Localitatea Dumitrestii-Fata (judetul Vrancea) Resedinta: Dumitresti.

Este vorba despre un perete de calcar cochilifer cu matrice grezoasa. Face parte dintr-un aliniament de strate redresate la verticala. La 14,61 km.
Lacul Meledic la 26,65 kmLacul Meledic se afla pe platoul Meledic, pe marginea lui se afla un camping si o pensiune. Este unic in lume, deoarece este un lac cu apa dulce, care este asezat pe un munte de sare.

Piatra Mâței se afla pe malul stang al Ramnicului Sarat, in amonte de satul Jitia. La 15,91 km.
In partea de vest a localitatii Burca, comuna Vidra, intre raul Putna si drumul national 2D, gasim un izvor sub drum. Izvorul, a carui zona este sub constructie, se afla vizavi de intersectia strazilor Vrancei si Parcului. La 35,24 km.
Piatra Rosie Muntisoarele Vrancei la 36,62 kmPiatra Rosie este numit versantul stancos etalat spre nord-vest al varfului omonim situat, relativ, in extremitatea vestica a Muntisoarelor Muntilor Vrancei, fiind, poate, cel mai spectaculos dintre acesti muntisori.

Situata in satul Straoane (de Sus), biserica de lemn Sfantul Nicolae, monument istoric, dateaza de prin secolul XVII-XVIII-lea. Biserica din Straoane si alte obiective - Puteti vedea un fotoreporaj cuprinzand un traseu cultural in comuna Straoane pe Munte si Flori. Biserica este o expresie a stilului arhitectural (popular) moldovenesc. La 38,88 km.

Manastirea Dalhauti a fost, pe la mijlocul secolului XIX, frecventata de protipendada focsaneana, doi reprezentanti ai ei, ctitorind si o biserica, acum o ruina. La 12,9 km.

Lacul cu Ciuciur se afla la marginea nord-vestica a satului Recea al comunei Bisoca, aparand pe unele harti si cu numele Moldoveanului. La 20,33 km.

Este cunoscut ca cimitirul ostasilor romani si germani. La 8,86 km.

Tisita, sat apartinator Marasestiului, este cunoscut, mai degraba, prin intersectia cu sens giratoriu de pe DN 2, Bucuresti-Suceava. Park and grab - N-a fost chiar park and grab caci n-am intrat cu masina pe aleea ce duce la cimitir. La 34,35 km.
Ansamblul schiturilor rupestre Bozioru la 42,87 kmAnsamblul schiturilor rupestre cuprinde Schitul rupestru Fundatura, Schitul rupestru Agatonul Vechi, Fundul Pesterii, Vagauna II, Vagauna I, Piatra Ingaurita. Pestera lui Dionisie, Piatra lui Iosif, Bucataria, Schitul rupestru Piatra Soimului I, Schitul rupestru Piatra Soimului II, Schitul rupestru Agatonul Nou.
Vulcanii noroiosi sunt o rezervatie botanica si geologicaaflata pe raza comunei Berca, Buzau. Cutie dezactivata - Momentan cutia este dezactivata. La 28,69 km.

In catunul Odobasca, al satului Cotesti, existã o veche biserica de lemn, ridicata, conform traditiei, in 1471. La 9,6 km.

Pe plaiurile sudice terminale ale Muntilor Vrancei, acoperite de fanete sunt imprastiate așa-zise adai. La 29,16 km.

Chiar inainte de a intra in satul Jitia, putin mai sus de baza versantului pe care suie drumul asfaltat spre Dealu Sarii, se afla unul dintre cele doua izvoare sarate ce constituie geoobiectivul. La 13,49 km.
Mausoleul de la Marasti la 47,99 kmMausoleul se afla in capatul nordic al satului Marasti (comuna Racoasa), accesibil pe un drum comunal asfaltat ce pleaca din soseaua judeteana (asfaltata) ce leaga Tișita (de pe DN 2 - Bucuresti-Suceava) de Panciu si Soveja.

Localitatea Sarile este un sat apartinator comunei Bisoca accesibil pe un drum comunal pietruit - accesibil pentru orice autovehicule - ce vine din drumul judetean ce leaga Vintila-Voda de Bisoca, drum in curs de modernizare. La 16,62 km.

