Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Vechiul cimitir turcesc Iaila?
-
Varful Tuguiata Batrana Podisul Babadagului la 3,9 km. Tuguiata Batrana se afla piciorul vestic al celui mai inalt varf al Podisului Babadag, Tuguiata, de 402 m. Scop atins. Atingerea acestui obiectiv, sau a celui apropiat, Vf. Batran, dar mai prezentabil. Dupa ce am pus o cutiuta noua in ascunzisul de pe varful Tuguiata, mi-am continuat drumul spre Tuguiata Batrana.
-
Varful Tuguiata Podisul Babadagului la 4 km. Nu are valente peisagistice deosebite, platoul sau somital fiind o poienita inconjurata de padure. Spre, incotro vrei. Avand in vedere ca veneam de la dealul cu bujori de langa satul Atmagea, nu am mai ocolit pana la cimitirul turcesc Iaila, si am luat-o direct din Atmagea pe un drum de caruta, de-alungul padurii. Geocutia de pe Tuguiata este deteriorata. Am găsit geocutia foarte ușor, dar am constatat că aceasta este deteriorată.
-
Dealul Asan Podisul Babadagului la 4,5 km. Podisul Babadag continua, fiziologic vorbind, culmea Muntilor Macin incepand din pasul Iaila sau Carapelit, ajungand pana pe malul Lacului Razelm.
-
Lacul Horia Balabancea la 4,6 km.
-
Varful Secarul la 6,6 km.
-
Dealul cu bujori Ciucurova la 7,4 km. Dealul cu bujori - Atmagea, Ciucurova. Bujori cu boboci. Am reusit destul de usor sa gasim poiana cu bujorii. Bujori fara petale. Sosind dinspre nord, am gresit intersectia, dar pana la urma am ajuns pe drumul de pamant care porneste din satul Atmagea si ne duce la geoascunzis.
-
Pestera de la Stanca Dealul Consul la 8,4 km. Dealul Consul are o alcatuire mai putin comuna, pe de o parte din roci vulcanice, pe de alta parte dintr-un soclu de calcare triasice, intr-o klippa de acest gen fiind cantonata si Pestera de la Stanca.
-
Cetatea Traian la 9 km.
-
Pestera de la Moara Dealul Consul la 9,5 km. Dealul Consul, preponderent alcatuit din roci vulcanice - porfire variat colorate - are la baza strate de calcar triasic, in care este cantonata si Pestera de la Moara.
-
Dealul Consul la 10,1 km. Este o aparitie insolită in peisajul "muntos" al Dobrogei de Nord prin izolarea sa de dealurile Babadagului din imprejurimi si de care tine structural.
-
Manastirea Cerbu la 10,1 km. Este o manastire infiintata recent, in anul 2000, bisericuta, corpurile de chilii fiind construite intre 2000-2006. Manastire langa padurea Topolog. Dupa ce am facut o plimbare in padurea Topolog, si am gasit boboci de bujori, m-am oprit la Manastirea Cerbu. Scorburi fara cutie, dar pline cu furnici. Cred ca am gasit copacul despre care se vorbeste in informatia ajutatoare, a se vedea poza atasata, dar toate scorburile erau goale.
-
Locul fosilifer Bujoarele la 15,8 km.
-
Cismeaua din Padurea Trestenic la 16,2 km. Pe site-ul comunei, la capitolul obiective turistice este trecută Cismeaua din Padurea Trestenic, dar fara nici o alta precizare.
-
Lacul Iacobdeal Turcoaia la 17,1 km. Lacul Iacobdeal se afla pe teritoriul comunei Turcoaia, pe dealul Iacobdeal, intr-o fosta cariera de piatra.
-
Izvorul Cozluk Muntii Macinului la 17,6 km. Traseul Cozluk: Greci - Pasunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Stramb - Baia de arama - Pietrele Lacului - Varful Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei - Greci. Indicatii prea vagi. Soarele mi-a zambit atat de pe piatra cat si de pe copac, harletul era la locul lui, frunzele erau asternute frumos, dar cutiuta a fost de negasit! Pur si simplu n-am inteles unde sa caut. Bujori in zona Cozluk. Nu mi-am propus parcurgerea intregului traseu turistic Cozluk, pe marcajul punct rosu.
-
Cetatea de calcar de pe Dealul Edirlen la 17,9 km. Dealul Edirlen se afla la extremitatea nord-estica a Dealurilor Niculitelui, fiind declarat rezervatie naturala mixta, botanico-faunistica.
-
Stejarul din Valea Cozluk Muntii Macinului la 18 km. Traseul turistic Cozluk, marcat cu punct rosu, trece prin valea Cozluk. Lipsa geocutie in stejar. Desi m-am invartit in jurul lui, am cotrobait in toate gaurile din stejar, nu am gasit geocutia.
