Poiana cu lac si foisor - Muntii Tarcaului, atractii turistice

Cea mai apropiata localitate este Schitu Tarcau, se afla la 8,02 km distanta. Repere arheologice pe teritoriul localitatii Schitu Tarcau: 1

Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Poiana cu lac si foisor Muntii Tarcaului?

- Cascada Duras - Muntii Tarcaului la 3,1 km. Este situata pe paraul Iapa, afluent al Bistritei, la 6-7 km distanta de satul Negulesti. Modificari descriere Cascada Duras. Din neglijenta am consemnat ca distanta din capatul Negulestilor pana la Cascada Duras 8-9 km. - Poiana Gitioana Muntii Tarcaului la 3,5 km. Intr-una dintre acestea se vorbeste si despre Culmea Gitioana. - Stanca Burlii de pe Dealul Cristan la 9,7 km. Dealul Cristan este fragmentul principal (median) al unui interfluviu de la periferia estica a Muntilor Tarcaului. - Stanca Piatra Soimului la 10,2 km. Impresioneaza prin faleza din frunte, alcatuita din strate de gresie de grosimi diferite. - Biserica de la fostul Schit al Lipovenilor la 10,8 km. Bahrin fiind o alta denumire a schitului. - Cascada Bahrin la 11 km. La varsare se numeste Sasca. - Schitul Lipovenilor la 11,1 km. Biserica lor de aici dateaza, ca institutie, de la mijlocul secolului XIX, cladirea a ars in 2008. - Lacul Veselaru la 11,6 km. A aparut in 1940 in urma unei alunecari de teren, fiind format pe  treapta superioara a acesteia. - Varful Cernegura Muntii Tarcaului la 12,9 km. Muntele Cernegura treprezinta bastionul extrem nord-estic al Muntilor Tarcaului, dominand dinspre sud orasul Piatra Neamt. Varful Cernegura. Gasit geocutia in crapatura de la baza fagului dupa ce am rascolit toate stancile si intors o cioata uriasa crezand ca aceasta cutie este una de iaurt de 1 kg :) Cand aproape sa renunt vedem crapatura si scoatem o cutie mica de mustar cu hrean :) Cutia uscata in stare buna. - Biserica de lemn din Piatra Soimului la 13,3 km. Monument istoric, biserica este ridicată in anul 1792, înlocuind o bisericuța ce aparținea unui vechi schit sarbesc-lipovenesc. - Cascada Pusu Cernegura la 13,5 km. Fara valente morfometrice deosebite, casacada Pusu de pe Muntele Cernegura exista si subzista sub forma unui firicel de apa spanzurat pe un prag stancos de circa 6-7 m. - Crucea dr Iacomi Muntele Cernegura la 14,1 km. A fost, totodata, unul dintre organizatorii turismului montan din oras. Crucea Dr Iacomi. Gasit geocutia plina de apa in scorbura verticala care probabil se umple la orice ploaie sau ninsoare. - Biserica de lemn din Luminis la 14,5 km. Vechea biserica a satului Luminis - numele din 1965 al satului Iapa - (comuna Piatra Soimului). - Schitul Mastacan la 14,6 km. Din 2001 devine schit de calugari, dar cu cate un vietuitor pasager, abia din 2002 populandu-se prin venirea a 4 calugari de la Manastirea Ceahlau. - Locul fosilifer Agarcia la 14,7 km. - Varful Cracu Geamana Muntii Tarcaului la 16,3 km. - Manastirea Tazlau Tazlau la 16,4 km. Este situata la 36 km de Piatra Neamt, sora mai mica a manastirii Putna. - Parcul zoologic Cozla Piatra Neamt la 16,9 km. Gasim aici un micut parc zoologic, ce reuneste specii reprezentative din fauna locala, ursi, lupi, vulpi, caprioare, pasari. Parcul Zoo. Acces usor de la Colibele Haiducilor sau