Poarta Dracilor face parte din Rezervatia geologica Reghiu-Scruntaru, aflandu-se la limita sudica a acesteia. Satul Valea Milcovului cca 35 km de Focsani. La 21,62 km.
Lacul Tutovanului Dealul Motocu Mare la 42,36 kmLacul Tutovanului este un lac de alunecare, aflat pe Dealul Motocu Mare din Subcarpatii Vrancei. Cunoscut de localnici sub numele de Lacul Tutovanului, sau Motoc in textele putinelor ghiduri turistice care descriu zona.

Dupa coborarea de la barajul de la Siriu, pe partea stanga a soselei se desprinde un drum forestier. La aproximativ 6 km distanta, in mijlocul padurii descoperim micuta, dar frumoasa cascada Casoca, o cadere de apa de aproape zece metri. La 49,9 km.

Varful Goru, cu cei 1785 m ai sai, este cel mai inalt pisc al Muntilor Vrancei, fiind secondat de mai cunoscutul Varful Lacauti (1776 m). Spre deosebire de acesta din urma, aflat pe culmea principala a Muntilor Vrancei, Goru se desprinde ca un picior, scurt, din aceasta si se inalta singular, impresionant prin alura sa greoaie, ca o spinare de porc (hogback). La 46,02 km.
Tunelul Mare din Cheile Tisitei la 45,98 kmTunelul Mare este punctul terminus al segmentului cel mai frecventat din traseul turistic amenajat, ce porneste din localitatea Lepsa. Care versant? - Am baleiat destul de constiincios bazele celor doi versanti ai Tisitei. Versantul in cauza - E vorba de versantul opus intrarii in tunel, adica cel aflat in spatele stalpului cu marcaj din a 2-a imagine. Poteca strabate Cheile Tisitei in drum spre o zona foarte putin vizitata a Muntilor Vrancei.
Pesterile in sare la 26,74 kmPesterile in sare 6S Manzalesti si Pestera cu trei intrari sunt cele mai mari pesteri din zona. Gasim aici 27 de pesteri mai mari de 10 m, care insumeaza 2169 m lungime si 300 m denivelare.
Arcada Cheile Tisitei la 45,98 kmCele doua arcade precum si tunelul ce strapunge interfluviul dintre cele doua Tisite. Sunt ultimele ramasite ale caii ferate cu ecartament ingust construite de societatea forestiera Tisita pe ambele brate ale raului cu acelasi nume.
Focul Viu din Terca la 30,64 kmFocul Viu de pe un deal din localitatea Terca, comuna Lopatari, arde fara intrerupere si poate fi admirat oricand, dar mai ales seara.

Straoane ste o comuna situata pe DN 2L, Tisita-Panciu-Soveja, la cca 15 km de Tisita. Pietrele din monument - In drum spre Soveja ne-am oprit si la acest ascunzis foarte accesibil la prima vedere. La 1 km dupa iesirea din comuna (satul Muncel), mergand spre Soveja, pe partea dreapta a soselei se afla un monument simplu, destul de degradat, dedicat Ecaterinei Teodoroiu. La 41,29 km.
Trovantii din Ulmet la 44,35 kmTrovantii din Ulmet pot fi admirati in Valea Teiului, langa satul Ulmet, comuna Bozioru, judetul Buzau. Oare catina? - Am cautat ascunzisul indicat de coordonate cu multa asiduitate in ciuda tufelor de catina vie dimprejur dar impiedicat de o gramada de catina taiata in urma curatarii potecii si aruncata exact unde ar fi putut fi ascunzisul. Au forme ciudate, care se aseamana unor nave spatiale prabusite si pietrificate.
Parcul natural rezervatia Cheile Tisitiei la 45,8 kmRezervatia Cheile Tisitei are o suprafata de 307 hectare si consta intr-un sector de chei, strabatut in trecut de o cale ferata, din care au ramas poduri, tunele si terasamente. Cheile Tisitei - fotoreportaj - Descrierea traseului prin Cheile Tisitei (circuitul inchizandu-se cu ascensiunea pe Tisaru Mare), cuprinzand numeroase fotografii, poate fi citita pe Munte si Flori. Cea mai de succes cutie - Cred ca e cea mai de succes cutie din cate am vazut. Rezervatia este importanta din punct de vedere geologic si floristic.

