizita - A doua vizita pentru noi la Varful Lepsa (prima nu cred ca am notat-o aici), de data aceasta in peisaj hibenal. La 60,58 km.
Din ceea ce, indeobste, este cunoscuta ca fiind culmea principala a muntilor Vrancei - Lacauti - Musat -, se despribnde un puternic si (cel mai) lung picior, ce ajunge pana in Depresiunea Targu Secuiesc: Zarna. La 66,25 km.
Sub Varful Lepsa la 61,24 km. Culmea Musat-Lepsa-Stanisoara-Clabuc-Zboina Neagra reprezinta una dintre unitatile structurale majore ale Muntilor Vrancei, continuand spre nord, culmea principala a acestora, Musat-Lacauti-Goru. Varful lepsa e sub el - bis - Rugam primul gasitor al acestei cutii sa adauge pe titlului de pe
eticheta si de pe coperta jurnalului cuvantul SUB, iar daca suie si pe
Varful Lepsa si gaseste cutia de acolo sa taie de pe eticheta aceleia
acelasi cuvant . GeoStana de sub Varful Lepsa - Desi am trecut de vreo trei ori cu bicicleta pe drumul ce trece pe sub varf, deabia iarna acesta am reusit, in sfarsit, sa caut geocutia.
La Targu Ocna, de sub dealul numit Fetele Targului (versantul vestic, dinspre paraul Valcele), se extrage sarea de prin secolul XIV (documentat). Sare versus frigider - Cum metodele de conservare au evoluat, sarea nu mai are mare cautare, decat pentru industrie sau iarna la drumuri. Surpriza din ascunzis - Dupa excursia de pe dealul Cosna, mi-a ramas doar putin timp pana la inserare. La 68,86 km.
Pasul Sanc (cunoscut si ca Ojdula) - 1000 m - se afla pe culmea principala a Carpatilor Orientali, pe cumpana de ape dintre zona de izvoare ale Oituzului si ale paraului Ojdula. Inzapeziti pe Inzapezitul Mic - Am gasit cutia intr-o dimineata cetoasa de ianuarie. Cutiuta distrusa cu continut umed - Dupa ce am pierdut timpul cu restul geoobiectivelor din zona, am ajuns aici dupa inserare. Curatenie si recuperare - Cu ocazia unui traseu in zona, am verificat ascunzisul, cutia pusa de noi cu ceva ani in urma aratand jalmic (aflaseram, de altfel, de la Peter de starea cutiei). La 66,48 km.
Crucea Ciobanului Poiana Sarata la 65,04 km. Este vorba despre trei fragmente ce au format candva o cruce, piciorul, ramas inca implantat in locul initial, un soclu natural de gresie, si cele doua parti laterale, gasite alaturi de picior.
Varful Cosna este ultimul, mai rasarit (784 m), de pe cel mai zdravan - lungime și altitudini - dintre Plaiurile Nemirei: Muntele Mic - Pãltinis - Cosna. Fara priveliste, dar cu transee - De la monument am facut o mica plimbare spre varful care se afla la doar 500 m. La 64,35 km.
Fag sub varful Oituz-Izvor la 66,44 km. De la varful Oituz-Izvor la o distanta de aproximativ 700 m spre sud-vest, la doar 200 metri departare de drumul national care leaga orasul Targu Secuiesc de Focsani, gasim un fag remarcabil. Fag pazit strasnic de caini - L-am gasit la finele drumetiei noastre.
In prima serpentina a drumului national ce coboara de pe Dl. La 67,3 km.
Lacul Balta Alba este situat langa localitatea omonimã (resedinta de comuna), accesul, mai facil, la el facandu-se insa din satul Baile, al aceleasi comune. La 59,81 km.
De la Piatra Soimului se urmeaza o poteca de-a coasta, pe sub impresionantul brau de piatra al dealului, din care se evidentiaza o stanca uriasa. Jos palaria pentru Piatra cu Palarie - Titlul comentariului se refera la ideea excelenta a administratorului acestui site de a amenaja un ascunzis la interesanta stanca numita de locuitorii Oituzului Piatra cu Palarie. La 62,83 km.
Este vorba despre cea mai veche sonda sapata prin foraj mecanic din Romania. Sonda straveche de la Poieni - Targu Ocna - Desi zona e intens circulata, trebuie sa ne gandim ca asa a inceput dezvoltarea industriala a Vaii Trotusului - cu extractia bogatiilor subsolului (sare, carbune, petrol). Titlul comentariului - Este inutil folosirea titlului ascunzisului pentru titlul comentariului. Usor de gasit, mai greu de scos - Am parcat pe marginea drumului, undeva intre sonda straveche si cimitirul eroilor, deplasandu-ma apoi pe jos pana la ambele ascunzisuri. La 69,34 km.
Cetatea Rákóczy este o fortificatie in stare de ruina, monument istoric de importanta nationala, aflata in apropierea Pasului Oituz, intrarea dinspre Moldova. Cetatea Rakoczi de la Oituz/Bretcu - Zidul in care s-a amenajat ascunzisul l-am gasit daramat partial. Pasul Oituz - Am gasit cutia cu capacul fisurat si apa in ea. Geocutie noua intr-un ascunzis nou - Trecand prin zona, si stiind ca geocutia este deteriorata, am oprit sa verificam cutia. La 67,29 km.
Copyright © 2007-2025 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.