Zoo. Ascunzis nou. Cu ocazia parcurgerii unui traseu de toamna pe Cozla si pe dealul vecin, Carlomanu, alegand ca punct de intrare/iesire in/din traseu micul parc zoologic de sub deal, am socotit oportun sa amenajam un geoascunzis in zona. - Pestera Sfantului Chiriac Tazlau la 17 km. Masa lui Stefan Voda si Pestera Sfantului Chiriac. - Bisericuta ascunsa de la Pangarati la 17 km. Este, spun localnicii, o sihastrie personala a episcopului de Neamt?! - Locul fosilifer Cozla la 17,7 km. - Pestera Cuviosului Chiriac Bisericani la 17,9 km. Inainte de a ajunge la sanatoriu este manastirea noua Bisericani, ce are vizavi o bisericuta cu cioata bradului din legenda cu aparitia Maicii. - Varful Geamana Muntii Tarcaului la 18,1 km. Varful Geamana este un important nod orografic al Muntilor Tarcaului, aflat pe o culmea importanta a sa, Runcul Stanelor - racordata la culmea principala in Batca Rachitei, in directie opusa (sud) Culmii Gosmanu. - Dealul Vulpii Botoaia la 19 km. Dealul Vulpii - Botoaia - Ochiul de Stepa. - Pasul Hanu Muntii Tarcaului la 19,4 km. Putin sau deloc cunoscut, pasul Hanului face trecerea din valea Tarhausiului (bazinul Trotusului) in cea a Tarcutei (bazinul Bistritei). - Trei Caldari la 19,6 km. In partea de nord a orasului Piatra Neamt se ridica muntele Cozla, cu altitudinea de 657 m in punctul numit Trei Coline si 679 m in punctul Trei Caldari. Caldari cu plin. Anul 2016 a fost el insusi un an plin pentru ascunzis: nu mai putin de 4 cautatori de geocomori au gasit cutia de la Trei Caldari. Caldarile din piatra seaca. Se zice ca scoti apa si din piatra seaca. Trei Caldari Piatra Neamt. Gasit mai greu geocutia. - Muntele lui Simon Muntii Stanisoarei la 19,7 km. Muntele lui Simon (974m) este un munte pitoresc in apropiere de Piatra Neamt, cu acces relativ usor de la Sanatoriul TBC, respectiv manastirea Bisericani. Pestera Sfantul Chiriac. Pestera Sf Chiriac este un obiectiv superb intradevar dar fiind pe terenul manastirii ar trebui vorbit cu staretul inainte. Geocutia lui Dorin si a lui Radu. Foarte bine. - Manastirea Pestera Garcina la 19,7 km. Hramul este Intrarea Maicii Domnului in Biserica. - Varful Simon Muntii Stanisoarei la 19,9 km. Muntele (Dealul) Simon se afla pe unul dintre interfluviile (Pangarati-Valea Mare) din sudul Muntilor Stanisoarei, avand 968 m. Varful Simon. Traseu frumos Zapada tare pe alocuri portiuni fara Ceata sa risipit un pic pe varf  Gasit ascunzisul Scotocit bine sub pietrele respective ce ies din pamant langa fagul cu pricina din poza dar banuiesc ca a mai sapat un animal ceva acolo caci nu am gasit kinderul. Geocutia lui Radu si a lui Dorin. Aproape ca nu mi-a venit sa cred. - Varful Grindusu Muntii Tarcaului la 19,9 km. 664 m ai sai, este cel mai inalt din Muntii Tarcaului, dar si din Muntii Trotusului, numindu-i astfel pe toți cei din care isi trage apele Trotusul. - Lacul Izvorul Muntelui la 20,1 km. - Varful Ciudomir Muntii Tarcaului la 23,3 km. Varful Ciudomir, cu cei 1649 m ai sai, este nu doar al doilea varf al Muntilor Tarcaului, dupa Grindusu (1664 m), ci si al Muntilor Trotusului, la egalitate insa cu Nemira Mare. Varful Ciudomir - Muntii Tarcaului. Bine mascata de padure, aici se afla o piramida geodezica ce marcheaza