-
Cheile Chediului Muntii Macinului la 18,6 km. Chediul este un paraias, cel mai adesea sec (vara), ce curge prin marginea vestica a golfului Cazluc al Depresiunii Greci (5 km de Greci). Eu nu am fost atent. Ascunzisul a fost amenajat in august, si accesand muntesiflori. Nu. N Chei superbe cu bujori deasupra. Sunt un mare amator de chei, astfel mi-a facut placere sa pot parcurge niste chei adevarate si in muntii Macinului.
-
Varful Cozluc Muntii Macinului la 18,6 km. Cozluc este unul dintre dealurile spectaculoase ale abruptului sudic al Muntilor Macin, prin haosul de stanci de pe culmea sa. Am vrut sa impusc doi iepuri dintr-o singura impuscatura. Planul meu a fost ca dupa parcurgerea Cheilor Chediului sa ajung cumva si pe varful Cozluc, respectiv la geoascunzis. Eroare, Sulucu e Cozlucu. Dintr-o eroare impardonabila - nostra culpa - am botezat varful Cozluc, unde am instalat o geocutie, cu numele altui varf, Suluc (care sunt, de fapt, doua, Mic si Mare).
-
Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei la 18,9 km. Formatiune stancoasa deosebit de spectaculoasa, Pietrele Mariei se aseamana, mai ales privite de pe creasta, cu spinarea unui dinozaur. Indicatii prea vagi. Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul.
-
Sub Pietrele Mariei Muntii Macinului la 19,2 km. Pietrele Mariei reprezinta o spectaculosa formatiune granitica din Depresiunea Greci, martor al eroziunii de care au avut parte hercinicii Munti ai Macinului. Geocutia lipseste, dar macar am gasit umbra. Ajungand in muntii Macin, primul geoobiectiv vizitat de mine au fost Pietrele Mariei. Pietrele erau, pe Maria nu am vazut-o. Pietrele le-am gasit, ascunzisul de asemeni, vant cat cuprinde.
-
Monumentul de pe Dealul Cerbului Niculitel la 19,2 km. Este vorba despre un obelisc inalt de vreo 3 m, construit din piatra, dedicat eroilor din comuna Niculitel, cazuti in cele doua razboaie mondiale.
-
Copacul lui Bezergheanu Muntii Macinului la 19,4 km. La poalele muntilor Macin, in apropiere de comuna Greci, gasim un copac singuratic, care a devenit faimos datorita pozelor fotografului Mircea Bezergheanu. Geocutia de la Copacul lui Bezergheanu. Copacul e emblematic si celebru in zona Pietrelor Mariei de langa Muntii Macin.
-
Lacul Turcoaia la 19,8 km.
-
Crucea celtica Niculitel la 19,8 km. Pe potcoava de dealuri - ale Niculitelului - ce inconjoara localitatea Niculitel s-au descoperit urmele unei cetati, apreciata a fi dacica, precum si cele ale asa-numitului Troian - Val al lui Traian - un val de pamant cu caracter defensiv din epoca romana ori bizantina.
-
Manastirea Celic Dere la 19,9 km.
-
Troesmis la 20,8 km. Cetatea Troesmis, una din cetatile principale ale getilor, se afla pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta.
-
Biserica din Telita Frecatei la 21,2 km. Biserica satului Telita - relativ de curand, declarata monument istoric - este renumita prin arhitectura specifica bisericilor slave si prin numarul de turnuri, 6 sau 7.
-
Rezervatia de liliac Fantana Mare la 22,8 km.
-
Cetatea Beroe la 23 km.
-
Varful Tutuiatu Muntii Macinului la 23,5 km.
-
Cetatea Ibida Slava Rusa la 23,8 km. In prezent, cetatea este acoperita mai mult de jumatate de satul Slava Rusa.
-
Cariera Greci la 23,9 km.
-
Saua Tutuiatu Muntii Macinului la 23,9 km.
-
Izvor Tutuiatu Muntii Macinului la 23,9 km.
-
Lacul Tapraichioi la 27 km.
-
Balta Zebil la 28,5 km.
-
Tabia Veche la 28,9 km. Pe malul drept al Dunarii sunt cunoscute cel putin doua cetati getice: Dinogetia (Garvan) si Noviodunum (Isaccea).
-
Varful Sulucu Mare Muntii Macinului la 29,4 km.
-
Macin la 29,7 km. Odinioara inalti, acum foarte erodati, muntii Macin au cel mai inalt varf, varful Tutuiatu cu 467m. Scurtatura.. sa zicem. Ca sa gasim ascunzisul a trebuit sa scurtcircuitam oarecum traseul tuistic al crestei Pricopanului. Macin. Dupa o dupa-amiaza petrecuta la Iacobdeal a urmat o tura in Muntii Macin, mai exact Creasta Pricopanului. Un flavor de Macin. Ascunzisul este excentric localizat fata de traseul marcat al culmii Pricopanului ce trece prin apropiere, ceea ce poate, relativ, deranja.
