Localitatea Tarnicioara (judetul Suceava) Resedinta: Ostra.
Povestea lor este impresionanta datorita morfologiei masivului Rarau din care fac parte.
Formatiunea geologica este foarte spectaculoasa morfologic, si reprezinta un martor important al trecutului geologic, cu vegetatie bogata in specii endemice.
Asemanator cu varfurile Pietrosul Calimanului, respectiv Pietrosul Rodnei si acest varf este stancos, pietros.
Ca alcatuire predomina rocile sedimentare: gresii, marne si conglomerate.
Rezervatia geologica Cheile Zugreni-Pietrosul este cea mai importanta zona protejata prin lege a partii de nord al Muntilor Bistritei si reprezinta cel mai impresionant sector al cursului raului Bistrita.
Drumul Talienilor Muntii Stanisoarei
Biserica Sfantul Nicolae Brosteni
Stratele cu Aptycus de la Pojorata
Cuptor de ars var Darmoxa
A fost construita in 1991, cu elemente de stil medieval.
A fost infiintat dupa primul razboi mondial si reinfiintat in 1992.
Lacul Iezer din Obcina Feredeului
Langa izvor se afla cabana de vanatoare Borcut.
Piatra Runcului Masa Talharului
Lacul Bolatau se afla aproape de obarsia unui afluent al Sadovei, numit Bolatau, cu izvoarele despartite de o cumpana de ape joasa de izvoarele Iezerului, cel pe care s-a format Lacul Iezer.
Legenda spune ca la umbra stejarului multisecular a poposit Stefan cel Mare, trecand pe aici cu ostenii sai, cand tara era cotropita de necredinciosi, prin 1476.
Manastirea Neamt Vanatori-Neamt
A fost infiintat in 1964, iar dupa restaurare inaugurat in 1966.
Piatra Teiului Roseni Poiana Teiului
Rezervatia de zimbri Dragos Voda Vanatori-Neamt
Biserica isi are inceputurile legate de existenta aici a unui schit intemeiat in 1530.
In libertate in padurile din zona Parcului, in semi-libertate in tarcul de aclimatizare, si inchis in gradina zoologica.
In Poiana lui Atanasie, episcopul Ghedeon de Husi a ridicat in 1655 un schit, refacut în 1826, prin mitropolitului Veniamin Costache.
Ocupa lunca de pe partea dreapta a Bistricioarei, are o suprafata de 15-16 hectare.
Este o apa foarte buna la gust, acidulat, bicarbonatic, cu continut de fier, radioactiv, si cu un debit de 240 litri pe ora.
La sud-vest de varful aflat la o altitudine de 1450 m, gasim o stanca cu dinti ascutite, denumita (probabil mai recent) Stanca lui Codrean.
Podul medieval peste raul Somuzul Mare se afla pe strada Tudor Vladimirescu.
Hribul de piatra de pe Valea Jidanului Muntii Calimani
Stancile Lucaci Onestenii la putere. Varful Lucaciu este primul pe lunga culme secundara a Calimanilor, ce se ridica usor din Depresiunea Dornelor racordandu-se de culmea principala la coada Pietrosului.
Panteonul megalitilor Muntii Calimani
Stancile Doisprezece Apostoli Muntii Calimani Ruga zadarnica celor 12 Apostoli. Am dedicat o zi speciala vizitarii celor 12 Apostoli si Pietrelor Lucaciului, din cele trei ale expeditiei noastre in Calimani.
Saua Diecilor - Saua Diecilor
Are mai multe usi, ferestre, balcoane si turnulete - constructia este clar o carpeala, dar totusi una atractiva, cu putina fantezie am putea sa-i zicem castel.
Acces spre cabana dinspre Durau, pe traseul marcat cu banda rosie, sau prin cascada Duruitoarea pe cruce rosie, apoi pe triunghi galben.
Codrii de arama Agapia
Speciile insotitoare obisnuite la altitudini joase sunt teiul pucios, jugastrul, si alunul.
Este localizata pe stanca Timus de pe culmea Plesului, la o altitudine de 480 m si la o diferenta de 80 m fata de albia Neamtului.