varful. - Prevarful Ciudomir Muntii Tarcaului la 23,4 km. Unul dintre traseele - scurte - de acces la el trece pe langa Varful Sipotel, incalecand apoi un varf de peste 1600 m, antecamera a Ciudomirului. - Padurea Corhanei Dobreni la 23,6 km. - La Deget Munceii Uture la 25,7 km. Interesantele forme antropomorfe ce pot fi decelate pe stancile din locul respectiv ne-au determinat sa-l evidentiem odata in plus. La Deget - Munceii Uture. Urmand indicatiile am avut bucuria sa descopar locatia. - La deget Stogul de piatra la 25,8 km. In zona Stogul de piatra, pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, gasim in padure o multime de formatiuni stancoase interesante. La deget - Stogul de piatra. Acces de la biserica din Bolatau (fost Taragan) = 4. - Piatra cu ceaun Stogul de piatra la 26 km. Pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, pe partea impadurita dinspre localitatile Bolatau si Zemes, in zona Stogul de Piatra, gasim o multime de formatiuni stancoase interesante. Piatra cu ceaun - Stogul de piatra. Drumul de la Bolatau prin padure este in stare buna, cu ceva urme de exploatare a lemnului. Ceaunul a fost cu plin. Am gasit relativ usor cutia (ba chiar una dintre nepoatele noastre - 14 ani) doar pe baza indicatiilor. - Stanca cu brazi Stogul de piatra la 26,3 km. Multi au cautat-o, putini au gasit-o. E alta cutie. Cutia gasita de dv. Stanca cu brazi - Stogul de piatra. Dupa drumul din toamna la Piatra cu ceaun, am crezut ca voi realiza obiectivele din zona relativ usor. Printre sute de abriuri. Ajungerea la obiectiv necesita ceva efort, meritat insa cu prisosinta de frumusetea sa. - Crucisatorul Munceii Uture la 26,6 km. Unele sunt mai cunoscute, indeosebi prin dimensiuni sau prin accesibilitate, precum Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul. - Altarul Stogul de piatra la 26,8 km. Altarul este cea de a treia stanca interesanta din seria celor din zona Stogul de piatra. La Altar am gasit geo-ofranda. Geocutia a fost gasita de nepoata noastra mai mica - 10 ani - doar pe baza indicatiilor. - Camila de pe Munceii Uture la 26,9 km. In-afara de mai cunoscutele Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul, pe culmile Munceilor Uture, chiar aproape de acestea, mai pot fi intalnite inca alte stanci cu forme interesante sau bizare. - Izvor Ivanes Muntii Tarcau la 27 km. - Lacul Cuiejdel I la 27,1 km. Lacul are suprafata de 12 ha, lungimea de 1 km, latimea medie de 102 m, adancimea medie de 7,4 m, adancimea maxima langa baraj de 16 m. Lacul Cuejdel I. Am gasit foisorul presupunand ca este cel din coada lacului adica din extremitatea nordica a lui conform pozei Mam uitat sub el unde lipsea o scandura Iam dat ocol cautand la baza lui dar presupun ca a fost aruncata la gunoi odata cu ecologizarea/ curatenia ce sa facut la lac asta vara. - Lacul Cuejdel II la 27,2 km. Este un lac de data foarte recenta, aparand in urma unor alunecari masive produse in versantul stang al bazinulului inferior al paraului Cuejdel in anul 1978. Lacul Cuejdel cel mai mare lac de baraj natural din tara. Am gasit cutiuta relativ usor deoarece a trebuit sa sap in zapada si sa urnesc pietrele inghetate cu batul de tura :))) La lacul Cuejdel rezervatie naturala se