-
Saua Sulucu Muntii Macinului la 29,8 km.
-
Cetatea Noviodunum Isaccea la 29,8 km. Cetatea antica se afla in vestul Isaccei, pe malul Dunarii, la 2 km distanta, ajungandu-se la ea pe un drum neintretinut.
-
Revarsarea la 29,9 km.
-
Fortificatia Babadag la 30 km. Situl arheologic Fortificatia romana de la Babadag.
-
Varful Sulucu Mic Muntii Macinului la 30 km.
-
Varful Piatra Raioasa Muntii Macinului la 30,7 km.
-
Cariera Macin la 30,9 km.
-
Sfinxul Dobrogei Muntii Macinului la 31 km. Sfinxul Dobrogei - Saua Serparu.
-
Varful Vraju Culmea Pricopanului la 31,3 km. Culmea Pricopanului este creasta secundara, dar impunatoare a Muntilor Macin, caracterizata prin uriase formatiuni granitice, stanci semete si panorame vaste de jur imprejur.
-
Fantana de leac la 31,6 km.
-
Lacul Babadag la 31,8 km.
-
Coltanii Mari la 35,9 km. Varsta caledonica, cca 600 milioane de ani.
-
Rezervatia geologica Agighiol la 37,7 km.
-
Cetatea Enisala la 38,1 km. Istoria cetatii si a asezarii din apropiere este ilustrata si de denumirile pe care aceasta le-a avut: de la Vicus Novus, care se traduce Satul Nou, la Novoe Selo, pe care turcii l-au preluat in limba lor rezultand Yeni-Sale din care a derivat denumirea actuala a satului Enisala. Cetatea soarelui. Dupa descoperirea plajei de la Vadu cu minunatul ei cadou de bun venit (ma refer la cei cativa delfini care au pufait foarte aproape de tarm si ale caror spinari am reusit sa le prind in filmulet - cine are rabdare, sunt mai spre sfarsit :) ) am vizitat Cetatea Enisala pe o caldura de foc.
-
Sabangia la 40 km.
-
Cetatea Cius Garliciu la 40,6 km.
-
Balta Albina la 41,8 km.
-
Biserica catolica din Malcoci la 41,8 km. Satul Malcoci a fost infiintat in anul 1843 de 25 de familii germane, care purtau numele stramosilor lor originari din Alsacia, Valea Rinului, Baden, precum Weideman, Klein, Kress, Frank, fiind primul sat german catolic din Dobrogea.
-
Lacul Hazarlic la 42 km.
-
Ceasul public Braila la 43,3 km. Ceasul public - Piata Traian, Braila.
-
Castelul de apa Braila la 43,4 km. Castelul de apa - Strada Gradinii Publice, Gradina Mare, Braila.
-
Cetatea Nufaru la 44,6 km.
-
Termele romane Cetatea Dinogetia la 45 km. Termele romane se afla la aproximativ 150 m distanta, in directia sud-est, de la cetatea antica Dinogetia.
-
Manastirea Colilia la 45 km. Datand din anul 2006, manastirea a preluat, reconstruind-o in cea mai mare parte, o veche biserica evanghelica, ce a apartinut unei comunitati germane care a locuit, pana in anul 1942, in satul Colilia.
-
Cetatea antica Dinogetia Garvan la 45,2 km. Cetatea antica de la Dinogetia este un sit arheologic complex, pluristratificat, in a carui arie au fost identificate in urma cercetarilor arheologice de teren efectuate in cursul secolului XX o asezare getică preromană, un castru roman din secolul al II-lea (bine documentat epigrafic); o citadelă romană târzie (sfârșitul secolului III - începutul secolului al VII-lea) și cetatea medio-bizantină (datând din secolele X-XII). Cetatea buruienilor si ierburilor aromatice. De pe drumul asfaltat se poate ajunge pana la poarta sitului arheologic cu masina, pe un drum de pamant, posibil inundat cu ocazia ploilor.
-
Cazemata de pe Dealul Bugeac la 46,9 km. Dealurile Bugeacului reprezinta prelungirile extrem-nordice ale Muntilor Macin, relativ departate, izolate si mult mai joase decat corpul principal al acestor munti, de care sunt legate prin Pasul Garvan (58 m). Felicitari pentru drumetie. Si pentru gasirea geocutiei. Vara nu-i ca iarna. Dupa ce am trecut Dunarea cu bacul, de la Galati la comuna IC Bratianu, unde am amenajat un geoascunzis, am oprit prima data langa ramasitele podului si cazematele germane de langa Balta Salcuta. Geocutia de la Dealurile Bugeacului. Am pornit in februarie, pe 21, intr-o duminica pe la pranz, sa facem Dealurile Bugeacului.
