Pixel
Navigheaza pe teren in timp real, te ajutam sa gasesti comoara ascunsa aici!
Schitul Mastacan - Ghid turistic atractii turistice - Autentificare/Inregistrare
 

Pixel

Schitul Mastacan, atractii turistice

Infiintat in 1996 de trei maici de la M-rea Varatec, schitul se pustieste dupa 1999, chiar dupa ce i se construise o bisericuta de lemn. Din 2001 devine schit de calugari, dar cu cate un vietuitor pasager, abia din 2002 populandu-se prin venirea a 4 calugari de la Manastirea Ceahlau...

Harti, descrieri si comentarii detailate, poze, posibilitate de cautare, navigare pe teren in timp real - dupa autentificare.

***

Cateva poze din albumul foto Schitul Mastacan:

Schitul Mastacan - biserica mare
Schitul Mastacan - biserica mare
Schitul Mastacan - biserica din barne
Schitul Mastacan - biserica din barne
Schitul Mastacan - biserica din barne (2)
Schitul Mastacan - biserica din barne (2)
Schitul Mastacan - biserica din barne - interior
Schitul Mastacan - biserica din barne - interior
Schitul Mastacan - cruce la intrare
Schitul Mastacan - cruce la intrare

Ai ajuns deja in acest loc, si ai reusit sa surprinzi ipostaze deosebite ale acestui geoobiectiv? Incarca pozele tale in albumul foto Schitul Mastacan! In prezent avem in total 12123 poze pe site.

***
Geotrekking, sau geodrumetie pe romaneste, este un ghid turistic, respectiv o activitate pentru timpul liber in care se pune accentul pe drumetii si excursii. Utilizatorii cauta atractii turistice, valori naturale sau obiective cultural-istorice, mai mult sau mai putin cunoscute, care merita a fi vizitate.

Vizitati Schitul Mastacan si celelalte obiective turistice prezentate. Multe dintre ele sunt locuri inedite, mai putin cunoscute. Va invitam sa le descoperiti! Merita sa fii inregistrat!

>>> Intra in zona tainica a cautatorilor de comori virtuale, si cauta geocutia terenului de joaca Geotrekking ascunsa aici!

