Localitatea Papauti (judetul Covasna) Resedinta: Zagon. Denumire maghiara: Papolc.
-
Biserica ortodoxa de lemn Papauti la 0,31 km. Satul Papauti (comuna Zagon) este un sat, la origine format din locuitori romani, in care au fost adusi graniceri secui.
-
Dealul Din Mijloc Muntii Vrancei la 6,21 km. Culmea ce face, morfologic, legatura intre Munceii Intorsurii si Muntii Vrancei si, prin intermediul primillor, realizeaza integrarea culmii principale a celor din urma in cea a Carpatilor, este putin cunoscuta din punct de vedere turistic.
-
Balta Dracului la 6,53 km. Balta Dracului din orasul Covasna este un monument al naturii, ivire naturala de apa minerala si gaz mofetic, martor al activitatilor postvulcanice cu numeroase eruptii in trecut.
-
Cetatea Zanelor Covasna la 7,33 km. Cetatea Zanelor se afla pe Dealul Cetatii, intre paraul Cetatii si paraul Misca, la sud-est de orasul Covasna.
-
Planul inclinat la 8,21 km. Calea ferata cu ecartament ingust, construita la sfarsitul secolului XIX a pornit din Ghiula (Comandau) spre Covasna.
-
Dealul Cetatii Let la 11,67 km. Dealul Cetatii este situat la sud de satul Let, care apartine de comuna Borosneu Mare.
-
Cetatea Viezurei la 12,49 km. Cetatea Viezurei (Bursucului) se afla pe un varf de deal, la marginea satului Borosneu Mic.
-
Gaterul vechi de la Gyula la 15,13 km. Primul gater pentru prelucrarea lemnului de la Comandau a fost amenajat la Gyula, aflat la 6,6 km distanta de Comandau.
-
Varful Zarna Muntii Vrancei la 16,48 km. Din ceea ce, indeobste, este cunoscuta ca fiind culmea principala a muntilor Vrancei - Lacauti - Musat -, se despribnde un puternic si (cel mai) lung picior, ce ajunge pana in Depresiunea Targu Secuiesc: Zarna.
-
Biserica catolica Imeni la 16,78 km. Biserica actuala din Imeni, comuna Catalina, romano-catolica, a fost construita in anul 1805.
-
La Ziduri la 17,72 km. Pe harta site-ului Muntii Nostri, zub Varful Zarna, apare un punct consemnat cu denumirea La Ziduri.
-
Biserica greco-catolica ortodoxa din Ghelinta la 18,06 km. Pomenita in documente din 1728 ca deservind comunitatea greco-catolica (se presupune ca ar fi fost, anterior acestui an, ortodoxa) biserica actuala este, de fapt, rezultatul refacerii/reconstructiei alteia mai vechi, devenita prea mica pentru numarul mare de credinciosi, fiind ridicata din lemn in anul 1880.
-
Dealul Lisnau la 18,25 km. Dealul Csere sau Lisnau (dupa localnici), cu altitudinea de 718 m, ofera o panorama extraordinara spre Muntii Pilisca (1222 M), Muntii Ciucas (1951 m), Muntii Piatra Mare (1848 m), Bucegi, Piatra Craiului.
-
Dalnic la 19,26 km. Dalnic este unicul sat al comunei omonime, din 2004, in urma unui referendum.
-
Biserica catolica Catalina la 19,48 km. Desi construita relativ recent (1815-1823), biserica din satul Catalina impresioneazã prin aspectul de biserica fortificata.
-
Lacul Padureni la 19,74 km. Lacul Padureni este cel mai mare lac de acumulare din judetul Covasna.
-
Castrul roman Comolau Reci la 19,79 km. Castrul roman de la Comolau, azi asimilat satului Reci, a reprezentat un punct militar strategic.
-
Varful Pilistea Munceii Intorsurii la 20,07 km. Unitatea montana numita Munceii Intorsurii cuprinde muntisorii aflati in interiorul curburii Carpatilor, prinsi intre arcul format de Muntii Siriu, Podu Calului, Penteleu si Depresiunea Brasov-Sfantu Gheorghe.
-
Lisnau la 20,52 km. Lisnau este situat intr-una din vaile Muntilor Intorsurii, la marginea estica a Depresiunii Trei Scaune, in valea Paraului Lisnau.
-
Valea Zimbrilor la 21,06 km. Valea Zimbrilor din satul Acris, comuna Vama Buzaului, judetul Brasov, este cea de-a patra rezervatie naturala de zimbri (Bison bonasus) din Romania, dupa cele existente in Neagra-Bucsani, Vanatori-Neamt si Hateg.
-
Varful Goru Muntii Vrancei la 21,18 km. Varful Goru, cu cei 1785 m ai sai, este cel mai inalt pisc al Muntilor Vrancei, fiind secondat de mai cunoscutul Varful Lacauti (1776 m).
-
Parcul Jozsias Targu Secuiesc la 23,07 km. Parc din Targu Secuiesc, care a fost denumit dupa Molnár Józsiás, o personalitate importanta din viata politica, economica si sociala a orasului.
-
Judecatoria Targu Secuiesc la 23,42 km. Cladirea judecatoriei din Targu Secuiesc a fost construita la mijlocul secolului al XVIII-lea.
-
Pestera Kolik Ojdula la 23,5 km. Sub numele de Pestera de la Ojdula, cavitatea apare consemnata in Harta Regiunilor Carstice din Romania (Traian Orghidan si colab.