Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Cetatea Noviodunum Isaccea?
-
Tabia Veche la 5,1 km. Panoramele satelitare realizate de Google Earth evidentiaza insa si alte amprente ale solului specifice urmelor unor cetati antice, precum cea numita Tabia Veche.
-
Revarsarea la 8,8 km.
-
Crucea celtica Niculitel la 10 km. Pe potcoava de dealuri - ale Niculitelului - ce inconjoara localitatea Niculitel s-au descoperit urmele unei cetati, apreciata a fi dacica, precum si cele ale asa-numitului Troian - Val al lui Traian - un val de pamant cu caracter defensiv din epoca romana ori bizantina.
-
Monumentul de pe Dealul Cerbului Niculitel la 11,2 km. Este vorba despre un obelisc inalt de vreo 3 m, construit din piatra, dedicat eroilor din comuna Niculitel, cazuti in cele doua razboaie mondiale.
-
Biserica din Telita Frecatei la 14,1 km. Biserica satului Telita - relativ de curand, declarata monument istoric - este renumita prin arhitectura specifica bisericilor slave si prin numarul de turnuri, 6 sau 7.
-
Manastirea Celic Dere la 17,5 km.
-
Cetatea de calcar de pe Dealul Edirlen la 18,7 km. In plus, pe varf se afla si urmele unei cetati de refugiu de prin sec V-III a.
-
Izvorul Cozluk Muntii Macinului la 19 km. Traseul Cozluk: Greci - Pasunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Stramb - Baia de arama - Pietrele Lacului - Varful Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei - Greci. Indicatii prea vagi. Soarele mi-a zambit atat de pe piatra cat si de pe copac, harletul era la locul lui, frunzele erau asternute frumos, dar cutiuta a fost de negasit! Pur si simplu n-am inteles unde sa caut. Bujori in zona Cozluk. Nu mi-am propus parcurgerea intregului traseu turistic Cozluk, pe marcajul punct rosu.
-
Cheile Chediului Muntii Macinului la 19 km. Chediul este un paraias, cel mai adesea sec (vara), ce curge prin marginea vestica a golfului Cazluc al Depresiunii Greci (5 km de Greci). Eu nu am fost atent. Ascunzisul a fost amenajat in august, si accesand muntesiflori. Nu. N Chei superbe cu bujori deasupra. Sunt un mare amator de chei, astfel mi-a facut placere sa pot parcurge niste chei adevarate si in muntii Macinului.
-
Saua Tutuiatu Muntii Macinului la 19,2 km.
-
Izvor Tutuiatu Muntii Macinului la 19,2 km.
-
Varful Tutuiatu Muntii Macinului la 19,3 km.
-
Stejarul din Valea Cozluk Muntii Macinului la 19,4 km. Chiar langa drum putem vedea un stejar imens, cu circumferinta de 5,5 m. Lipsa geocutie in stejar. Desi m-am invartit in jurul lui, am cotrobait in toate gaurile din stejar, nu am gasit geocutia.
-
Varful Cozluc Muntii Macinului la 19,5 km. Cozluc este unul dintre dealurile spectaculoase ale abruptului sudic al Muntilor Macin, prin haosul de stanci de pe culmea sa. Am vrut sa impusc doi iepuri dintr-o singura impuscatura. Planul meu a fost ca dupa parcurgerea Cheilor Chediului sa ajung cumva si pe varful Cozluc, respectiv la geoascunzis. Eroare, Sulucu e Cozlucu. Dintr-o eroare impardonabila - nostra culpa - am botezat varful Cozluc, unde am instalat o geocutie, cu numele altui varf, Suluc (care sunt, de fapt, doua, Mic si Mare).
-
Copacul lui Bezergheanu Muntii Macinului la 20,5 km. La poalele muntilor Macin, in apropiere de comuna Greci, gasim un copac singuratic, care a devenit faimos datorita pozelor fotografului Mircea Bezergheanu. Geocutia de la Copacul lui Bezergheanu. Copacul e emblematic si celebru in zona Pietrelor Mariei de langa Muntii Macin.
-
Cismeaua din Padurea Trestenic la 20,6 km. Pe site-ul comunei, la capitolul obiective turistice este trecută Cismeaua din Padurea Trestenic, dar fara nici o alta precizare.
-
Cariera Greci la 20,7 km.