Cea mai apropiata localitate este Mastacan, se afla la 1,65 km distanta. Repere arheologice pe teritoriul localitatii Mastacan: 1
Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Schitul Mastacan?
- Lacul Veselaru la 3,4 km. A aparut in 1940 in urma unei alunecari de teren, fiind format pe  treapta superioara a acesteia.
- Biserica de lemn din Piatra Soimului la 5,7 km. Impresioneaza detaliile tehnice ale constructiei (imbinarile grinzilor, imbracamintea de scanduri batute in cuie forjate) cat si stilul amenajarilor interioare (tavanul naosului si catapeteasma).
- Stanca Piatra Soimului la 7,2 km. Impresioneaza prin faleza din frunte, alcatuita din strate de gresie de grosimi diferite.
- Manastirea Tazlau Tazlau la 7,5 km. Manastirea Tazlau este o manastire de calugari, ctitorie a lui Stefan cel Mare avand peste 500 de ani vechime.
- Pestera Sfantului Chiriac Tazlau la 9,4 km. Masa lui Stefan Voda si Pestera Sfantului Chiriac.
- Cascada Duras Muntii Tarcaului la 11,8 km. Este situata pe paraul Iapa, afluent al Bistritei, la 6-7 km distanta de satul Negulesti. Modificari descriere Cascada Duras. Din neglijenta am consemnat ca distanta din capatul Negulestilor pana la Cascada Duras 8-9 km.
- Cascada Bahrin la 11,9 km. Bahrinul Mic este numele unui segment - cel de obarsie - al unui mic aflunt al Bistritei.
- Stanca Burlii de pe Dealul Cristan la 12,2 km. Dealul Cristan este fragmentul principal (median) al unui interfluviu de la periferia estica a Muntilor Tarcaului.
- Schitul Lipovenilor la 13,8 km. Biserica lor de aici dateaza, ca institutie, de la mijlocul secolului XIX, cladirea a ars in 2008.
- Varful Cernegura Muntii Tarcaului la 14,2 km. Muntele Cernegura treprezinta bastionul extrem nord-estic al Muntilor Tarcaului, dominand dinspre sud orasul Piatra Neamt. Varful Cernegura. Gasit geocutia in crapatura de la baza fagului dupa ce am rascolit toate stancile si intors o cioata uriasa crezand ca aceasta cutie este una de iaurt de 1 kg :) Cand aproape sa renunt vedem crapatura si scoatem o cutie mica de mustar cu hrean :) Cutia uscata in stare buna.
- Poiana cu lac si foisor Muntii Tarcaului la 14,6 km. La capatul unui sir de obiective naturale pitoresti si interesante - Statiunea balneara Negulesti, Schitul Sfantul Andrei, Cascada Duras, Lacul Iapa, se afla o veche amenajare cinegetica, avand drept principala componenta un foisor ridicat in marginea unei poieni ce are in mijloc un laculet.
- Lacul Iapa la 14,7 km. Este consecinta unei masive alunecari de pamant pornite, in jurul anului 2010, de pe unul dintre versantii paraului Iapa, a carei limba a blocat complet curgerea paraului Iapa, afluent al Bistritei.
- Cascada Pusu Cernegura la 14,8 km. Fara valente morfometrice deosebite, casacada Pusu de pe Muntele Cernegura exista si subzista sub forma unui firicel de apa spanzurat pe un prag stancos de circa 6-7 m.
- Biserica de la fostul Schit al Lipovenilor la 15,2 km. Schitul Lipovenilor se afla aproape de obarsia paraului Doamna, afluent al Bistritei, numita Bahrinu Mare.
- Lacul Negritesti la 15,4 km.
- Crucea dr Iacomi Muntele Cernegura la 16,3 km. A fost, totodata, unul dintre organizatorii turismului montan din oras. Crucea Dr Iacomi. Gasit geocutia plina de apa in scorbura verticala care probabil se umple la orice ploaie sau ninsoare.
- Poiana Gitioana Muntii Tarcaului la 16,4 km. Orice om pasionat de munte, de drumetie, in general, a lecturat mai in copilarie, mai incoace, spre maturitate, descrierile de calatorie prin muntii Neamtului ale lui Calistrat Hogas.
- Dealul Vulpii Botoaia la 16,8 km. Dealul Vulpii - Botoaia - Ochiul de Stepa.
- Parcul zoologic Cozla Piatra Neamt la 17,7 km. Gasim aici un micut parc zoologic, ce reuneste specii reprezentative din fauna locala, ursi, lupi, vulpi, caprioare, pasari. Parcul Zoo. Acces usor de la Colibele Haiducilor sau Zoo. Ascunzis nou. Cu ocazia parcurgerii unui traseu de toamna pe Cozla si pe dealul vecin, Carlomanu, alegand ca punct de intrare/iesire in/din traseu micul parc zoologic de sub deal, am socotit oportun sa amenajam un geoascunzis in zona.