ajunge doar dinspre Piatra Neamt prin Garcina - Cuejdi deoarece la iesirea din satul Cracaul Negru (varianta dinspre Cracaoani) avem bariera si se permite accesul doar cu aprobarea Romsilva iar pe jos sunt multi km Accesibil cu bicicleta :))) Venind pe varianta sudica dinspre Piatra Neamt pe valea Cuejdiului mergem pana se termina asfaltul in sat Se merge tot inainte pe drumul de tara trecand de o intersectie cu o vale in dreapta (Valea P Tiganca) pana la manastire Se poate lasa masina langa manastire caz in care se vor adauga aproximativ 2km / 30 min pe jos la traseu. - Varful Biliboc Muntii Tarcaului Zona Ghimes la 27,5 km. Dinspre culmea celor mai inalte varfuri ale Muntilor Tarcaului, Grindusu-Ciudomiru-Bortoasa, se desprinde un puternic brat lateral ce se termina deasupra depresiunii Ghimes prin cateva picioare. Varful Biliboc. Pe o vreme de toamna ca in basme, intr-un peisaj reconfortant, am ajuns la varful si monumentul Biliboc. - Stanca cu chip de om de la Serbesti la 27,9 km. Stanca Serbesti prezinta forme interesante, printre care putem aminti Chipul uriasului culcat, Mosul adormit si Fereastra din perete. - Casalotul din Caldari Muntii Tarcaului la 28 km. La Caldari este numele unui mic perimetru aflat sub Culmea Scărisoara, un picior al Muntelui Stogu - ultimul varf serios (1519 m) al Culmii Grindusu din Muntii Tarcaului. - Poiana Varatec Masivul Ceahlau la 28,7 km. - Lacul Negritesti la 29,4 km. - Cetatea din valuri de pamant Redut Ghimes la 29,5 km. Cetatea se afla pe botul de deal ce formeaza interfluviul dintre paraul Karenta (pe versantul opus se afla complexul memorial Kontumac) si paraul Sant (cel pe care era trasata granita dintre Imperiul Austro-Ungar si Moldova, pornind din Pasul Ghimes-Palanca). Cetatea din valuri de pamant Redut - Ghimes. In orice anotimp zona arata impecabil. Cetatea Redut nu e cetate!. Am reusit sa gasim date despre "cetate", pe care le vom publica in curand. Ascunzis pe teren privat. Dupa ce am parcat masina langa batrana locomotiva, am pornit in cautarea geocutiei ascunsa langa cetatea din valuri de pamant, aflata la est de Kontumac. - Capela-clopotnita din Buha Ghimes-Faget la 29,5 km. Catunul Buha (Fagetul de Sus/Ghimes-Faget) este format din cateva case concentrate la gura vaii omonime (afluent al Trotusului), o parte fiind insirate si pe vale, in amonte. Capela Fagetul de Sus. Clopotul provine de la o clopotnita a cultului greco-catolic, dupa dizolvarea acestuia. - Biserica de la Kontumac Ghimes la 29,6 km. Despre existenta unei carantine, la postul de frontiera din Pasul Ghimes-Palanca, se vorbeste intr-un document din anul 1764; iar biserica ce a fost construita pentru a deservi personalul postului de frontiera dateaza din 1782. Acest gen de ascunzis nu rezista. Cand am ajuns la fata locului, nu era nimeni, puteam sa caut linistit. Biserica Kontumac. Ascunzisul este foarte expus în zilele cu vizitatori. Aveti dreptate. Am ramas si eu nemultumit de ascunzis. - Locomotiva veche din Pasul Ghimes-Palanca la 29,7 km. Pe langa frumusetile naturale, bazinul superior al Vaii Trotusului, constituie un important punct geografic, Pasul Ghimes - Palanca, fiind o trecatoare importanta, care face legatura dintre Transilvania si