-
Podul si cazematele germane de langa Balta Salcuta la 47 km. Pe DN 22E, ce pleaca din satul IC Bratianu, punctul de trecere cu bacul spre si dinspre Galati, spre interiorul Dobrogei, la 8 km de sat, dar pe teritoriul satului Garvan, se afla Balta Salcuta, amenajata si pentru pescuit de agrement. Geocutia de la piciorul podului german. Desi am mai vizitat ruinele podului german, carora de altfel le-am admirat trainicia, nu stiam ca au si secrete. Dupa ce a plecat ciobanul cu turma de oi. Prima data am ajuns la capatul nordic al ramasitelor podului german. Podul ce n-a fost. Am vizitat podul ce n-a fost intr-o zi fierbinte de vara.
-
Lacul Caraburum la 47,1 km.
-
Lacul Salcioara la 47,4 km.
-
Balta Zatun la 49,6 km.
-
Cetatea Carsium la 50,2 km. Aflat pe malul Dunarii, la marginea sudica a orasului Harsova, situl arheologic cu numele Cetatea Carsium reprezinta, de fapt, ruinele unei cetati medievale ce a fost inaltata din materiale de constructie ale anticului castru roman Carsium.
-
Canaralele din Portul Harsova la 50,9 km.
-
Malul Dunarii langa IC Bratianu la 51,7 km. Ajungand pe malul din judetul Tulcea, am fost impresionat de aspectul malului. Lipsa geocutie. Profitand de vremea frumoasa de dupa revelion, am trecut Dunarea dupa cutiutele ascunse , cele mai apropiate.
-
Cetatea Ulmetum la 51,7 km. Cetatea Ulmetum, aflata langa localitatea Pantelimon, reprezinta o asezare romana din secolul IV, continuata de una romano-bizantina ce a dainuit pana in secolul al VI-lea.
-
Cetatea Argamum la 51,9 km. Ruinele cetatii Argamum se afla in apropierea localitatii lipovene Jurilovca, pe Capul Dolosman, pe malul lacului Razim, la 20 de km sud-vest de bratul Sfantu Gheorghe si la aproximativ 40 km de Histria.
-
Locul fosilifer Tirighina Barbosi la 53,6 km.
-
Templul societatii meseriasilor Galati la 54 km. Singura sinagoga din Galati care a supravietuit vicisitudinilor timpului, cladirea dateaza din 1896, si a fost construita de Societatea Meseriasilor.
-
Lacul Catusa la 54,8 km.
-
Gradina publica Galati la 55,4 km.
-
Reciful neojurasic Topalu la 55,9 km.
-
Pestera Pisica Neagra la 56,4 km.
-
Crucea Inalta Orasul de Floci la 56,6 km. Construita cu prilejul trecerii domnitorului Matei Basarab prin Orasul de Floci, Crucea Inalta (3 m) a fost mutata in zilele noastre, de un primar cu initiativa, in preajma localitatii Gura Ialomitei, la marginea Padurii Chirana, dar in in plin camp agricol.
-
Orasul de Floci la 56,6 km. Distrus in urma razboaielor ruso-turce (sec XVIII) a fost redescoperit de arheologi abia in 1991. O piedica in calea vitezei. In drum spre/dinspre mare, trecem negresit in goana pe langa acest obiectiv. Ester. Locatia Esterului pare a fi stabilita (de arheologi) pe dealul de vizavi de Gura Dobrogei (Tasli Bair). :). N-as zice ca e pacat, e doar un motiv de a mai face o excursie in zona.
-
Cheile Dobrogei la 56,8 km. Rezervatie naturala complexa - geologica, botanica, avifaunistica - Cheile Dobrogei reprezinta rodul eroziunii produse, in special, de apa, intr-un mare afloriment de calcare coraligene jurasice, cu vechimea de cca 180 milioane de ani, al Podisului Casimcei. Bijuteria Dobrogei. Am facut o tura relaxanta in chei.
-
Belvedere Cheile Dobrogei la 56,9 km. Belvedere fara geocutie. Am urcat pe platoul cheilor la belvedere.
-
Lacul Sinoe la 57,4 km.
-
Lacul Histria la 58,1 km.
-
Pestera Casian la 58,1 km. Este vorba despre o mica grota suspendata intr-o inalta faleza ce domina valea Casimcei, parte a complexului geologic Cheile Dobrogei-Gura Dobrogei.
-
Dealul Alah Bair la 58,7 km.
-
Canionul de argila la 58,8 km.
-
Lacul Vanatori la 59,5 km.
-
Lacul Nuntasi la 59,7 km.
-
Histria la 60,1 km. Chr si a fost parasit de ultimii lui locuitori in a doua jumatate a secolului al VII-lea p.
