Ceea ce s-a salvat de la el a fost transportat la biserica din satul Lapos, unde exista si acum o barna din lemn insemnata cu anul 7242 (1734) provenita de la schit. Schitul Lapos, aflat sub muntele omonim, ce apartine Muntilor Ciucului, a fost infiintat de un calugar in 1737, functionand pana in 1850 cand a fost distrus de un incendiu.
Am parcat pe ulita de langa monument, este loc suficient in spatele edificiului.
In prezent Cascada Putnei este inclusa in Parcul Natural Putna Vrancea, ca zona de management durabil. Am gasit cutia ieri impreuna cu fiul meu, Rares.
Paraul Bahna traverseaza comuna Luizi-Calugara, ajungand in Siret dupa ce se uneste cu paraul Sarata.
Dealul Cristan este fragmentul principal (median) al unui interfluviu de la periferia estica a Muntilor Tarcaului.
Podul medieval Zlodica Ceplenita Monument istoric, podul de piatra din satul Zlodica, comuna Ceplenita, a fost construit in secolul al XV-lea. Podul din piatra de rau cioplita, care traverseaza raul Zlodica, are o lungime de 25-30 m si o latime de 6 m.
Dupa 2 zile de analizat harti, am decis sa incercam sa ajungem la chei plecand din Slanic Moldova. Avem un GPS foarte foarte bun (Garmin 60 si inca niste litere - nu-i pe aproape acum). Voi aveti un gps dedicat, sau folositi o tableta?
Nu mai ajunsesem pe micul platou al Dealului Piatra Soimului de foarte multi ani. De pe micul platou nu prea avem o priveliste buna, dar zona prezinta interesante formatiuni stancoase, care merita sa fie vizitate.
Podul Trancu Iasi Podul Trancu se afla in Iasi, peste raul Bahlui, la jumatatea distantei dintre Podul din Tudor Vladimirescu si Podul Ros. Actualul pod, lung de 40 m si lat de 6 m, este o pasarela din beton, care inlocuieste vechiul pod din lemn, folosit timp de 75 de ani.
Ascunzisul este foarte expus in zilele cu vizitatori. Am ramas si eu nemultumit de ascunzis.
Iazul Negoiesti Stefan cel Mare Venind dinspre Onesti, am ratat intersectia recomandata in descriere. Surprins de frumusetea peisajului, era sa uit de cealalta comoara.
Ajutorul GPS este binevenit pentru a ajunge in zona cutiei. Se pare ca troita se afla mai aproape de satul Pajistea, decat de Cosnea.
Stanca cu chip de om de la Serbesti este o rezervatie naturala geologica, declarata monument al naturii. Stanca Serbesti prezinta forme interesante, printre care putem aminti Chipul uriasului culcat, Mosul adormit si Fereastra din perete.
Conform legendei care circula in tinut, numele ar veni de la Tudora Vrancioaia, batrana care ar fi gazduit, ospatat si incurajat in casa ei pe domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare.
Podul Doamnei sau Podul de la Docolina - Chitcani.
Cineritele de la Somusca Cele de la Somusca, com Cleja, fac parte dintr-un orizont mai larg ce ajunge pana in valea Siretului. Cineriele sunt tufuri vulcanice - roci formate prin sedimentarea si consolidarea cenusii vulcanice.
Asezarea geto-dacica de la Poiana este localizata pe un promontoriu al malului stang al Siretului ce domina de la o inaltime relativa de 200 m oglinda lacului de acumulare Calimanesti.
Punct de belvedere la rezervatia Repedea, dealul Bucium, de unde se vede Iasiul de sus.
Lor li se mai adauga inca unul aflat pe versantul drept al aceleasi vai. In loc sa urc pe muchia Piciorului Mare, mi-am continuat drumul de la vechiul cimitir evreiesc pe poteca larga de pe curba de nivel.
Bisericuta ascunsa de la Pangarati Este, spun localnicii, o sihastrie personala a episcopului de Neamt?! Urcand pe dealul Parul - la poalele căruia se afla Manastirea Pangarati - de pe primul loc cu belvedere spre valea Pangarati - se poate vedea pe dealul de vizavi, Botosanul, ascunsa in padure, o cladire ce pare a fi o bisericuta.
Distanta de parcurs: 18 km, lungimea traseului: 5-6 ore, diferenta de nivel: 700 m. In drum spre Crucea Kondra, venind din Lunca de Jos, am cautat geocutia.
Cutremurul din 1977 a provocat o mare alunecare de teren pe acelasi versant al Muncelului, in zona de obarsii ale paraului Foroja. Venind dinspre zona Ghimesului, am ajuns prima data pana in localitatea Preluci.
Putin sau deloc cunoscut, pasul Hanului face trecerea din valea Tarhausiului (bazinul Trotusului) in cea a Tarcutei (bazinul Bistritei).
Manastirea, de data recenta - 2009 -, se afla pe una dintre colinele Tutovei. Cea mai inalta.
Bine mascata de padure, aici se afla o piramida geodezica ce marcheaza varful.
Titlul comentariului se refera la ideea excelenta a administratorului acestui site de a amenaja un ascunzis la interesanta stanca numita de locuitorii Oituzului Piatra cu Palarie. Pe varful careia s-a instalat, cine stie cum, cand, o placa de gresie ca o basca, Piatra cu Palarie.
Manastirea Fagetel Am pornit intr-o excursie de doua zile. Superbe locuri, frumoasa manastire, invesmantata la timpul in care am gasit ascunzisul in mantie de iarna. Amplasamentul obiectivului il face usor accesibil vizitatorilor si credinciosilor.
Stanca cu brazi Stogul de piatra Dupa drumul din toamna la Piatra cu ceaun, am crezut ca voi realiza obiectivele din zona relativ usor. Ajungerea la obiectiv necesita ceva efort, meritat insa cu prisosinta de frumusetea sa.
Dealul Hegesca este un mic interfluviu dintre obarsiile paraului Bahna ce curge, drenat printr-un canal de beton, prin comuna Luizi-Calugara. Este plesuv si acoperit de vegetatie pitica, stepica, datorita subsolului pietros ce iese in parte la zi.
Poiana cu lac si foisor Muntii Tarcaului La capatul unui sir de obiective naturale pitoresti si interesante - Statiunea balneara Negulesti, Schitul Sfantul Andrei, Cascada Duras, Lacul Iapa, se afla o veche amenajare cinegetica, avand drept principala componenta un foisor ridicat in marginea unei poieni ce are in mijloc un laculet.
Dealul Calvar domina dinspre vest comuna Luizi-Calugara. Capela de pe acest deal, are hramul Coborarea Duhului Sfant, acelasi cu al partii centrale a satului Luizi-Calugara.
Varful Sandru Mare Muntii Nemirei Sandru Mare cu cei 1640 m este al 2-lea ca inaltime din Muntii Nemira ai Carpatilor orientali, fiind intrecut de Nemira Mare- 1649.
Casalotul din Caldari Muntii Tarcaului La Caldari este numele unui mic perimetru aflat sub Culmea Scărisoara, un picior al Muntelui Stogu - ultimul varf serios (1519 m) al Culmii Grindusu din Muntii Tarcaului.
Localitatea este strabatuta de linia de cale ferata 501. Un ascunzis bine gasit.