Moldova. Coaja unui ou de ciocolata in locomotiva. Cand am sosit la fata locului, erau niste persoane in apropiere, asa ca am pornit sa caut mai intai ascunzisul de langa cetatea din valuri de pamant. Acest al doilea ascunzis, mai rezistent. M Locomotiva cu aburi. Păcat că nu e recondiționată. - Polita cu Flori Masivul Ceahlau la 29,8 km. - Cetatea Rakoczi Ghimes-Faget la 29,8 km. Cetatea Rakoczi, aflata la granita dintre comunele Palanca si Ghimes-Faget, a fost ridicata tocmai in legatura cu granita, dar, in vremea aceea, dintre Austro-Ungaria si Moldova. Neglijenta impardonabila. Exista, intr-adevar, o confuzie in descriere: intre est si sud; din pacate, esentiala. Descriere confuza, cautare nereusita. Din cate am inteles eu, nu a fost chiar o cetate, ci a fost numai un punct de observare, de supraveghere a traficului vamal. Fotografii de nota 10. Multumesc pentru apreciere, desi nu am prevazut ca ascunzisul sa se . - Monumentul lui Emil Rebreanu Palanca la 29,9 km. Roman fiind, dar ofiter in armata Imperiului Austro-Ungar, pus in situatia de a lupta impotriva coetnicilor sai, gaseste ca singura solutie dezertarea. Gasit cutia. Drumul prin pasul Ghimes este usor spre prost, cam trancane masina. Dupa ploaie rasar si geocutii, nu numai ciuperci. In momentul in care am ajuns la fata locului, ploua din greu. Monumentul lui Emil Rebreanu - Palanca. Locatie accesibila, scari lucrate in piatra, loc de aducere aminte. - Piatra cu Apa Masivul Ceahlau la 30 km. Stanca este similara cu cele de pe Ocolasul Mic. - Camera Patrata Pietrele Detunate Masivul Ceahlau la 30,5 km. Legenda spune ca Detunatele au aparut ca urmare a unui traznet, care a lovit stanca si a despicat-o. De ziua Micii Unirii. Desi am cautat-o de ziua Marii Uniri, 1 decembrie 2016, ceata si aparatul au fost impotriva. Usor de gasit. La vedere, privelistea superba. - Cetatuia si Calugarii Masivul Ceahlau la 30,6 km. Cetatuia si Calugarii sunt denumirile date unor turnuri de stanca care se inalta la vest de Detunate, deasupra potecii marcate cu banda albastra. - Belvedere Detunate la 30,6 km. - Stanca Dochiei Masivul Ceahlau la 30,7 km. Stanca Dochiei este un cunoscut obiectiv turistic, despre care exista mai multe legende. - Manastirea Ceahlau la 31,2 km. Manastirea Ceahlau poarta hramurile Schimbarea la Fata si Sfantul Voievod Stefan cel Mare. - Capela Sfantul Petru si Pavel Muntele Iavardi la 31,2 km. Este oarecum surprinzatoare prezenta acestei capele pe unul dintre picioarele Muntelui Iavardi, relativ departe de catunul Poiana Fagului al satului Valea Rece din comuna Lunca de Jos. Am mutat putin geocutia. Am ajuns la capela Sfantul Petru si Pavel cu ocazia unei ture in circuit in jurul muntelui Iavardi, capela fiind al patrulea obiectiv vizitat. Schimbari la capela. Intr-adevar, cutia ascunsa in tinda capelei nu mai este, asa ca am ascuns alta noua (vezi foto) intr-un loc, poate, mai sigur. Capela Sfantul Petru si Pavel - Muntele Iavardi. Am ajuns aici intr-o tura de iarna, cu fulguieli razlete. - Vechiul cimitir evreiesc Lunca de Jos la 31,3 km. Desi este situat pe teritoriul actualei comune Lunca de Jos (catunul Valea Mare, comuna Lunca de Jos), cimitirul a apartinut comunitatii evreiesti din Ghimes-Faget. Cimitir