- Locul fosilifer Agarcia la 17,8 km.
- Locul fosilifer Cozla la 18,4 km.
- Varful Cracu Geamana Muntii Tarcaului la 20 km.
- Trei Caldari la 20,8 km. In partea de nord a orasului Piatra Neamt se ridica muntele Cozla, cu altitudinea de 657 m in punctul numit Trei Coline si 679 m in punctul Trei Caldari. Caldari cu plin. Anul 2016 a fost el insusi un an plin pentru ascunzis: nu mai putin de 4 cautatori de geocomori au gasit cutia de la Trei Caldari. Caldarile din piatra seaca. Se zice ca scoti apa si din piatra seaca. Trei Caldari Piatra Neamt. Gasit mai greu geocutia.
- Stanca cu chip de om de la Serbesti la 21 km. Stanca cu chip de om de la Serbesti este o rezervatie naturala geologica, declarata monument al naturii.
- La Deget Munceii Uture la 21,7 km. Interesantele forme antropomorfe ce pot fi decelate pe stancile din locul respectiv ne-au determinat sa-l evidentiem odata in plus. La Deget - Munceii Uture. Urmand indicatiile am avut bucuria sa descopar locatia.
- Piatra cu ceaun Stogul de piatra la 21,7 km. Pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, pe partea impadurita dinspre localitatile Bolatau si Zemes, in zona Stogul de Piatra, gasim o multime de formatiuni stancoase interesante. Piatra cu ceaun - Stogul de piatra. Drumul de la Bolatau prin padure este in stare buna, cu ceva urme de exploatare a lemnului. Ceaunul a fost cu plin. Am gasit relativ usor cutia (ba chiar una dintre nepoatele noastre - 14 ani) doar pe baza indicatiilor.
- La deget Stogul de piatra la 21,8 km. In zona Stogul de piatra, pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, gasim in padure o multime de formatiuni stancoase interesante. La deget - Stogul de piatra. Acces de la biserica din Bolatau (fost Taragan) = 4.
- Manastirea Pestera Garcina la 22 km. Infiintata in anul 1993 ca schit de calugari si ridicata in anul 2002 la rang de manastire, asezamantul monahic de la Garcina este actualmente manastire de maici.
- Stanca cu brazi Stogul de piatra la 22,1 km. Deseori turisti o confunda cu Piatra cu ceaun. E alta cutie. Cutia gasita de dv. Stanca cu brazi - Stogul de piatra. Dupa drumul din toamna la Piatra cu ceaun, am crezut ca voi realiza obiectivele din zona relativ usor. Printre sute de abriuri. Ajungerea la obiectiv necesita ceva efort, meritat insa cu prisosinta de frumusetea sa.
- Padurea Corhanei Dobreni la 22,4 km.
- Crucisatorul Munceii Uture la 22,5 km. Pe culmile Munceilor Uture sunt raspandite numeroase steiuri izolate, urme ale dezagregarilor din perioadele glaciare.
- Altarul Stogul de piatra la 22,7 km. Pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, pe partea impadurita dinspre localitatile Bolatau si Zemes, gasim o multime de formatiuni stancoase interesante. La Altar am gasit geo-ofranda. Geocutia a fost gasita de nepoata noastra mai mica - 10 ani - doar pe baza indicatiilor.
- Camila de pe Munceii Uture la 22,7 km. In-afara de mai cunoscutele Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul, pe culmile Munceilor Uture, chiar aproape de acestea, mai pot fi intalnite inca alte stanci cu forme interesante sau bizare.
- Lacul Lates la 23,3 km.
- Pestera Cuviosului Chiriac Bisericani la 25,2 km. Inainte de a ajunge la sanatoriu este manastirea noua Bisericani, ce are vizavi o bisericuta cu cioata bradului din legenda cu aparitia Maicii.
- Muntele lui Simon Muntii Stanisoarei la 26,4 km. Muntele lui Simon (974m) este un munte pitoresc in apropiere de Piatra Neamt, cu acces relativ usor de la Sanatoriul TBC, respectiv manastirea Bisericani. Pestera Sfantul Chiriac. Pestera Sf Chiriac este un obiectiv superb intradevar dar fiind pe terenul manastirii ar trebui vorbit cu staretul inainte. Geocutia lui Dorin si a lui Radu. Foarte bine.
