Pixel
Navigheaza pe teren in timp real, te ajutam sa gasesti comoara ascunsa aici!
Stanca Faraonul - Valea Supanului - Comanesti - Atractii turistice <-- Acces complet
 

Pixel

Stanca Faraonul - Valea Supanului - Comanesti, atractii turistice

Cu cca 2 km inainte de a se varsa in Trotus, paraul Supanu este putin inghesuit de versantii abrupti a Tiglelor, Mica si Mare, aceasta din urma formandu-i, pe o portiune, versantul drept. La cateva zeci de metri deasupra albiei ies la zi strate de gresie cladite in felurite moduri, unele putand starni imaginatia, precum Faraonul...

Harti, descrieri si comentarii detailate, poze, posibilitate de cautare, navigare pe teren in timp real - pentru cei cu acces complet.

***

Cateva poze din albumul foto Stanca Faraonul - Valea Supanului - Comanesti:

Vazut de aprope, aproape
Vazut de aprope, aproape
Stanca Faraonul
Stanca Faraonul
Faraonul vazut de departe
Faraonul vazut de departe
Strate de gresie
Strate de gresie
Placa de gresie
Placa de gresie
Paltinul
Paltinul
Jurnal
Jurnal
Stancaria Faraonul
Stancaria Faraonul
Capete de om?
Capete de om?
Stancaria din albia paraului
Stancaria din albia paraului

Ai ajuns deja in acest loc, si ai reusit sa surprinzi ipostaze deosebite ale acestui geoobiectiv? Incarca pozele tale in albumul foto Stanca Faraonul Valea Supanului Comanesti!

***
Geotrekking, sau geodrumetie pe romaneste, este un ghid turistic, respectiv o activitate pentru timpul liber in care se pune accentul pe drumetii si excursii. Utilizatorii cauta atractii turistice, valori naturale sau obiective cultural-istorice, mai mult sau mai putin cunoscute, care merita a fi vizitate.

Vizitati Stanca Faraonul - Valea Supanului - Comanesti si celelalte obiective turistice prezentate. Multe dintre ele sunt locuri inedite, mai putin cunoscute. Va invitam sa le descoperiti!

>>> Intra in zona tainica a cautatorilor de comori virtuale, si cauta geocutia terenului de joaca Geotrekking ascunsa aici!

