Localitatea Lopatari (judetul Buzau) Resedinta: Lopatari.

Atractii turistice - Harti, descrieri si comentarii detailate, poze, posibilitate de cautare, navigare pe teren in timp real pentru cei cu acces complet. - Autentificare/Inregistrare

Locuri de vizitat si atractii turistice langa Lopatari, judetul Buzau

Mina de petrol, a doua din lume si unicat in Europa, a fost construita aproximativ pe la 1874. Usor de gasit - Insa drumul pana acolo este foarte dificil, cu auto. Titeiul se extrage din galerii aflate la 240 si 320m adancime. La 36,36 km.

Chiar inainte de a intra in satul Jitia, putin mai sus de baza versantului pe care suie drumul asfaltat spre Dealu Sarii, se afla unul dintre cele doua izvoare sarate ce constituie geoobiectivul. La 18,13 km.

Satul Stanila este incorporat actualmente in orasul Nehoiu, nu cu multi ani in urma tinand de comuna Mlajet (acum si ea, sat component al Nehoiului). Satul e compus din case mai mult sau mai putin razlete, cele mai multe parasite (ar mai fi sub 20 de locuitori) si pare asezat in mijlocul unei livezi salbatice de pruni, ce acopera cea mai mare parte a dealurilor ce-l inconjoara. La 19,84 km.

Gropsoarele este al doilea varf, ca altitudine - 1883 m -, al Muntilor Ciucas, formand impreuna cu Varful Zaganu - 1817 m - o creasta aparte a Masivului Ciucas. Varf cu vedere - Tura din septembrie s-a nimerit sa fie intr-o sambata frumoasa, dupa prima fulguiala din an. Gropsoara mai inalta - Ciucas-Relaxare de la munte. La 46,8 km.

Culmea principalã a Masivului Ivanetu, intre radacina ei din culmea principala a Muntilor Vrancei si Varful Ivanetu este una calma. La 6,58 km.

Culmea ce face, morfologic, legatura intre Munceii Intorsurii si Muntii Vrancei si, prin intermediul primillor, realizeaza integrarea culmii principale a celor din urma in cea a Carpatilor, este putin cunoscuta din punct de vedere turistic. Marcajul banda rosie al culmii principale a Carpatilor nu merge pe ea, pentru ca evita Munceii Buzaului, preferand Siriul, Podu Calului si Penteleul. La 44,59 km.

Izvor apa potabila pe drumul national DN 2D, intre Lepsa si Tulnici, la gura vailor Valea Cherul Mociarului si Valea Paltinului. La 49,44 km.

Piatra Regelui Ladislau cel Sfant (in zona La Chei - Tabla Cheii, Varful Craiului) se inalta deasupra Cheilor Buzaului, la limita judetelor Covasna si Buzau. O parte din stancarie a fost distrusa cu ocazia lucrarilor de modernizare a drumului, construit initial in anii 1876-96. La 32,65 km.

Pesterile in sare 6S Manzalesti si Pestera cu trei intrari sunt cele mai mari pesteri din zona. Gasim aici 27 de pesteri mai mari de 10 m, care insumeaza 2169 m lungime si 300 m denivelare. La 3,6 km.

Sfinxul din Bustea se afla in masivul Breazau. Declarat monument al naturii, este vizibil de la mare departare. La 3,09 km.

In localitatea prahoveana Matita, in anul 2008, a fost construit un pod, care a fost terminat doi ani mai tarziu fara rampele de acces finalizate. Pentru accesul catre celalalt mal localnicii foloseau un pod suspendat cu scanduri din lemn - probabil intre timp lucrarea de la pod a fost terminata. La 49,77 km.

Cheile Paraului Alb sunt lungi de aproximativ 300 m, avand pereti verticali, inalti de 70-100 m, care ingusteaza valea pana la 7-8 m. In acest loc, paraul Alb prezinta o albie seaca. La 45,22 km.

Cele doua arcade precum si tunelul ce strapunge interfluviul dintre cele doua Tisite. Sunt ultimele ramasite ale caii ferate cu ecartament ingust construite de societatea forestiera Tisita pe ambele brate ale raului cu acelasi nume. La 47,21 km.