- Varful Simon Muntii Stanisoarei la 26,6 km. Muntele (Dealul) Simon se afla pe unul dintre interfluviile (Pangarati-Valea Mare) din sudul Muntilor Stanisoarei, avand 968 m. Varful Simon. Traseu frumos Zapada tare pe alocuri portiuni fara Ceata sa risipit un pic pe varf  Gasit ascunzisul Scotocit bine sub pietrele respective ce ies din pamant langa fagul cu pricina din poza dar banuiesc ca a mai sapat un animal ceva acolo caci nu am gasit kinderul. Geocutia lui Radu si a lui Dorin. Aproape ca nu mi-a venit sa cred.
- Bisericuta ascunsa de la Pangarati la 27,4 km. Urcand pe dealul Parul - la poalele căruia se afla Manastirea Pangarati - de pe primul loc cu belvedere spre valea Pangarati - se poate vedea pe dealul de vizavi, Botosanul, ascunsa in padure, o cladire ce pare a fi o bisericuta.
- Varful Geamana Muntii Tarcaului la 27,6 km. Varful Geamana este un important nod orografic al Muntilor Tarcaului, aflat pe o culmea importanta a sa, Runcul Stanelor - racordata la culmea principala in Batca Rachitei, in directie opusa (sud) Culmii Gosmanu.
- Varful Grindusu Muntii Tarcaului la 29,2 km. 664 m ai sai, este cel mai inalt din Muntii Tarcaului, dar si din Muntii Trotusului, numindu-i astfel pe toți cei din care isi trage apele Trotusul.
- Piatra Crapata Munceii Uture la 29,2 km. Munceii Uture reprezinta un vanjos brat lateral din extremitatea sud-estica a Muntilor Tarcaului, desprins din Culmea Runcu Stanelor - prelungirea sudica a culmii Gosmanului. Piatra Crapata Runcu. Am urcat pe jos pana la Runcu si de acolo la obiectiv.
- Biserica de lemn Luncani la 30,1 km. O adevarata bijuterie arhitectonica si artistica, biserica de lemn de la Luncani a fost ctitorita, prin 1777, de un razes, Constantin Tumurug. Dar nu am gasit cutia. Buna, am ajuns la biserica, am cautat in scorburile a 2-3 nuci ce pareau a fi cel descris, dar. Biserica de lemn Luncani. Cutia era un pic descoperita, dar in stare buna.
- Pasul Hanu Muntii Tarcaului la 30,4 km. Putin sau deloc cunoscut, pasul Hanului face trecerea din valea Tarhausiului (bazinul Trotusului) in cea a Tarcutei (bazinul Bistritei).
- Varful Ciudomir Muntii Tarcaului la 31,2 km. Varful Ciudomir, cu cei 1649 m ai sai, este nu doar al doilea varf al Muntilor Tarcaului, dupa Grindusu (1664 m), ci si al Muntilor Trotusului, la egalitate insa cu Nemira Mare. Varful Ciudomir - Muntii Tarcaului. Bine mascata de padure, aici se afla o piramida geodezica ce marcheaza varful.
- Drumul Crucii de la Manastirea Carmelitana Luncani la 31,4 km. La Manastirea Carmelitana de la Luncani se arganizeaza numeroase activitati, se fac vizite, incheiate cu pelerinaje pe dealul din spatele manastirii, pe care s-a amenajat un Drum al Crucii. Drumul Crucii de la Manastirea Carmelitana - Luncani. In padurea din jurul manastirii a inceput concursul de triluri.
- Prevarful Ciudomir Muntii Tarcaului la 31,5 km. Unul dintre traseele - scurte - de acces la el trece pe langa Varful Sipotel, incalecand apoi un varf de peste 1600 m, antecamera a Ciudomirului.
- Lacul Izvorul Muntelui la 31,5 km.
- Manastirea Carmelitana din Luncani la 31,5 km. Carmelitii sunt prezenti in Romania din 1992, in Bacau din 1998, cand s-a inceput constructia manastirii de la Luncani. Carmelitani. La Iisus se ajunge pe o alee prin stanga. Manastirea Carmelitana din Luncani. Am fost pe punctul de a abandona cautarea.
- Lacul Cuiejdel I la 33,4 km. Lacul are suprafata de 12 ha, lungimea de 1 km, latimea medie de 102 m, adancimea medie de 7,4 m, adancimea maxima langa baraj de 16 m. Lacul Cuejdel I. Am gasit foisorul presupunand ca este cel din coada lacului adica din extremitatea nordica a lui conform pozei Mam uitat sub el unde lipsea o scandura Iam dat ocol cautand la baza lui dar presupun ca a fost aruncata la gunoi odata cu ecologizarea/ curatenia ce sa facut la lac asta vara.