Cea mai apropiata localitate este Podei, se afla la 2,19 km distanta.
Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Stanca Faraonul Valea Supanului - Comanesti?
(detalii pentru cei cu acces complet)
Cascada Scaricica Comanesti la 470 m. Spre ea porneste un traseu turistic clasic, candva marcat cu triunghi rosu, ce suie pe valea Supanului, un afluent al Trotusului. Cascada Scaricica - Comanesti. Am nimerit locatia mergand prin padure. Modalitatea mai grea de a ajunge la cascada. Exista mai multe modalitati de a ajunge la cascada. Depresiunea Comanesti, implicit orasul, sunt dominate de Obcina Laposului, extremitatea nord-estica Muntilor Ciucului.
Cascada Supanu la 2,4 km. Exista aici o serie de caderi de apa, iar caderea principala insumeaza aproximativ 10 m, din mai multe trepte. Cascada Supanu - Am ridicat manusa. Am raspuns provocarii. Provocare. O drumetie pe valea Supanului ne-a adus din nou in preajma cascadei. Am vazut Cascada Supanu (nu si cutia). Am tinut cont de recomandare si am coborat in albia Supanului in aval de cascada. Cascada Supanu. La a doua tentativa, am reușit. Cascada Supanu se afla in apropierea orasului Comanesti, pe paraul Supanu.
Lacul Filigeni - Obcina Laposului la 2,6 km. Recomandari. Hartile traseelor prezentate pe muntesiflori. Lacul Filigeni - Obcina Laposului. Pentru ca stiam zona, nu am dat atentie descrierii accesului la ascunzis. Am gasit ascunzisul, geocutia, nu si lacul. Dupa ce am cautat ascunzisurile de la Stanca Faraonul, respectiv Cascada Scaricica, m-am gandit ca ar trebui sa caut si geocutia ascunsa langa lacul Filigeni. Localizare Lacul Filigeni. Pentru a gasi usor lacul, venind, invers decat cum este descris traseul in prezentarea obiectivului, recomandam accesarea link-ului recomandat, unde veti gasi si o harta a traseului. Format pe paraul Supanelu (Fierastrau), un afluent al Supanului (ce ajunge, la randul lui, in Trotus), Lacul Filigeni isi datoreaza aparitia bararii cursului paraului de alunecarea unei halde de steril provenit de la Mina Filigeni (avand gura pe paraul Supanu).
Faleza raului Trotus - Comanesti la 2,7 km. Ruinele fostului schit Lapos Darmanesti Judetul Bacau la 2,8 km. Ceea ce s-a salvat de la el a fost transportat la biserica din satul Lapos, unde exista si acum o barna din lemn insemnata cu anul 7242 (1734) provenita de la schit. Schitul Lapos, aflat sub muntele omonim, ce apartine Muntilor Ciucului, a fost infiintat de un calugar in 1737, functionand pana in 1850 cand a fost distrus de un incendiu.
Piatra Uriasului de la Asau la 5,2 km. Aparitia stratului la zi se petrece la capatul cozii sud-estice a Muntilor Tarcaului (Culmea Preluca Talharului). Uriasul adormit. Piatra seamana cu spinarea unui urias. Vorbim despre rezultatul eroziunii asupra unui afloriment de gresie de Kliwa (poate cea mai dura gresie - continut de siliciu de vreo 98 procente).
Varful Maguricea Darmanesti la 5,6 km. Maguricea este un deal cu doua cocoase proeminente, de 522 m si 512 m, aflat in capatul estic, extrem, al uneia dintre culmile secundare importante ale Muntilor Ciucului, interfluviul Uz-Ciobanus.
Lacul Asau la 7 km. Lacul Osoi. Daca tot am ajuns aici, am cautat un unghi potrivit pentru a incadra panoramic lacul. Este un lac rezultat in urma unei stravechi alunecari masive, petrecute pe pantele sudice ale Dealului Muncelu al Prelucai Talharului - unul dintre picioarele sud-estice ale Muntilor Tarcaului.
Lacul Poiana Uzului la 7,7 km. Despre Lacul Poiana Uzului, mentionam ca data oficiala a nasterii sale, anul 1973, cand a fost terminat barajul (constructia a inceput din 1965). Lacul Poiana Uzului. Locatie spectaculoasa, neexploatata din punct de vedere a agrementului lacustru, abandonata ca obiectiv turistic (motelul, drumul de coasta, electrificare), asteapta timpuri mai bune. Un ascunzis de exceptie. Fara a da mai multe amanunte despre locatia ascunzisului - dacat a facut-o cel care a ales-o - nu putem trece cu vederea frumusetea locului. Barajul, din beton, cu contraforti, este inalt de 84 m.