-
Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei la 20,7 km. Se compune din mai multe grupuri de stanci, orientate in directia de la sud-est spre nord-vest. Indicatii prea vagi. Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul.
-
Sub Pietrele Mariei Muntii Macinului la 20,7 km. Pietrele Mariei reprezinta o spectaculosa formatiune granitica din Depresiunea Greci, martor al eroziunii de care au avut parte hercinicii Munti ai Macinului. Geocutia lipseste, dar macar am gasit umbra. Ajungand in muntii Macin, primul geoobiectiv vizitat de mine au fost Pietrele Mariei. Pietrele erau, pe Maria nu am vazut-o. Pietrele le-am gasit, ascunzisul de asemeni, vant cat cuprinde.
-
Varful Sulucu Mare Muntii Macinului la 22,7 km.
-
Saua Sulucu Muntii Macinului la 22,8 km.
-
Varful Sulucu Mic Muntii Macinului la 22,9 km.
-
Varful Piatra Raioasa Muntii Macinului la 23,3 km.
-
Macin la 23,4 km. Odinioara inalti, acum foarte erodati, muntii Macin au cel mai inalt varf, varful Tutuiatu cu 467m. Scurtatura.. sa zicem. Ca sa gasim ascunzisul a trebuit sa scurtcircuitam oarecum traseul tuistic al crestei Pricopanului. Macin. Dupa o dupa-amiaza petrecuta la Iacobdeal a urmat o tura in Muntii Macin, mai exact Creasta Pricopanului. Un flavor de Macin. Ascunzisul este excentric localizat fata de traseul marcat al culmii Pricopanului ce trece prin apropiere, ceea ce poate, relativ, deranja.
-
Sfinxul Dobrogei Muntii Macinului la 23,5 km. Sfinxul Dobrogei - Saua Serparu.
-
Varful Vraju Culmea Pricopanului la 23,8 km. Culmea Pricopanului este creasta secundara, dar impunatoare a Muntilor Macin, caracterizata prin uriase formatiuni granitice, stanci semete si panorame vaste de jur imprejur.
-
Cariera Macin la 24 km.
-
Fantana de leac la 24,3 km.
-
Lacul Horia Balabancea la 25,8 km.
-
Pestera de la Moara Dealul Consul la 26,5 km. Dealul Consul, preponderent alcatuit din roci vulcanice - porfire variat colorate - are la baza strate de calcar triasic, in care este cantonata si Pestera de la Moara.
-
Pestera de la Stanca Dealul Consul la 26,8 km. Dealul Consul are o alcatuire mai putin comuna, pe de o parte din roci vulcanice, pe de alta parte dintr-un soclu de calcare triasice, intr-o klippa de acest gen fiind cantonata si Pestera de la Stanca.
-
Locul fosilifer Bujoarele la 26,9 km.
-
Troesmis la 27,2 km. Cetatea Troesmis, una din cetatile principale ale getilor, se afla pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta.
-
Dealul Consul la 27,5 km. Pentru masivitate, vigurozitate si zveltete, pentru salbaticia reliefului isi merita renumele de munte, chiar daca are doar 333 m.
-
Lacul Turcoaia la 27,9 km.
-
Lacul Iacobdeal Turcoaia la 28,1 km. Este numit de catre localnici La fantana.
-
Vechiul cimitir turcesc Iaila la 29,8 km. Pe panta vestica a pasului, sub culme, se afla un vechi cimitir turcesc, zice-se parasit, desi, de la unul dintre locuitori am aflat ca n-ar fi decat neingrijit.
-
Termele romane Cetatea Dinogetia la 30 km. Termele romane se afla la aproximativ 150 m distanta, in directia sud-est, de la cetatea antica Dinogetia.
-
Cetatea antica Dinogetia Garvan la 30,2 km. Cetatea antica de la Dinogetia este un sit arheologic complex, pluristratificat, in a carui arie au fost identificate in urma cercetarilor arheologice de teren efectuate in cursul secolului XX o asezare getică preromană, un castru roman din secolul al II-lea (bine documentat epigrafic); o citadelă romană târzie (sfârșitul secolului III - începutul secolului al VII-lea) și cetatea medio-bizantină (datând din secolele X-XII). Cetatea buruienilor si ierburilor aromatice. De pe drumul asfaltat se poate ajunge pana la poarta sitului arheologic cu masina, pe un drum de pamant, posibil inundat cu ocazia ploilor.