Textul de pe placuta comemorativa: In memoria ostasilor ce s-au jertfit pentru apararea patriei in cel de al doilea razboi mondial, 1944, in locul Curmatura de pe Muntele Ceahlau.
Padurea de Argint Varatec
De la Piatra Lata se vad lacul de acumulare Izvoru Muntelui, statiunea Durau, si valea paraului Schit. Dupa 6 ani de la amplasare. Vizitez destul de des Ceahlaul, am fost de cateva ori si aici, dar in ultimii ani nu am trecut prin zona Curmaturii Piatra Lata.
Are o suprafata de 682 hectare.
Cripta a fost construita de mesteri armeni la inceputul secolului 20.
Se inalta cu mai mult de 70 m deasupra platoului. Prima tura de munte a anului. A fost dorinta unui prieten, sa urce pe renumitele scari de pe Ceahlau, despre care se poate citi atat de mult in ultimul timp.
Zona cea mai inalta a muntelui este reprezentata de un platou central, cu o latime de 1 km si lungime de 6 km, dispus pe directia nord-sud.
Aceste scari s-au deteriorat, singura modalitate de a urca pe varful Toaca fiind poteca turistica alunecoasa si nesigura.
Casa memoriala Veronica Micle Targu Neamt
O moara de apa, o piua de batut sumani si o steaza, un fierastrau de apa, un teasc masiv, si o instalatie de distilare.
Astfel orasul a facut un prim pas spre redobandirea statutului de statiune balneoclimaterica.
Comunitatea evreiasca din Targu Neamt a fost bine reprezentata in trecut.
Borsecul este zona cea mai sudica unde se mai gaseste.
Casa-muzeu din Humulesti a fost restaurata, pastrand particularitatile arhitecturii si vietii populare ale vremii de atunci.
Cel mai inalt pisc este Varful Omu, avand 1932 m.
Este o stanca mare, impresionanta, care se afla intr-un luminis.
Azi este folosita cu placere, atat de turisti, cat si de catre localnici.
Aceasta roca fiind o excelenta piatra ornamentala, a fost folosita la decorarea fatadelor multor cladiri de interes public din Bucuresti, respectiv Miercurea Ciuc, dar a fost trimisa si la export.
Rezervatia se situeaza la poalele Varfului Rachitis, are o suprafata de 322 ha. Palarie in doua picioare. Gasirea cutiei de la Iezerul Calimanilor (numit si Retitis dupa varful sub care se afla) a incununat o zi fructuoasa din punct de vedere al geotrekkingului.
Biserica de lemn Tulghes
Cetatea Bufnitei
A primit hramul Duminica Tuturor Sfintilor, sarbatoare ortodoxa celebrata la o saptamana dupa Rusalii.
A fost descoperit in 1932. Justificare gasire cu dovada foto. Am acceptat poza atasata comentariului, dar intentia a fost ca pentru justificarea gasirii unui geoobiectiv fara geocutie sa folosim poze facute cu o aplicatie de geotagging.
Biserica a fost ridicata in cursul anilor 1992-1993, si a fost sfintita de catre mitropolitul Daniel.
Gasim peste tot mese si banci, cosuri pentru gunoi, vetre de foc, toalete si tomberoane.
La sosire, ajungem la o poarta din stanca - cele doua stanci printre care s-a format poarta, poarta numele de Szechenyi si Teleki.
Denumirea de Pestera de Gheata este incorecta, deoarece pestera nu s-a format in gheata, ci doar contine gheata.
Traseul marcat cu cruce rosie, care urca din statiunea Durau, pe langa cascada Duruitoarea, spre Cabana Dochia, se intersecteaza in apropiere cu traseul din Curmatura Stanile, marcat cu banda albastra.
Legenda spune ca Detunatele au aparut ca urmare a unui traznet, care a lovit stanca si a despicat-o. Usor de gasit. La vedere, privelistea superba. De ziua Micii Unirii. Desi am cautat-o de ziua Marii Uniri, 1 decembrie 2016, ceata si aparatul au fost impotriva.
Cetatuia si Calugarii Masivul Ceahlau
De aici avem o priveliste deosebita, in toate directiile.