Lacul Tarnita Muntii Berzunti la 8,1 km. Cunoscut de cel puțin un secol (apare pe o harta editatã în 1917), lacul ce poarta numele unuia dintre principalele varfuri ale Muntilor Berzunti se afla pe principala treapta de alunecare, cea care a stabilizat o masiva desprindere a unei bune parti a versantului vestic al acestui varf. Lacul Tarnita. Am gasit ascunzisul la est de lac (tau, bolatau zic localnicii). Implicit, scuze catre toti cautatorii ascunzisului!. Ascunzisul este, intr-adevar, amplasat la est de lac; "v"-ul care s-a lipit de "est"-ul din indiciu il declaram neavenit si, ca atare, nul.
Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita Muntii Berzunti la 8,4 km. Ssingurul cu peste 800 m. Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita. Am abordat varful Tarnita dinspre nord, plecand de la lac. Dansand cu serpii. Constatam ca e al doilea scunzis publicat de noi, dupa cel de la Castrul Arutela din judetul Valcea, pazit de un sarpe. Varful Tarnita, cu cei 892 m ai sai, este unul dintre cele mai importante de pe culmea principala a Muntilor Berzunti, cel mai important al jumatatii vestice a crestei.
Canionul paraului Hemeius Pagubeni la 8,9 km. Stanca lui Camara Pagubeni la 9 km. Varful de la Sipotul lui Motoc la 10 km. Varful in cauza se afla la extremitatea Plaiului Stogu, un picior al Culmii Berzuntiului.
Piatra Corbu Larga la 10,6 km. Piatra Corbu reprezinta o inpresionanta faleza de gresie, aflata la extremitatea celui mai zdravan contrafort al Culmii Berzuntilor - Stogu -, la confluenta paraului Larga cu Trotusul.
Cascada Nasolea la 10,8 km. Cascada Nasolea. Locatia este pe malul drept al raului Uz. Pe o vreme nasoala la Cascada Nasolea. Ascunzisul se afla in amonte fata de cascada, de langa uriasele radacini despre care se vorbeste in indicatie. Numele cascadei, aflata, de fapt, pe raul Uz, este luat de la cel al muntelui pe la baza caruia curge, Nasolea Mare, acelasi ca si al paraului a carui gura de varsare in Uz este putin in amonte fata de cascada.
Varful Chircus Muntii Berzunti la 11 km. Varful este unul dintre cele cateva de peste 900 m ale Muntilor Berzunti, acesta de 903 m. La varf se poate ajunge pe mai multe trasee ce pleaca din localitati de pe valea Trotusului - Larga, Pagubeni.
Piatra Floarei Muntele Stogu la 11,1 km. Piatra Floarei reprezinta un vast perete de stanca, aproape vertical, aflat pe una dintre cele doua terminatii ale Muntelui Stogu din Muntii Berzunti.
Izvorul Alb la 11,4 km. Depozitul de septarii Larga la 11,6 km. Lacul Foroja Muntii Tarcaului la 11,8 km. Pe fondul unei stravechi tractiuni gravitationale, pe versantul sudic al Muntelui Muncelu (Preluca Talharului - Muntii Tarcaului), pe culmea Muncelului s-a format un impresionant sant tectonic. Lacul celor trei sutiene. Venind dinspre zona Ghimesului, am ajuns prima data pana in localitatea Preluci, cautand cea mai buna modalitate de a aborda valea Foroja. Cutremurul din 1977 a provocat o mare alunecare de teren pe acelasi versant al Muncelului, in zona de obarsii ale paraului Foroja.
Ochiul Huitoarei la 12,5 km. Aceasta piatra care se umezeste inainte de venirea ploii, este un fel de stanca-meteorolog, barometru natural. Pe fruntea Huitoarei. Un GPS bun te conduce cu exactitate la ascunzis. Ochiul Huitoarei. Mie mi-a reusit abia la a treia incercare. Ochiul Huitoarei este o stanca din care izvoreste un parau, si care se afla pe dealul Huitoarei, deasupra comunei Dofteana.
Valea Uzului la 13,5 km. Valea Uzului. Locatia este situata intr-o zona de atractie turistica. La inganatul noptii cu dimineata. În drum spre La Ocloș, de unde urma sa urcam pe Șoiu Mare, am trecut pe la capela catolica de la Valea Uzului, sperând sa gasim cutia, chiar daca era înca întuneric. Valea Uzului - consideratii istorice. Întrucât geobiectivul este intitulat Valea Uzului și cum se gasesc puține date despre acest catun, merita sa le menționam pe cele aflate și în ideea ca vor fi completate de cei care știu sau gasesc mai multe informații. Canionul Dofteana la 13,6 km. Canionul devine din ce in ce mai interesant, cum il parcurgem. Ascunzis cu nabadai. "Nabadaile" din titlu inseamna locul, in sine, al ascunzisului (a se miza pe GPS. Cutie noua la Canionul Dofteana. De astazi exista o cutie noua la canion, in acelasi loc in care a fost ascunsa cea veche; se subintelege, coordonatele sunt aceleasi. Canionul Dofteana. Dupa test, mi-am invatat lectia. Canionul Dofteana este un canion micut, dar spectaculos, lung de aproximativ 400 m si adanc de 30 m.