-
Balta Zatun la 30,8 km.
-
Dealul cu bujori Ciucurova la 31,9 km. Dealul cu bujori - Atmagea, Ciucurova. Bujori cu boboci. Am reusit destul de usor sa gasim poiana cu bujorii. Bujori fara petale. Sosind dinspre nord, am gresit intersectia, dar pana la urma am ajuns pe drumul de pamant care porneste din satul Atmagea si ne duce la geoascunzis.
-
Podul si cazematele germane de langa Balta Salcuta la 32,1 km. Pe DN 22E, ce pleaca din satul IC Bratianu, punctul de trecere cu bacul spre si dinspre Galati, spre interiorul Dobrogei, la 8 km de sat, dar pe teritoriul satului Garvan, se afla Balta Salcuta, amenajata si pentru pescuit de agrement. Geocutia de la piciorul podului german. Desi am mai vizitat ruinele podului german, carora de altfel le-am admirat trainicia, nu stiam ca au si secrete. Dupa ce a plecat ciobanul cu turma de oi. Prima data am ajuns la capatul nordic al ramasitelor podului german. Podul ce n-a fost. Am vizitat podul ce n-a fost intr-o zi fierbinte de vara.
-
Cazemata de pe Dealul Bugeac la 32,4 km. Dealurile Bugeacului reprezinta prelungirile extrem-nordice ale Muntilor Macin, relativ departate, izolate si mult mai joase decat corpul principal al acestor munti, de care sunt legate prin Pasul Garvan (58 m). Felicitari pentru drumetie. Si pentru gasirea geocutiei. Vara nu-i ca iarna. Dupa ce am trecut Dunarea cu bacul, de la Galati la comuna IC Bratianu, unde am amenajat un geoascunzis, am oprit prima data langa ramasitele podului si cazematele germane de langa Balta Salcuta. Geocutia de la Dealurile Bugeacului. Am pornit in februarie, pe 21, intr-o duminica pe la pranz, sa facem Dealurile Bugeacului.
-
Cetatea Traian la 33,3 km.
-
Varful Tuguiata Batrana Podisul Babadagului la 33,6 km. Tuguiata Batrana nu are decat 383 m, este insa mai spectaculoasa, prezentand o serie de coltani prapastiosi pe culmea sa si golul aferent, ce ofera cateva belvederi spre sud si vest. Scop atins. Atingerea acestui obiectiv, sau a celui apropiat, Vf. Batran, dar mai prezentabil. Dupa ce am pus o cutiuta noua in ascunzisul de pe varful Tuguiata, mi-am continuat drumul spre Tuguiata Batrana.
-
Varful Tuguiata Podisul Babadagului la 33,7 km. Nu are valente peisagistice deosebite, platoul sau somital fiind o poienita inconjurata de padure. Spre, incotro vrei. Avand in vedere ca veneam de la dealul cu bujori de langa satul Atmagea, nu am mai ocolit pana la cimitirul turcesc Iaila, si am luat-o direct din Atmagea pe un drum de caruta, de-alungul padurii. Geocutia de pe Tuguiata este deteriorata. Am găsit geocutia foarte ușor, dar am constatat că aceasta este deteriorată.
-
Dealul Asan Podisul Babadagului la 34,3 km. Podisul Babadag continua, fiziologic vorbind, culmea Muntilor Macin incepand din pasul Iaila sau Carapelit, ajungand pana pe malul Lacului Razelm.
-
Biserica catolica din Malcoci la 34,3 km. Malcoci este o localitate din judetul Tulcea.
-
Varful Secarul la 35,7 km.
-
Cetatea Nufaru la 36 km.
-
Manastirea Cerbu la 37,9 km. Atrag atentia 9 troite dispuse in zig-zag pe panta unui deal din incinta, traseul lor inchipuind Drumul Crucii si conducand la un paraclis central. Manastire langa padurea Topolog. Dupa ce am facut o plimbare in padurea Topolog, si am gasit boboci de bujori, m-am oprit la Manastirea Cerbu. Scorburi fara cutie, dar pline cu furnici. Cred ca am gasit copacul despre care se vorbeste in informatia ajutatoare, a se vedea poza atasata, dar toate scorburile erau goale.