- Lacul Cuejdel II la 33,4 km. Este un lac de data foarte recenta, aparand in urma unor alunecari masive produse in versantul stang al bazinulului inferior al paraului Cuejdel in anul 1978. Lacul Cuejdel cel mai mare lac de baraj natural din tara. Am gasit cutiuta relativ usor deoarece a trebuit sa sap in zapada si sa urnesc pietrele inghetate cu batul de tura :))) La lacul Cuejdel rezervatie naturala se ajunge doar dinspre Piatra Neamt prin Garcina - Cuejdi deoarece la iesirea din satul Cracaul Negru (varianta dinspre Cracaoani) avem bariera si se permite accesul doar cu aprobarea Romsilva iar pe jos sunt multi km Accesibil cu bicicleta :))) Venind pe varianta sudica dinspre Piatra Neamt pe valea Cuejdiului mergem pana se termina asfaltul in sat Se merge tot inainte pe drumul de tara trecand de o intersectie cu o vale in dreapta (Valea P Tiganca) pana la manastire Se poate lasa masina langa manastire caz in care se vor adauga aproximativ 2km / 30 min pe jos la traseu.
- Lacul Agas Muntii Tarcaului la 34,6 km. Lacul s-a format in urma unei uriase alunecari de pamant produsa de ploile abundente din anul 2004.
- Casalotul din Caldari Muntii Tarcaului la 35,3 km. La Caldari este numele unui mic perimetru aflat sub Culmea Scărisoara, un picior al Muntelui Stogu - ultimul varf serios (1519 m) al Culmii Grindusu din Muntii Tarcaului.
- Varful Biliboc Muntii Tarcaului Zona Ghimes la 35,9 km. Dinspre culmea celor mai inalte varfuri ale Muntilor Tarcaului, Grindusu-Ciudomiru-Bortoasa, se desprinde un puternic brat lateral ce se termina deasupra depresiunii Ghimes prin cateva picioare. Varful Biliboc. Pe o vreme de toamna ca in basme, intr-un peisaj reconfortant, am ajuns la varful si monumentul Biliboc.
- Lacul Lilieci la 36,8 km.
- Lacul Asau la 37,5 km. Este un lac rezultat in urma unei stravechi alunecari masive, petrecute pe pantele sudice ale Dealului Muncelu al Prelucai Talharului - unul dintre picioarele sud-estice ale Muntilor Tarcaului. Lacul Osoi. Daca tot am ajuns aici, am cautat un unghi potrivit pentru a incadra panoramic lacul.
- Cetatea din valuri de pamant Redut Ghimes la 37,5 km. Un drumusor suie in 15 minute la cetate, pe versantul stang al unui paraias ce curge intre Karenta si Sant. Cetatea din valuri de pamant Redut - Ghimes. In orice anotimp zona arata impecabil. Cetatea Redut nu e cetate!. Am reusit sa gasim date despre "cetate", pe care le vom publica in curand. Ascunzis pe teren privat. Dupa ce am parcat masina langa batrana locomotiva, am pornit in cautarea geocutiei ascunsa langa cetatea din valuri de pamant, aflata la est de Kontumac.
- Biserica de la Kontumac Ghimes la 37,7 km. Despre existenta unei carantine, la postul de frontiera din Pasul Ghimes-Palanca, se vorbeste intr-un document din anul 1764; iar biserica ce a fost construita pentru a deservi personalul postului de frontiera dateaza din 1782. Acest gen de ascunzis nu rezista. Cand am ajuns la fata locului, nu era nimeni, puteam sa caut linistit. Biserica Kontumac. Ascunzisul este foarte expus în zilele cu vizitatori. Aveti dreptate. Am ramas si eu nemultumit de ascunzis.
- Lacul Foroja Muntii Tarcaului la 37,8 km. Pe fondul unei stravechi tractiuni gravitationale, pe versantul sudic al Muntelui Muncelu (Preluca Talharului - Muntii Tarcaului), pe culmea Muncelului s-a format un impresionant sant tectonic. Lacul celor trei sutiene. Venind dinspre zona Ghimesului, am ajuns prima data pana in localitatea Preluci, cautand cea mai buna modalitate de a aborda valea Foroja.
- Locomotiva veche din Pasul Ghimes-Palanca la 37,8 km. Pe langa frumusetile naturale, bazinul superior al Vaii Trotusului, constituie un important punct geografic, Pasul Ghimes - Palanca, fiind o trecatoare importanta, care face legatura dintre Transilvania si Moldova. Coaja unui ou de ciocolata in locomotiva. Cand am sosit la fata locului, erau niste persoane in apropiere, asa ca am pornit sa caut mai intai ascunzisul de langa cetatea din valuri de pamant. Acest al doilea ascunzis, mai rezistent. M Locomotiva cu aburi. Păcat că nu e recondiționată.