Stanca este similara cu cele de pe Ocolasul Mic.
Mai multe stanci izolate sunt imprastiate in cuprinsul ei, printre care si Claia Mare, nume ce ne apartine.
Poate fi atins dinspre Lunca Bradului, Gura Haitii, sau Toplita. Felicitari pentru gasirea geocutiei. Ca o regula generala, NU se pun alimente in geocutii. Prima mea cutie gasita. Îmi cer scuze, a fost prima mea cutie gasita. Doua cutii in acelasi ascunzis. Am ajuns pe Varful Pietrosu (2.
Varful Pietros Una prea plina, cealalta prea goala!. Am descris traseul care ne-a adus pe Vf.
Lacul Cuejdel II Lacul Cuejdel cel mai mare lac de baraj natural din tara. Am gasit cutiuta relativ usor deoarece a trebuit sa sap in zapada si sa urnesc pietrele inghetate cu batul de tura :))) La lacul Cuejdel rezervatie naturala se ajunge doar dinspre Piatra Neamt prin Garcina - Cuejdi deoarece la iesirea din satul Cracaul Negru (varianta dinspre Cracaoani) avem bariera si se permite accesul doar cu aprobarea Romsilva iar pe jos sunt multi km Accesibil cu bicicleta :))) Venind pe varianta sudica dinspre Piatra Neamt pe valea Cuejdiului mergem pana se termina asfaltul in sat Se merge tot inainte pe drumul de tara trecand de o intersectie cu o vale in dreapta (Valea P Tiganca) pana la manastire Se poate lasa masina langa manastire caz in care se vor adauga aproximativ 2km / 30 min pe jos la traseu.
Lacul are suprafata de 12 ha, lungimea de 1 km, latimea medie de 102 m, adancimea medie de 7,4 m, adancimea maxima langa baraj de 16 m. Lacul Cuejdel I. Am gasit foisorul presupunand ca este cel din coada lacului adica din extremitatea nordica a lui conform pozei Mam uitat sub el unde lipsea o scandura Iam dat ocol cautand la baza lui dar presupun ca a fost aruncata la gunoi odata cu ecologizarea/ curatenia ce sa facut la lac asta vara.
Pe partea de sus a uneia dintre stanci, putem vedea o protuberanta, o parte din stanca care iese din relief, asemanatoare cu un cap de om. Jos palaria, Domnule Lomasel!. Un traseu deosebit de frumos, cel de pe valea Lomasitei la Stancile Lomasitei.
Saua Obcina Rotunda - Dealul Tablei.
Deasupra cascadei se afla un interesant bloc de piatra suspendat, cu vegetatie deasupra. Domnisoara Lomasita si Domnul Lomasel. Ne-am apropiat de locatie de-a lungul paraului Lomasul, trecand prin Poiana Izvor si Poiana Puturosul. La cascada Lomasitei, apa multa in cutie. Dupa ce am ascuns o cutie la Manastirea de la Gura Izvorului, am gasit-o pe cea a Domnului Lomașel, i-a venit randul celei de la Cascada Lomasitei.
Aici sunt depuse osemintele a 771 de eroi romani cazuti in luptele duse in zona in timpul Primului Razboi Mondial. Geocutie lipsa. Eram in drum spre muntii Rarau, am trecut prin Toplita, astfel incat am oprit la Mausoleul Eroilor sa caut geocutia ascunsa aici.
Dealul Lipovanului, Adancata
Biserica ortodoxa veche din Recea Tulghes
Biserica ortodoxa noua din satul Recea Tulghes
Varful Tihu Muntii Calimani
Curmatura Tihului
Acesta se varsa in paraul Tihul, apoi in paraul Rastolita.
Varful Simon Muntii Stanisoarei Geocutia lui Radu si a lui Dorin. Aproape ca nu mi-a venit sa cred. Varful Simon. Traseu frumos Zapada tare pe alocuri portiuni fara Ceata sa risipit un pic pe varf Gasit ascunzisul Scotocit bine sub pietrele respective ce ies din pamant langa fagul cu pricina din poza dar banuiesc ca a mai sapat un animal ceva acolo caci nu am gasit kinderul.
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.