Izvorul de la Botul Farcului la 13,9 km. Izvorul din carare. Urmand indicatiile d-lui profesor, am ajuns aici intr-o zi de toamna autentica. Micul izvor despre care e vorba se afla pe poteca culmii principale a Muntilor Nemira, marcata cu banda albastra, in apropiere (15 minute) de Botul Farcului.
Stanca Cucului de la Bogata la 14,3 km. Satul Bogata este accesibil pe DN 12A, Miercurea Ciuc - Onesti, fiind la 4 km vest de Targu Ocna. Altceva!. Desi am incercat eventul (cele trei cutii noi din zona), inserarea a vrut cu totul altceva. Piatra cu piton?. Ascunzisul este aproape drive-in, in fata stancii fiind loc destul pentru parcare. Povestea pitonului. Ofer acest raspuns ca observatie generala, pentru ca ar putea fi de folos si altora. Obiectivul despre care vorbim se afla la jumatatea distantei dintre Bogata si Dofteana (3,5 km vest de Bogata), la marginea soselei.
Dealul Ursoaia Muntii Berzunti la 14,6 km. Dealul Ursoaia este, cu adevarat, unul dintre obiectivele majore ale Muntilor Berzunti.
Lacul Agas Muntii Tarcaului la 14,8 km. Lacul (135 m x 50 m x 3-4 m), unul dintre putinele, cu adevarat, de baraj natural, se afla sub culmea Preluca Talharului (zona Muncel-Alunis), pe paraul Muncelu, una dintre obarsiile paraului Agas. Lacul s-a format in urma unei uriase alunecari de pamant produsa de ploile abundente din anul 2004.
Piatra Crapata Munceii Uture la 15,4 km. Munceii Uture reprezinta un vanjos brat lateral din extremitatea sud-estica a Muntilor Tarcaului, desprins din Culmea Runcu Stanelor - prelungirea sudica a culmii Gosmanului. Piatra Crapata Runcu. Am urcat pe jos pana la Runcu si de acolo la obiectiv.
Dealul Dracoaia la 16,2 km. Dealul este de tip hogback, o creasta ascutita care a ramas in urma eroziunii intr-o zona cu strate de duritati diferite, puternic inclinate. Dealul Dracoaia. Am gasit cutia in stare buna. Eroare. În text apare scris incorect Doftana; corect este Dofteana . Multumiri pentru semnalizarea erorilor. Denumirea gresita a localitatii Dofteana a aparut din cauza unei greseli de dactilografiere. Pe Drumul Crucii pe Dracoaia. Dealul Dracoaia reprezinta un cert punct de atracție (aproape irezistibila) pentru cine suie/coboara pe Valea Trotușului cu mașina ori cu trenul, datorita alurii sale semețe, singulara în contextul culmilor de primprejur. Dealul Dracoaia se afla intre orasul Targu Ocna si comuna Dofteana, la nord-est de raul Trotus.
Saua Pacurita Plaiurile Nemirei la 16,4 km. Drumul Crucii Dracoaia la 16,7 km. Nici drumul nu mai e ce a fost. Am parcurs acest traseu si atunci cand am gasit geocutia de pe Dracoaia. Drumul Crucii de pe Dracoaia este marcat cu tablete sculptate în lemn, reprezentând cele 14 opriri biblice.
Baltile Nemirei la 17 km. Balta mica are dimensiunile de 5o m x 20 m si adancimea, probabil, nu mai mult de 1 m, avand tendinta de colmatare, cea mare este relativ circulara, cu diametrul de cca 70 m, si pare a avea 2-3 m adancime. Baltile Nemirei. Dupa un parcurs de 90 minute de la Vârful Nemira Mare, pe la crucea metalica a lui Carpiniș, pe "Scari" la vale, pe fostul drum forestier de exploatare în jos, apoi la stânga la intersecția cu drumul de la Balți spre Ciunget. Sub acest nume sunt destul de putin cunoscute doua lacuri formate pe o larga treapta de alunecare de pe versantul estic al Nemirei Mari.
Grotele militare de pe Muntele Cristes la 17,5 km. Muntele Cristes, de 1451 m, singularizat prin seile joase din jurul sau, se afla in Muntii Ciucului, pe interfluviul Sulta-Ciobanus.
Varful Nemira Mare la 17,8 km. Este permanent in bataia vanturilor, cel mai rece fiind numit, conform traditiei, chiar Nemira. Varful Nemira Mare. Localizarea ascunzisului mi-a pus ceva probleme. Inca un 10!. Intr-adevar, fara GPS, nu e usor de localizat ascunzisul; asa se explica nota acordata . Avand 1649 m, Nemira Mare este cel mai inalt varf din muntii cu acelasi nume.