Poarta Dracilor face parte din Rezervatia geologica Reghiu-Scruntaru, aflandu-se la limita sudica a acesteia. Satul Valea Milcovului cca 35 km de Focsani. La 39,32 km.

Muntele de sare de la Lopatari se afla la intrarea in localitate, pe dreapta. Dupa un izvor alb si sarat se afla un intreg munte de sare, cu rape brazdate de sarea iesita la suprafata si plini cu bolovani acoperiti cu spuma alba. La 2,93 km.

Mera este singura manastire ctitorita de familia domnitoare a Cantemirestilor, fiind construita de Antioh Cantemir, fratele mai cunoscutului Dimitrie Cantemir, si menita a deveni necropola domneasca a familiei. La 41,82 km.

Chilia lui Dionisie Torcatorul - Nucu La 12,86 km.

Lacul Meledic se afla pe platoul Meledic, pe marginea lui se afla un camping si o pensiune. Este unic in lume, deoarece este un lac cu apa dulce, care este asezat pe un munte de sare. La 3,69 km.

Tunelul Mare este punctul terminus al segmentului cel mai frecventat din traseul turistic amenajat, ce porneste din localitatea Lepsa. Care versant? - Am baleiat destul de constiincios bazele celor doi versanti ai Tisitei. Versantul in cauza - E vorba de versantul opus intrarii in tunel, adica cel aflat in spatele stalpului cu marcaj din a 2-a imagine. Poteca strabate Cheile Tisitei in drum spre o zona foarte putin vizitata a Muntilor Vrancei. La 47,21 km.

Piatra Mâței se afla pe malul stang al Ramnicului Sarat, in amonte de satul Jitia. La 16,1 km.

O monumentala cruce de beton a fost ridicata in satul Poienita, comuna Dumitresti in cinstea eroilor din Primul Razboi Mondial. La 28,24 km.

Necropola tracica se afla la sud-vest de satul Varf, comuna Naeni, in imediata apropiere a Bisericii dintr-o Piatra. La 41,92 km.

Pe varful dealului care se ridica vest de satul Chiojdu, in apropierea antenei de telecomunicatii, gasim Pietrele Rotunde, care chiar daca nu sunt asa de cunoscute precum Babele din Bucegi, sunt mai spectaculoase decat faimoasele concretiuni de Feleac. La 33,32 km.

La Lanturi - Culmea Zaganu. Ascunzis cu lat La Lanturi - Titlul comentariului aduce un indiciu suplimentar pentru gasirea geocutiei asa ca nu-l mai comentam. De vreme rea - Poate multi ar zice ca e un moft. La 46,56 km.

Dupa coborarea de la barajul de la Siriu, pe partea stanga a soselei se desprinde un drum forestier. La aproximativ 6 km distanta, in mijlocul padurii descoperim micuta, dar frumoasa cascada Casoca, o cadere de apa de aproape zece metri. La 22 km.

Chiojdu este o comuna formata din 6 sate, situata in judetul Buzau, la limita cu judetele Brasov, Covasna si Prahova. Localitatea nu este chiar o asezare de poveste, cum suna reclama, dar in jurul comunei putem descoperi cateva atractii turistice deosebite. La 32,14 km.

Podul suspendat de la Comandau. La 38,51 km.

Grunjul de la Manzalesti este un munte micut si alb, care se ridica singuratic din albia raului, chiar pe marginea drumului spre Lopatari. La 4,99 km.

[ Sus ↑ ]

Muntele de sare de la Lopatari la 2,51 km

Grunjul de la Manzalesti la 5,03 km
Grunjul de la Manzalesti este alcatuit din tuf dacitic, care provine din cenusa vulcanica. Se afla in centrul comunei Manzalesti, judetul Buzau, la confluenta paraurilor Slanic si Jgheab.

Varful marcheaza una dintre extremitatile Muntilor Grohotis, concret, capatul unuia dintre picioarele terminale ale acestor munti impinse inspre Subcarpați. La 61,48 km.