- Monumentul lui Emil Rebreanu Palanca la 37,9 km. Roman fiind, dar ofiter in armata Imperiului Austro-Ungar, pus in situatia de a lupta impotriva coetnicilor sai, gaseste ca singura solutie dezertarea. Gasit cutia. Drumul prin pasul Ghimes este usor spre prost, cam trancane masina. Dupa ploaie rasar si geocutii, nu numai ciuperci. In momentul in care am ajuns la fata locului, ploua din greu. Monumentul lui Emil Rebreanu - Palanca. Locatie accesibila, scari lucrate in piatra, loc de aducere aminte.
- Cetatea Rakoczi Ghimes-Faget la 38 km. Principalul rol a fost cel de supraveghere a punctului vamal infiintat aici de principele Transilvaniei, Bethlen Gabor. Neglijenta impardonabila. Exista, intr-adevar, o confuzie in descriere: intre est si sud; din pacate, esentiala. Descriere confuza, cautare nereusita. Din cate am inteles eu, nu a fost chiar o cetate, ci a fost numai un punct de observare, de supraveghere a traficului vamal. Fotografii de nota 10. Multumesc pentru apreciere, desi nu am prevazut ca ascunzisul sa se .
- Piatra Uriasului de la Asau la 39 km. Aparitia stratului la zi se petrece la capatul cozii sud-estice a Muntilor Tarcaului (Culmea Preluca Talharului). Uriasul adormit. Piatra seamana cu spinarea unui urias.
- Capela Ghert Luizi Calugara la 39,5 km. Dealul Ghert delimiteaza spre nord teritoriul comunei Luizi Calugara, dominand unul dintre satele sale componente, Osebiti.
- Lacul Tarnita Muntii Berzunti la 40,3 km. Cunoscut de cel puțin un secol (apare pe o harta editată în 1917), lacul ce poarta numele unuia dintre principalele varfuri ale Muntilor Berzunti se afla pe principala treapta de alunecare, cea care a stabilizat o masiva desprindere a unei bune parti a versantului vestic al acestui varf. Implicit, scuze catre toti cautatorii ascunzisului!. A Lacul Tarnita - Muntii Berzunti. Am gasit ascunzisul la est de lac (tău, bolătău zic localnicii).
- Altarul de pe paraul Bahna Luizi-Calugara la 40,3 km. Paraul Bahna traverseaza comuna Luizi-Calugara, ajungand in Siret dupa ce se uneste cu paraul Sarata.
- Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita Muntii Berzunti la 40,4 km. Varful Tarnita, cu cei 892 m ai sai, este unul dintre cele mai importante de pe culmea principala a Muntilor Berzunti, cel mai important al jumatatii vestice a crestei. Dansand cu serpii. C Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita. Am abordat varful Tarnita dinspre nord, plecand de la lac.
- Capela-clopotnita din Buha Ghimes-Faget la 40,6 km. Catunul Buha (Fagetul de Sus/Ghimes-Faget) este format din cateva case concentrate la gura vaii omonime (afluent al Trotusului), o parte fiind insirate si pe vale, in amonte. Capela Fagetul de Sus. Clopotul provine de la o clopotnita a cultului greco-catolic, dupa dizolvarea acestuia.
- Capela Calvar Luizi-Calugara la 41 km. Capela de pe acest deal, are hramul Coborarea Duhului Sfant, acelasi cu al partii centrale a satului Luizi-Calugara.
- Varful Hegesca Culmea Pietricica la 41,1 km. Este plesuv si acoperit de vegetatie pitica, stepica, datorita subsolului pietros ce iese in parte la zi.
- Padurea de Argint Varatec la 41,5 km. Rezervatia naturala de interes national Padurea de Argint se afla pe teritoriul comunei Agapia, la o altitudine de 540 m.
- Cetatea noua a Romanului Gadinti la 41,6 km. A fost ridicata in 1466 pentru a face parte din cetatile de aparare a Moldovei.
- Izvor Ivanes Muntii Tarcau la 41,6 km.
- Varful Ascutit Muntii Ciucului la 41,6 km. Aflat la extremitatea de nord-vest a Muntilor Ciucului privind frontierele lor), Varful Ascutit este patriarhul altitudinal (1517 m) al intregului sector de nord-vest (interfluviu intre Trotus si Ciughes).
- Faleza raului Trotus Comanesti la 41,9 km.
- Varful Cotumba Muntii Ciucului la 41,9 km. 252 m) este punctul culminant al unui masiv muntos reprezentand un sector bine evidentiat in cadrul Muntilor Ciucului, datorita retelei hidrografice care il personalizeaza.
- Poiana Varatec Masivul Ceahlau la 41,9 km.
- Capela Sinislau Luizi-Calugara la 41,9 km. Capela de pe acest deal.