Dealul Ciresoaia Plaiurile Nemirei la 17,9 km. Cimitirul Eroilor de la Poieni Targu Ocna la 18 km. Pe dealurile care il strajuiesc dinspre sud, Magura si Ciresoaia, s-au desfasurat bataliile din Primul Razboi Mondial care au stopat ofensiva austro-ungara de pe frontul Oituz, din august 1917. Cimitirul Eroilor de la Poieni - Targu Ocna. Am parcat pe ulita de langa monument, este loc suficient in spatele edificiului. Stanga sau dreapta?. Am parcat pe marginea drumului, undeva intre sonda straveche si cimitirul eroilor, deplasandu-ma apoi pe jos pana la ambele ascunzisuri. Satul Poieni, ce reprezinta azi o suburbie a orasului Targu Ocna, e aflat la 1,5 km vest de oras, pe DN 12A, Miercurea Ciuc - Onesti.
Sonda straveche de la Poieni Targu Ocna la 18,4 km. Sonda straveche de la Poieni - Targu Ocna. Desi zona e intens circulata, trebuie sa ne gandim ca asa a inceput dezvoltarea industriala a Vaii Trotusului - cu extractia bogatiilor subsolului (sare, carbune, petrol). Titlul comentariului. Este inutil folosirea titlului ascunzisului pentru titlul comentariului. Usor de gasit, mai greu de scos. Am parcat pe marginea drumului, undeva intre sonda straveche si cimitirul eroilor, deplasandu-ma apoi pe jos pana la ambele ascunzisuri. Este vorba despre cea mai veche sonda sapata prin foraj mecanic din Romania.
Dealul Pietrei Slanic Moldova la 18,7 km. Gurile vechilor mine de sare de la Targu Ocna la 19,1 km. Initial, pur si simplu se sapau gropi (sarea aflandu-se si la adancimi mici). Sare versus frigider. Cum metodele de conservare au evoluat, sarea nu mai are mare cautare, decat pentru industrie sau iarna la drumuri. Surpriza din ascunzis. Dupa excursia de pe dealul Cosna, mi-a ramas doar putin timp pana la inserare. La Targu Ocna, de sub dealul numit Fetele Targului (versantul vestic, dinspre paraul Valcele), se extrage sarea de prin secolul XIV (documentat).
Varful Soiul Mare Muntii Ciucului la 19,3 km. Soiul Mare, sau Gura Muntelui, cu cei 1553 m ai sai, este cel mai inalt varf al Muntilor Ciucului.
Cheile Dofteanei la 19,6 km. Trecem pe langa o cabana forestiera, traversam raul de 2 ori, si dupa 2 km, ne intampina cheile Dofteanei, sapate in stanca. Lipsa de experienta, bat-o vina !. Avem un GPS f. Nu am gasit cheile, nici cutia dar a meritat 100%. Dupa 2 zile de analizat harti, am decis sa incercam sa ajungem la chei plecand din Slanic Moldova. Nici tu ciot, nici tu cutie. Drumul forestier de pe valea Dofteanei a fost reconditionat recent, ceea ce poate sa fie o cauza a posibilei disparitii a ciotului, daca acesta era langa drum, asa cum ne-a aratat GPS-ul. Precizari suplimentare. Voi aveti un gps dedicat, sau folositi o tableta, ori gps-ul dintr-un telefon destept? Sau poate nu am masurat eu bine coordonatele ascunzisului, care se afla sus pe stanca, de unde avem si o priveliste mai buna asupra zonei. Pentru a vizita Cheile Dofteanei, de la Salarie se urmeaza, in amonte, drumul forestier.
Saua Nemirei la 19,7 km.   Saua Nemirei. Locatia ofera un moment de ragaz, un strop de apa rece, incanta ochiul si da sperante. Este o curmatura joasa (1437 m) intre Nemira Mica (1627 m) si un varf fara nume de 1603 m, ce precede Nemira Mare.
Monumentul Eroilor Magura Ocnei Targu Ocna la 19,9 km. Monumentul Eroilor de pe Magura Ocnei din orasul Targu Ocna este un monument comemorativ al militarilor romani morti in Primul Razboi Mondial.
Ciuperca de piatra Nemira Mica la 20,1 km. Ciuperca Nemirei Mici isi are acum cutie proprie. Indiciul conduce la sigur, ciuperca fiind in cararea de acces pe varful Nemira Mica. Ciuperca de piatra - Nemira Mica. Desi nu deschide orizonturi, este un obiectiv la fel de fotografiat ca varfurile de munte. In jurul varfului Nemira Mica gasim mai multe formatiuni stancoase interesante, de forma unor ciuperci, turnuri sau piramide, produse de actiunea eoliana asupra gresiei friabile.