lasat in uitare. Am parcat in apropierea barierei de cale ferata de la intersectia spre Valea Rece. - Piatra Lacramata Masivul Ceahlau la 31,3 km. Traseul marcat cu cruce rosie, care urca din statiunea Durau, pe langa cascada Duruitoarea, spre Cabana Dochia, se intersecteaza in apropiere cu traseul din Curmatura Stanile, marcat cu banda albastra. - Curmatura Piciorul Schiop Masivul Ceahlau la 31,4 km. - Culmea Ghimilcinis la 31,5 km. Din drumul care duce dinspre statiunea Lacu Rosu spre Trei Fantani, din apropierea Cheilor Duruitoarei, un drum de pamant urca spre culme, trecand apoi inspre comuna Damuc. - Polita cu Arinis Masivul Ceahlau la 31,5 km. - Scari acces Statia meteorologica Varful Toaca la 31,6 km. Aceste scari s-au deteriorat, singura modalitate de a urca pe varful Toaca fiind poteca turistica alunecoasa si nesigura. - Buncarele de pe Piciorul Mare Lunca de Jos la 31,6 km. Pe Piciorul Mare, versantul stang al vaii Paraului Mare (afluent de dreapta al Trotusului), se afla resturile a nu mai putin de 4 buncare ce provin din Al Doilea Razboi Mondial. Buncar-ascunzis. In loc sa urc pe muchia Piciorului Mare, mi-am continuat drumul de la vechiul cimitir evreiesc pe poteca larga de pe curba de nivel. - Stanca Panaghia Masivul Ceahlau la 31,6 km. Se inalta cu mai mult de 70 m deasupra platoului. Prima tura de munte a anului. A fost dorinta unui prieten, sa urce pe renumitele scari de pe Ceahlau, despre care se poate citi atat de mult in ultimul timp. - Piciorul Schiop Masivul Ceahlau la 31,7 km. - Piatra lui Kota Muntele Iavardi la 31,7 km. Zona este plina cu salase de vara, iar fiecare stanca este denumita in functie de proprietarul pajistelor alaturate. Geocutie si ciomag trekking. Pentru ziua de azi ne-am propus sa parcurgem un traseu in circuit in jurul muntelui Iavardi, primul obiectiv fiind Piatra lui Kota. - Varful Toaca Masivul Ceahlau la 31,7 km. Muntele Ceahlau este constituit dintr-un sistem de culmi radiare, cu altitudini de 1000-1300 m, ce converg in doua puncte de inaltime maxima, Ocolasul Mare 1907 m si varful Toaca 1904 m. - Varful Ascutit Muntii Ciucului la 31,7 km. Aflat la extremitatea de nord-vest a Muntilor Ciucului privind frontierele lor), Varful Ascutit este patriarhul altitudinal (1517 m) al intregului sector de nord-vest (interfluviu intre Trotus si Ciughes). - Capela catolica Band Valea Rece Lunca de Jos la 31,7 km. La gura paraului Band, afluent de stanga al Vaii Reci, nu departe de varsarea acesteia in Trotus, se afla un grup de case ce formeaza catunul Band al Satului Valea Rece. Ascunzis gol. Am ajuns la fata locului dupa inserare. - Caciula Dorobantului Masivul Ceahlau la 31,7 km. Monolitul din conglomerat, numit Caciula Dorobantului, domina o zona deschisa, Curmatura Piatra Lata. Dupa 6 ani de la amplasare. Vizitez destul de des Ceahlaul, am fost de cateva ori si aici, dar in ultimii ani nu am trecut prin zona Curmaturii Piatra Lata. - Belvedere asupra Duraului la 31,8 km. - Turnurile Iavardi Valea Iavardi la 31,9 km. Accesul la stanci este destul de greoi, dar odata ajunsi acolo, avem parte si de o frumoasa priveliste asupra vaii Iavardi. - Stanca Bufnitei Muntele Iavardi la 32,1 km. Pe muntele Iavardi fiecare stanca are