- Vechiul cimitir evreiesc Lunca de Jos la 42 km. Desi este situat pe teritoriul actualei comune Lunca de Jos (catunul Valea Mare, comuna Lunca de Jos), cimitirul a apartinut comunitatii evreiesti din Ghimes-Faget. Cimitir lasat in uitare. Am parcat in apropierea barierei de cale ferata de la intersectia spre Valea Rece.
- Codrii de arama Agapia la 42,1 km. Rezervatia forestiera Codrii de arama are o suprafata de aproximativ 10 hectare, si se afla pe teritoriul comunie Agapia, pe dealul Filioara.
- Buncarele de pe Piciorul Mare Lunca de Jos la 42,3 km. Lor li se mai adauga inca unul aflat pe versantul drept al aceleasi vai. Buncar-ascunzis. In loc sa urc pe muchia Piciorului Mare, mi-am continuat drumul de la vechiul cimitir evreiesc pe poteca larga de pe curba de nivel.
- Polita cu Flori Masivul Ceahlau la 42,5 km.
- Lacul Serbanesti Bacau la 42,6 km.
- Piatra cu Apa Masivul Ceahlau la 42,8 km. Stanca este similara cu cele de pe Ocolasul Mic.
- Fantana Rece Valea Boros la 42,8 km. Geografic vorbind, Fantana Rece (Hideg-kut) reprezintă izvorul paraului Boros  (afluent al Trotușului), de-a lungul sau intinzandu-se satul Valea Boros (comuna Lunca de Jos, judetul Harghita), de unde se realizeaza si cel mai facil acces la obiectiv, cale de 8,5 km. Multumiri calduroase pentru cutia de la Fantana Rece. Cred că am mai trecut pe la Fântâna Rece după ce am ascuns prima cutie - cea, între timp, dispărută. Geocutie noua la Fantana Rece. Ultima data am vizitat Fantana Rece si Muntele Tatalui in anul 2012, in luna mai.
- Capela catolica Band Valea Rece Lunca de Jos la 42,9 km. Versantii, constant inalti ai vaii Band, pierd brusc din inaltime in dreptul catunului. Ascunzis gol. Am ajuns la fata locului dupa inserare.
- Varful Tatalui Muntii Ciucului la 42,9 km. Precizat pe harti si cu numele Apahavas sau Ciughes, Varful Tatalui reprezinta unul dintre punctele de altitudine mai importante (1334 m) ale complexului de culmi din extremitatea nord-vestica a Muntilor Ciucului, oferind o deschidere de 360 de grade asupra imprejurului. Deocamdata starnit. Dispariția celor două cutii de pe Muntele Tatălui (vârf și Fântâna Rece) mai mult m-a stârnit, să mai trec să verific ascunzișurile - mai ales când, se întâmplă, ca aici, - să fac câte un traseu prin zonă. Iarna adevarata si geocutie noua pe Muntele Tatalui. In zilele precedente a nins. Am ajuns aici prin Ciughes-Palanca, pe paraul Palistanenilor. Desi este iarna, am avut parte de un curcubeu.
- Cascada Scaricica Comanesti la 43,2 km. Depresiunea Comanesti, implicit orasul, sunt dominate de Obcina Laposului, extremitatea nord-estica Muntilor Ciucului. Modalitatea mai grea de a ajunge la cascada. Exista mai multe modalitati de a ajunge la cascada. Cascada Scaricica - Comanesti. Am nimerit locatia mergand prin padure.
- Stanca Dochiei Masivul Ceahlau la 43,2 km. Stanca Dochiei este un cunoscut obiectiv turistic, despre care exista mai multe legende.
- Camera Patrata Pietrele Detunate Masivul Ceahlau la 43,2 km. Legenda spune ca Detunatele au aparut ca urmare a unui traznet, care a lovit stanca si a despicat-o. De ziua Micii Unirii. Desi am cautat-o de ziua Marii Uniri, 1 decembrie 2016, ceata si aparatul au fost impotriva. Usor de gasit. La vedere, privelistea superba.
- Varful Mosului Sarata la 43,2 km. Izvoarele sarate de aici au fost captate si in jurul lor s-a infiripat o ministatiune de bai aflata in proprietatea Centrului Catolic de Siritualitate Sfantul Ieremia din Iasi.
- Picturi murale Bacau la 43,2 km. Picturile murale au fost realizate cu vopsea purificatoare de aer, astfel incat Bacaul este azi orasul cu cele mai multe picturi purificatoare din Europa.
- Cetatuia si Calugarii Masivul Ceahlau la 43,3 km. Cetatuia si Calugarii sunt denumirile date unor turnuri de stanca care se inalta la vest de Detunate, deasupra potecii marcate cu banda albastra.
Obiective cultural-istorice - Judetul Neamt
* Detalii despre contextul istoric si semnificatia culturala dupa inregistrare. Fotografiile sunt vizibile dupa autentificare.

