Localitatea Comanesti (judetul Bacau) Resedinta: Comanesti. Denumire maghiara: Kománfalva.
Atractii turistice - Harti, descrieri si comentarii detailate, poze, posibilitate de cautare, navigare pe teren in timp real pentru cei cu acces complet.

Locuri de vizitat si atractii turistice langa Comanesti, judetul Bacau

2,77 km. Spre ea porneste un traseu turistic clasic, candva marcat cu triunghi rosu, ce suie pe valea Supanului, un afluent al Trotusului.
2,94 km. La cateva zeci de metri deasupra albiei ies la zi strate de gresie cladite in felurite moduri, unele putand starni imaginatia, precum Faraonul.
4,83 km. Aparitia stratului la zi se petrece la capatul cozii sud-estice a Muntilor Tarcaului (Culmea Preluca Talharului).
5,26 km. Ceea ce s-a salvat de la el a fost transportat la biserica din satul Lapos, unde exista si acum o barna din lemn insemnata cu anul 7242 (1734) provenita de la schit.
5,26 km. Exista aici o serie de caderi de apa, iar caderea principala insumeaza aproximativ 10 m, din mai multe trepte.
5,42 km. Lacul Tarnita Muntii Berzunti
5,5 km. Lacul Filigeni Obcina Laposului
5,55 km. Varful Maguricea Darmanesti
5,74 km. Ssingurul cu peste 800 m.
6,5 km. Lacul Asau
9,29 km. Varful de la Sipotul lui Motoc
9,76 km. La varf se poate ajunge pe mai multe trasee ce pleaca din localitati de pe valea Trotusului - Larga, Pagubeni.
10,15 km. Piatra Corbu Larga
10,36 km. Piatra Floarei Muntele Stogu
10,36 km. Barajul, din beton, cu contraforti, este inalt de 84 m.
12,32 km. Cutremurul din 1977 a provocat o mare alunecare de teren pe acelasi versant al Muncelului, in zona de obarsii ale paraului Foroja.
12,58 km. Aceasta piatra care se umezeste inainte de venirea ploii, este un fel de stanca-meteorolog, barometru natural.
12,75 km. Piatra Crapata Munceii Uture
13,68 km. Cascada Nasolea
13,82 km. Dealul Ursoaia Muntii Berzunti
13,84 km. Canionul devine din ce in ce mai interesant, cum il parcurgem.
14,6 km. Obiectivul despre care vorbim se afla la jumatatea distantei dintre Bogata si Dofteana (3,5 km vest de Bogata), la marginea soselei.
14,79 km. Lacul s-a format in urma unei uriase alunecari de pamant produsa de ploile abundente din anul 2004.
16,28 km. Dealul este de tip hogback, o creasta ascutita care a ramas in urma eroziunii intr-o zona cu strate de duritati diferite, puternic inclinate.
16,82 km. Izvorul de la Botul Farcului
16,95 km. Drumul Crucii Dracoaia
18,39 km. Pe dealurile care il strajuiesc dinspre sud, Magura si Ciresoaia, s-au desfasurat bataliile din Primul Razboi Mondial care au stopat ofensiva austro-ungara de pe frontul Oituz, din august 1917.
18,65 km. Camila de pe Munceii Uture
18,7 km. Altarul este cea de a treia stanca interesanta din seria celor din zona Stogul de piatra.
18,72 km. Sonda straveche de la Poieni Targu Ocna
18,86 km. Unele sunt mai cunoscute, indeosebi prin dimensiuni sau prin accesibilitate, precum Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul.
18,97 km. Initial, pur si simplu se sapau gropi (sarea aflandu-se si la adancimi mici).
19,27 km. Deseori turisti o confunda cu Piatra cu ceaun.
19,55 km. 451 m, singularizat prin seile joase din jurul sau, se afla in Muntii Ciucului, pe interfluviul Sulta-Ciobanus.
19,65 km. Prima formatiune pe care o intalnim venind dinspre biserica din Bolatau, este Stanca La deget.
19,67 km. A doua formatiune, cea mai cunoscuta, este Piatra cu ceaun, denumita astfel din cauza unei adancituri din spatele stancii, care are forma unui ceaun aproape perfect.
19,72 km. Interesantele forme antropomorfe ce pot fi decelate pe stancile din locul respectiv ne-au determinat sa-l evidentiem odata in plus.
19,73 km. Balta mica are dimensiunile de 5o m x 20 m si adancimea, probabil, nu mai mult de 1 m, avand tendinta de colmatare, cea mare este relativ circulara, cu diametrul de cca 70 m, si pare a avea 2-3 m adancime.
20,2 km. Monumentul Eroilor Magura Ocnei Targu Ocna
20,54 km. Este permanent in bataia vanturilor, cel mai rece fiind numit, conform traditiei, chiar Nemira.
21,99 km. Trecem pe langa o cabana forestiera, traversam raul de 2 ori, si dupa 2 km, ne intampina cheile Dofteanei, sapate in stanca.
[ Sus ↑ ]
22,04 km. 553 m ai sai, este cel mai inalt varf al Muntilor Ciucului.
22,05 km. La Jgheaburi Dealul Cosna
22,13 km. Cascadele de la cariera Velnita
22,18 km. Chiar daca cei de la Costesti, Valcea reprezinta inca imaginea referentiala a subiectului, exista numeroase alte locatii cu dezvoltari mult mai spectaculoase.
22,38 km.  
22,61 km. Ocna, se inalta un delusor, Titelca, legat cu un istm ingust de Poiana Chichilau - o sa lata, la nord de dealul omonim.
22,76 km. Ciuperca de piatra Nemira Mica
23,05 km. De pe micul platou care se afla pe varf avem o vizibilitate completa, in tur de orizont.
23,18 km. 252 m) este punctul culminant al unui masiv muntos reprezentand un sector bine evidentiat in cadrul Muntilor Ciucului, datorita retelei hidrografice care il personalizeaza.
23,6 km. La stanci Paraul Boghii
[ Sus ↑ ]
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.