Varful Nemira Mica la 20,4 km. Varful Nemira Mica este poate cea mai frumoasa zona a muntilor Nemira. Cutia de pe cel mai frumos varf al Nemirei. Indiciul e suficient pentru descoperirea cutiei, asta neinsemnand ca satisfactia gasirii ei este diminuata in vreun fel; efortul necesar urcarii pe varf este astfel rasplatit de acest cadou, ce e, insa, ca cireasa pe tortul ce inseamna impresionantele panorame descoperite de pe varf, dar si varietatea florilor deprimprejur. Varful Nemira Mica. Sunt al treilea an consecutiv pe varf si nu pot trece resemnat pe langa felul cum inteleg unii turisti sa-si marcheze trecerea. De pe micul platou care se afla pe varf avem o vizibilitate completa, in tur de orizont.
Camila de pe Munceii Uture la 20,9 km. In-afara de mai cunoscutele Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul, pe culmile Munceilor Uture, chiar aproape de acestea, mai pot fi intalnite inca alte stanci cu forme interesante sau bizare.
Altarul Stogul de piatra la 20,9 km. Altarul este cea de a treia stanca interesanta din seria celor din zona Stogul de piatra. La Altar am gasit geo-ofranda. Geocutia a fost gasita de nepoata noastra mai mica - 10 ani - doar pe baza indicatiilor. Pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, pe partea impadurita dinspre localitatile Bolatau si Zemes, gasim o multime de formatiuni stancoase interesante.
Crucisatorul Munceii Uture la 21,1 km. Unele sunt mai cunoscute, indeosebi prin dimensiuni sau prin accesibilitate, precum Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul. Pe culmile Munceilor Uture sunt raspandite numeroase steiuri izolate, urme ale dezagregarilor din perioadele glaciare.
Portile de Vant ale Nemirei la 21,4 km. Cunoscuta indeobste sub denumirile Saua Sandrului sau Poarta Vantului, Poarta Vanturilor, curmatura dintre varfurile Miches de 1559 m, al doilea spre nord dupa Sandru Mare, si un varf fara nume de 1531 m, premergator Nemirei Mici, are 1428 m.
Stanca cu brazi Stogul de piatra la 21,5 km. Deseori turisti o confunda cu Piatra cu ceaun. Printre sute de abriuri. Ajungerea la obiectiv necesita ceva efort, meritat insa cu prisosinta de frumusetea sa. Stanca cu brazi - Stogul de piatra. Dupa drumul din toamna la Piatra cu ceaun, am crezut ca voi realiza obiectivele din zona relativ usor. E alta cutie. Cutia gasita de dvs a fost pusa de noi, in ideea marturisita in comentariul anterior, ca cea initiala, a Trekkinklubului, ar fi disparut. Multi au cautat-o, putini au gasit-o.
Cascadele de la cariera Velnita la 21,6 km. Ascunzisul de la Cascadele de la Cariera Velnita. Am constatat o nepotrivire intre coordonatele ascunzisului (pe care inca nu l-am gasit) si indiciu, asa cum l-am inteles noi: sintagma "in spatele cascadei" am tradus-o "in spatele panzei de apa" . Traseul cascadelor. Un fotoreportaj al unui traseu în circuit pe la cascadele descrise în acest post poate fi gasit pe: https://www. Intre localitatile Targu Ocna si Ciresoaia, la cariera de piatra Velnita, drumetul indraznet, bine echipat, dar si cu destula experienta, va descoperi un adevarat paradis al cascadelor.
La deget Stogul de piatra la 21,8 km. In zona Stogul de piatra, pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, gasim in padure o multime de formatiuni stancoase interesante. La deget - Stogul de piatra. Acces de la biserica din Bolatau (fost Taragan) = 4. Prima formatiune pe care o intalnim venind dinspre biserica din Bolatau, este Stanca La deget.
La Jgheaburi Dealul Cosna la 21,8 km. Sub Dealul Chichilau - terminația nordica a Dealului Coșna, ce domina dinspre sud-est confluenta Slanic-Trotus, pe versantul sau estic, se afla un brau de gresie, ce iese la zi sub forma unor stanci de diferite forme.
Piatra cu ceaun Stogul de piatra la 21,9 km. A doua formatiune, cea mai cunoscuta, este Piatra cu ceaun, denumita astfel din cauza unei adancituri din spatele stancii, care are forma unui ceaun aproape perfect. Ceaunul a fost cu plin. Am gasit relativ usor cutia (ba chiar una dintre nepoatele noastre - 14 ani) doar pe baza indicatiilor. Piatra cu ceaun - Stogul de piatra. Drumul de la Bolatau prin padure este in stare buna, cu ceva urme de exploatare a lemnului. Pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, pe partea impadurita dinspre localitatile Bolatau si Zemes, in zona Stogul de Piatra, gasim o multime de formatiuni stancoase interesante.