[ Sus ↑ ]

Posibilitatile utilizatorilor inregistrati

  • Comentariu si anuntare geoobiectiv nou
  • Cautare obiective turistice dupa cuvinte cheie sau coordonate
  • Ultimele comentarii si obiective gasite
  • Urmarire Schitul Mastacan
  • Localizare pozitie pe harta
  • Obiective apropiate si negasite, listate si pe harta
  • Locatii turistice langa pozitia geografica a utilizatorului
  • Navigare pe teren in timp real!

Comentarii

    Ai ajuns aici si ai reusit deja sa vizitezi obiectivul Schitul Mastacan? Sau vrei doar sa comentezi, si sa completezi descrierea? Povesteste-ne despre experienta ta! Citeste si comentariile scrise de ceilalti utilizatori, in total 1413!

    Obiective ascunse din apropiere

    Stii locuri de vizitat din judetul Neamt, frumoase si interesante, dar mai putin cunoscute? Prezinta-ne informatii despre aceste locuri, si da posibilitatea celorlalti sa le cunoasca nemijlocit! Utilizatorii nostri au prezentat deja 3507 geoobiective turistice.

    [ Sus ↑ ]
    Politica de confidentialitate si prelucrare a datelor - Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro, site-ul oficial geotrekking in limba romana. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, atractii turistice.