o denumire: Piatra lui Herman, Stanca Bufnitei, Piatra lui Kota, Piatra Portelan. Geocutia veche a disparut, cea noua asteapta cautatorii. Stanca Bufnitei a fost cel de al treilea obiectiv al turei noastre in circuit, in jurul muntelui Iavardi. Cutie noua la Stanca Bufnitei. Am fost din nou la Stanca Bufnitei, prilej cu care am cautat din nou cutia, dar tot fara succes. La Stanca Bubnitei, imbufnati!. Dupa ce am ratat cutia de pe Varful Iavardi, speram sa o gasim macar pe cea de la Stanca Bufnitei aflata pe traseul al carui fotoreportaj l-am publicat pe muntesiflori! Noi am coborat in valea paraului Coltul Mare si a trebuit sa urcam pana in saua ce leaga Piatra Bufnitei de versantul stang al vaii; pe acesta este o poteca de culme pe care puteam veni fara a cobora pe vale. - La Morminte Masivul Ceahlau la 32,1 km. In contradictie cu inscriptia de pe cruce si relatarile multor blog-uri de pe net, victimele luptelor din acest loc nu erau romani, ci rusi si nemti. - Capela catolica Iavardi Valea Rece Lunca de Jos la 32,1 km. Capela localizata in catunul Iavardi, este situată pe un bot de deal de pe stanga paraului omonim, fiind aflata la 1,5 km (de ulita de pamant, circulabila auto) fata de drumul asfaltat ce traverseaza satul Valea Rece. Ascunzis facil, cu acces mai greoi la capela. Dupa tura in circuit in jurul muntelui Iavardi, inaintea cinei servite la pensiunea Fatanyeros, am cautat si geocutia ascunsa la capela catolica Iavardi. - Cascada Duruitoarea Muntii Ceahlau la 32,3 km. Intr-o zi de luni. Aceasta excursie a fost o idee brusca, colegul meu de drumetie nu a mai fost aici, astfel am ales Ceahlaul. - Cheile Sugaului la 32,4 km. Am luat-o pe un drum gresit. Cu o vale mai in amonte si am escaladat o stanca gigantica. - Culmea Iavardi la 32,5 km. Culmea Iavardi se inalta deasupra vaii paraului Iavardi. Geocutie noua intr-un ascunzis nou. De data asta am ajuns aici cu ocazia unei ture in circuit in jurul muntelui Iavardi. La vanatoare, cu cartuse oarbe !. Am ajuns pe Varful Iavardi odata cu o ploaie marunta dar deasa, care n-ar fi trebuit sa ne impiedica sa gasim cutia. - Lacul Agas Muntii Tarcaului la 32,6 km. Lacul s-a format in urma unei uriase alunecari de pamant produsa de ploile abundente din anul 2004. - Belvedere Piatra Sugaului la 32,7 km. Traseul Cabana Ecolog - Saua Strungii - versantul vestic Munticelu - Piatra Sugaului - Jgheabu cu Lusi - Cabana Ecolog este de tip circuit, si marcat cu triunghi rosu. - Cascada Iavardi la 32,9 km. Cascada Zugo-Iavardi are mai multe surori. Pentru a gasi cutia este nevoie de GPS. In urma cu 2 ani la cascada Iavardi. Dupa 2 ani, cu ocazia unei ture in zona, mi-am dat seama ca am uitat sa anunt gasirea acestei geocutii. - Cabana Fantanele Masivul Ceahlau la 33,4 km. Acces spre cabana dinspre Durau, pe traseul marcat cu banda rosie, sau prin cascada Duruitoarea pe cruce rosie, apoi pe triunghi galben. - Varful Munticelul Criminis la 33,4 km. - Cheile Duruitoarei Bicajel la 33,4 km. Paraul Bicajel este afluent pe dreapta al raului Bicaz in cadrul sectorului de chei al acestuia din urma. - Stanca Capul de sarpe Paraul Tainic la 33,5 km. Stanca de langa parau este asemanatoare cu un cap de sarpe, avand gura deschisa.

[ Sus ↑ ]