Stanca Faraonul Valea Supanului - Comanesti in limba maghiara - magyarul: Fáraó-szikla Kománfalva

Valori naturale - Judetul Bacau
* Detalii dupa autentificare.

[ Sus ↑ ]

Cu acces complet

  • Anuntare geoobiectiv nou, comentarii
  • Cautare obiective turistice dupa cuvinte cheie sau coordonate
  • Ultimele comentarii si obiective gasite
  • Urmarire Stanca Faraonul
  • Localizare pozitie pe harta Valea Supanului - Comanesti
  • Obiective apropiate si negasite, listate si pe harta
  • Locatii turistice langa pozitia geografica a utilizatorului
  • Navigare pe teren in timp real!

Comentarii

  • Stanca Faraonul - Valea Supanului - Comanesti - Zona e interesanta, mai ales vara. Desi e accesibila si auto, putini cunosc locurile...
  • Nu am reusit sa vad faraonul, dar am vazut doua capete - Urmand sugestiile am rezolvat mai intai prima problema, gasirea ascunzisului. E putin incomod sa cobori si sa stai langa ascunzis, astfel am notat terenul avand 2 stele...
  • Faraonul, intre imagine si imaginatie - Eu am reusit sa o conving pe Marelena (sotia mea) sa vada Faraonul, si fara multa persuasiune din partea mea, ceea ce, credeti-ma, e un argument solid ca Faraonul poate fi vazut de oricine. Totul e sa respectati recomandarea din textul de prezentare a obiectivului...

Ai ajuns in Valea Supanului - Comanesti si ai reusit deja sa vizitezi obiectivul Stanca Faraonul? Sau vrei doar sa comentezi, si sa completezi descrierea? Povesteste-ne despre experienta ta!

Geoobiective

Stii locuri de vizitat din judetul Bacau, frumoase si interesante, dar mai putin cunoscute? Prezinta-ne informatii despre aceste locuri, si da posibilitatea celorlalti sa le cunoasca nemijlocit!

[ Sus ↑ ]
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro, site-ul geotrekking in limba romana. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic Romania, drumetii, geoobiective si atractii turistice.