-
Malul Dunarii langa IC Bratianu la 38,2 km. Ajungand pe malul din judetul Tulcea, am fost impresionat de aspectul malului. Lipsa geocutie. Profitand de vremea frumoasa de dupa revelion, am trecut Dunarea dupa cutiutele ascunse , cele mai apropiate.
-
Templul societatii meseriasilor Galati la 39 km. Singura sinagoga din Galati care a supravietuit vicisitudinilor timpului, cladirea dateaza din 1896, si a fost construita de Societatea Meseriasilor.
-
Rezervatia geologica Agighiol la 39,4 km.
-
Gradina publica Galati la 39,8 km.
-
Castelul de apa Braila la 40,2 km. Castelul de apa - Strada Gradinii Publice, Gradina Mare, Braila.
-
Ceasul public Braila la 40,4 km. Ceasul public - Piata Traian, Braila.
-
Balta Zebil la 40,8 km.
-
Lacul Tapraichioi la 40,9 km.
-
Locul fosilifer Tirighina Barbosi la 42 km.
-
Lacul Catusa la 42,1 km.
-
Lacul Brates la 43,6 km.
-
Lacul Vanatori la 44 km.
-
Fortificatia Babadag la 44,3 km. Situl arheologic Fortificatia romana de la Babadag.
-
Lacul Babadag la 45 km.
-
Sabangia la 46 km.
-
Cetatea Ibida Slava Rusa la 46,8 km. In prezent, cetatea este acoperita mai mult de jumatate de satul Slava Rusa.
-
Balta Albina la 47,9 km.
-
Rezervatia de liliac Fantana Mare la 48,4 km.
-
Cetatea Beroe la 49,7 km.
-
Cetatea Enisala la 50,7 km. Ruinele fortaretei medievale Yeni-Sale (Enisala, Heraclee sau Heraclia) se afla la 2 km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domina zona lacurilor Razim si Babadag. Cetatea soarelui. Dupa descoperirea plajei de la Vadu cu minunatul ei cadou de bun venit (ma refer la cei cativa delfini care au pufait foarte aproape de tarm si ale caror spinari am reusit sa le prind in filmulet - cine are rabdare, sunt mai spre sfarsit :) ) am vizitat Cetatea Enisala pe o caldura de foc.
-
Lacul Lozova la 55,7 km.
-
Ruinele cetatii Halmyris la 61,6 km.
-
Lacul Salcioara la 62,3 km.
-
Lacul Vlascuta la 62,3 km.
-
Coltanii Mari la 65,2 km. Varsta caledonica, cca 600 milioane de ani.
-
Cetatea Argamum la 66,8 km. Ruinele cetatii Argamum se afla in apropierea localitatii lipovene Jurilovca, pe Capul Dolosman, pe malul lacului Razim, la 20 de km sud-vest de bratul Sfantu Gheorghe si la aproximativ 40 km de Histria.
-
Balta Seaca Movila Miresii la 67,2 km.
-
Lacul Caraburum la 68,7 km.
-
Cetatea Cius Garliciu la 69,1 km.
-
Lacul Hazarlic la 70,5 km.
-
Manastirea Colilia la 73,8 km. Datand din anul 2006, manastirea a preluat, reconstruind-o in cea mai mare parte, o veche biserica evanghelica, ce a apartinut unei comunitati germane care a locuit, pana in anul 1942, in satul Colilia.
-
Gura Portitei la 76,1 km. Gura Portitei este un loc salbatic, locuit de lipoveni, unde este amenajat satul de vacanta Eden.
-
Cetatea Carsium la 78 km. Aflat pe malul Dunarii, la marginea sudica a orasului Harsova, situl arheologic cu numele Cetatea Carsium reprezinta, de fapt, ruinele unei cetati medievale ce a fost inaltata din materiale de constructie ale anticului castru roman Carsium.
-
Canaralele din Portul Harsova la 78,6 km.
-
Lacul Trei Stejari Umbraresti la 78,6 km. Zona de agrement Lacul Trei Stejari se afla intre orasul Targu Bujor si satul Umbraresti.
-
Dunele de nisip Hanu Conachi la 78,6 km.
-
Lacul Sinoe la 79,6 km.
-
Cetatea Ulmetum la 81,1 km. Cetatea Ulmetum, aflata langa localitatea Pantelimon, reprezinta o asezare romana din secolul IV, continuata de una romano-bizantina ce a dainuit pana in secolul al VI-lea.
-
Lacul Histria la 81,8 km.