Biserica evangelica-lutherana din Targu Secuiesc se afla pe strada Gheorghe Doja numarul 10. La 66,62 km.

Cascaduta, in doua trepte, avand in total vreo 5 m, reprezinta modul aparte in care paraul Caraslau se varsa in raul Oituz. Cautand fragi, pe care nu aveam cum sa-i gasesc - Eram in drum spre casa. La 69,93 km.

Balta Dracului din orasul Covasna este un monument al naturii, ivire naturala de apa minerala si gaz mofetic, martor al activitatilor postvulcanice cu numeroase eruptii in trecut. La 50,92 km.

Biserica actuala din Imeni, comuna Catalina, romano-catolica, a fost construita in anul 1805. Am fost gasitorul numarul sase - Aceasta geocutie a mai fost gasita de alte 5 persoane inaintea mea, ascunzisul fiind preluat si pe interfata in limba maghiara a acestui site. Oare de ce? - Culmea este ca nici eu nu am avut probleme sa ajung sub capisonul crucii. Biserica renovata si ascunzisul indepartat - Conform informatiilor primite de la colegi de joaca, biserica catolica din Imeni a fost renovata in exterior. La 59,68 km.

Cladirea primariei se numara printre cele mai impozante cladiri din centrul orasului Targu Secuiesc. La 66,77 km.

Biserica Boldog Ozseb a fost construita in 1986, iar turnul in 2003. La 66,68 km.

Crucea Domnitorului se afla la nord-est de satul Melicesti, pe dealul Macesu, in poiana Prunii Mitrului. La 68,43 km.

In partea de vest a localitatii Burca, comuna Vidra, intre raul Putna si drumul national 2D, gasim un izvor sub drum. La 54,8 km.

Cetatea Viezurei (Bursucului) se afla pe un varf de deal, la marginea satului Valea Mica. Inca fara geocutie, nostra culpa - Am ajuns relativ usor la cetate - in ciuda, de exemplu, a localizarii ei gresite pe harta site-ului Muntii Nostri. La 56,39 km.

Parc din Targu Secuiesc, care a fost denumit dupa Molnár Józsiás, o personalitate importanta din viata politica, economica si sociala a orasului. La 66,27 km.

De la varful Oituz-Izvor la o distanta de aproximativ 700 m spre sud-vest, la doar 200 metri departare de drumul national care leaga orasul Targu Secuiesc de Focsani, gasim un fag remarcabil. Fag pazit strasnic de caini - L-am gasit la finele drumetiei noastre. La 56,93 km.

Sub acest nume sunt cunoscute doua formatiuni stancoase ce fac parte din multitudinea de stanci de pe piciorul sud-estic al Varfului Ciucas, numite Tigaile Mari, de aici si numele culmii respective. Sfatoasele bunicute - Locul atrage atentia calatorului, ca toate celelalte tentatii inconjuratoare. La 50,44 km.

Culmea Musat-Lepsa-Stanisoara-Clabuc-Zboina Neagra reprezinta una dintre unitatile structurale majore ale Muntilor Vrancei, continuand spre nord, culmeaprincipala a acestora, Musat-Lacauti-Goru. Varful Lepsa e sub el! - Rugam primul gasitor al acestei cutii sa adauge pe titlului de pe eticheta si de pe coperta jurnalului cuvantul SUB, iar daca suie si pe Varful Lepsa si gaseste cutia de acolo sa taie de pe eticheta aceleia acelasi cuvant. A doua vizita - A doua vizita pentru noi la Varful Lepsa (prima nu cred ca am notat-o aici), de data aceasta in peisaj hibenal. La 57,1 km.

Dealurile biciclistilor Cocorastii Mislii

Dincolo de Ploiesti, unde incep dealurile, gasesti o vale impadurita, sapata de torente care coboara dinspre miazanoapte. Efortul a meritat - Am gasit cutita mergand dinspre Bordeienii Mari. La 68,96 km.

Monument UNESCO, biserica romano-catolica, cea fortificata, de la Ghelinta, dateaza din 1245. La 56,9 km.

[ Sus ↑ ]