Grunjul de la Manzalesti la 25,6 km
Grunjul de la Manzalesti este alcatuit din tuf dacitic, care provine din cenusa vulcanica. Se afla in centrul comunei Manzalesti, judetul Buzau, la confluenta paraurilor Slanic si Jgheab.

Muntele de sare de la Lopatari la 28,08 km

Calea ferata cu ecartament ingust, construita la sfarsitul secolului XIX a pornit din Ghiula (Comandau) spre Covasna. Un ascunzis ce merita gasit - Un ascunzis simplu, dar care nu sare in ochi. Nici sa varuim - Am participat la un traseu organizat prin site-ul Munte si Flori, prin imprejurimile statiunii Covasna. La 59,93 km.
Cataractele de la Setu la 52,78 km. Dintre numeroasele formatiuni stancoase - martori ai eroziunii raului Buzau care i-au rezistat cat de cat - formand repezisuri, praguri, cataracte, zdrumicandu-i cursul, cele mai spectaculoase par cele de la Setu.
Piatra Regelui Ladislau cel Sfant (in zona La Chei - Tabla Cheii, Varful Craiului) se inalta deasupra Cheilor Buzaului, la limita judetelor Covasna si Buzau. La 59,4 km.

Paraul Tulghes este un afluent relativ important - de stanga - din bazinul superior al Oituzului, avand gura cu cca 1 km in aval de satul Oituz, Bretcu, judetul Covasna. La 69,52 km.

Magura Casinului a fost scena unor aprige si importante batalii în Primul Razboi Mondial. Lipsa creion - Rog pe primul geotrekkist care ajunge la acest ascunzis, sa completeze geocutia cu un creionas, nu mai lung de 8 cm. La 61,63 km.

Culmea Musat-Lepsa-Stanisoara-Clabuc-Zboina Neagra reprezinta una dintre unitatile structurale majore ale Muntilor Vrancei, continuand spre nord, culmea principala a acestora, Musat-Lacauti-Goru. Varful lepsa e sub el - bis - Rugam primul gasitor al acestei cutii sa adauge pe titlului de pe
eticheta si de pe coperta jurnalului cuvantul SUB, iar daca suie si pe
Varful Lepsa si gaseste cutia de acolo sa taie de pe eticheta aceleia
acelasi cuvant . GeoStana de sub Varful Lepsa - Desi am trecut de vreo trei ori cu bicicleta pe drumul ce trece pe sub varf, deabia iarna acesta am reusit, in sfarsit, sa caut geocutia. La 58,46 km.

Manastirea tine, administrativ vorbind, de comuna Buciumeni, de care se leaga cateva personalitati cunoscute, nascute aici. La 56,05 km.
Grote preistorice Naeni la 63,4 km. Grotele preistorice se afla la vest de Varf si nord-nordvest de Fantanele (sate apartinand comunei Naeni), sub varful dealului Colarea.

Dealul Pilisca se afla la est de Ojdula, langa drumul national 2D care leaga Targu Secuiesc si Focsani. La 63,54 km.

Pe o serie de harti, de exemplu Muntii Nemira - Dimap, apare localizata pe malul stang al Oituzului, putin in amonte de confluenta cu paraul Caraslau, o formatiune stancoasa cu denumirea in maghiara, Honvéd-kõ. La 68,73 km.
Varful Observatorul lui Averescu la 52,5 km. Vorbim despre un mic varf al Subcarpatilor Vrancei (Platforma Zabrauti) de 699 m, unde, in timpul bataliilor purtate in zona in timpul Primului Razboi Mondial (1917), isi avea instalat un punct de observare a frontului, maresalul Alexandru Averescu.

Satul Papauti (comuna Zagon) este un sat, la origine format din locuitori romani, in care au fost adusi graniceri secui. La 64,79 km.

Culmea ce face, morfologic, legatura intre Munceii Intorsurii si Muntii Vrancei si, prin intermediul primillor, realizeaza integrarea culmii principale a celor din urma in cea a Carpatilor, este putin cunoscuta din punct de vedere turistic. La 59,84 km.

Radeana este un mic sat aflat la granita dintre cartierul Borzesti al Onestiului si comuna Stefan cel Mare. Biserica ortodoxa din Radeana - Stefan cel Mare - Omul sfinteste locul, e valabil in Radeana. La 69,98 km.
Copyright © 2007-2025 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.