Localitatea Poienita (judetul Vrancea) Resedinta: Dumitresti.
Izvoarele sarate Jitia la 11,92 kmChiar inainte de a intra in satul Jitia, putin mai sus de baza versantului pe care suie drumul asfaltat spre Dealu Sarii, se afla unul dintre cele doua izvoare sarate ce constituie geoobiectivul.
Zidul Uriasilor la 12,83 kmEste vorba despre un perete de calcar cochilifer cu matrice grezoasa. Face parte dintr-un aliniament de strate redresate la verticala.
Biserica din Stanila Nehoiu la 48,39 kmSatul Stanila este incorporat actualmente in orasul Nehoiu, nu cu multi ani in urma tinand de comuna Mlajet (acum si ea, sat component al Nehoiului). Satul e compus din case mai mult sau mai putin razlete, cele mai multe parasite (ar mai fi sub 20 de locuitori) si pare asezat in mijlocul unei livezi salbatice de pruni, ce acopera cea mai mare parte a dealurilor ce-l inconjoara.
Piatra Hagiului la 46,84 kmEste vorba despre o faleza impresionanta din gresie aflata in capatul amonte, pe paraul Vazuti, al satului Vizantea Manastireasca.
Parcul natural rezervatia Cheile Tisitiei la 45,58 kmRezervatia Cheile Tisitei are o suprafata de 307 hectare si consta intr-un sector de chei, strabatut in trecut de o cale ferata, din care au ramas poduri, tunele si terasamente. Cheile Tisitei - fotoreportaj - Descrierea traseului prin Cheile Tisitei (circuitul inchizandu-se cu ascensiunea pe Tisaru Mare), cuprinzand numeroase fotografii, poate fi citita pe Munte si Flori. Cea mai de succes cutie - Cred ca e cea mai de succes cutie din cate am vazut. Rezervatia este importanta din punct de vedere geologic si floristic.
Lacul Meledic la 24,86 kmLacul Meledic se afla pe platoul Meledic, pe marginea lui se afla un camping si o pensiune. Este unic in lume, deoarece este un lac cu apa dulce, care este asezat pe un munte de sare.
Focul Viu din Terca la 28,95 kmFocul Viu de pe un deal din localitatea Terca, comuna Lopatari, arde fara intrerupere si poate fi admirat oricand, dar mai ales seara.
Muntele de sare de la Lopatari la 25,92 kmMuntele de sare de la Lopatari se afla la intrarea in localitate, pe dreapta. Dupa un izvor alb si sarat se afla un intreg munte de sare, cu rape brazdate de sarea iesita la suprafata si plini cu bolovani acoperiti cu spuma alba.
Monumentul Ecaterinei Teodoroiu Straoane la 42,52 kmStraoane ste o comuna situata pe DN 2L, Tisita-Panciu-Soveja, la cca 15 km de Tisita. Pietrele din monument - In drum spre Soveja ne-am oprit si la acest ascunzis foarte accesibil la prima vedere. La 1 km dupa iesirea din comuna (satul Muncel), mergand spre Soveja, pe partea dreapta a soselei se afla un monument simplu, destul de degradat, dedicat Ecaterinei Teodoroiu.
Pesterile in sare la 24,95 kmPesterile in sare 6S Manzalesti si Pestera cu trei intrari sunt cele mai mari pesteri din zona. Gasim aici 27 de pesteri mai mari de 10 m, care insumeaza 2169 m lungime si 300 m denivelare.
Stramtura Cozei la 40,49 kmLa Stramtura este numele popular al unei mici porti formata de versantii Cozei, afluent al Putnei, ceva mai apropiati decat de-a lungul restului vaii.
Tunelul Mare din Cheile Tisitei la 45,78 kmTunelul Mare este punctul terminus al segmentului cel mai frecventat din traseul turistic amenajat, ce porneste din localitatea Lepsa. Care versant? - Am baleiat destul de constiincios bazele celor doi versanti ai Tisitei. Versantul in cauza - E vorba de versantul opus intrarii in tunel, adica cel aflat in spatele stalpului cu marcaj din a 2-a imagine. Poteca strabate Cheile Tisitei in drum spre o zona foarte putin vizitata a Muntilor Vrancei.
Manastirea Cotesti la 12,31 kmManastirea Cotesti are o vechime apreciata la 300 de ani (se avanseaza ca an al infiintarii, 1720). Date certe despre istoricul ei nemaiexistand, din cauza distrugerii arhivei in timpul Primului Razboi Mondial.
Ansamblul schiturilor rupestre Bozioru la 41,07 kmAnsamblul schiturilor rupestre cuprinde Schitul rupestru Fundatura, Schitul rupestru Agatonul Vechi, Fundul Pesterii, Vagauna II, Vagauna I, Piatra Ingaurita. Pestera lui Dionisie, Piatra lui Iosif, Bucataria, Schitul rupestru Piatra Soimului I, Schitul rupestru Piatra Soimului II, Schitul rupestru Agatonul Nou.
Groapa Deleanului la 15,01 kmDeleanu este un varf de 675 m din Subcarpații Vrancei, important nod orografic al acestora, mai precis, al celor din interfluviul Milcov - Ramnicu Sarat.
Calcarele de la Badila la 49,89 kmCalcarele de la Badila, de pe Valea Buzaului, reprezinta o rezervatie geologica si paleontologica. Ii sta in gat nucului - Multa mizerie in jurul obiectivului - rezervatie naturala in custodia cuiva - nesemnalat si ca atare, fara nici o prezentare la locul cu pricina, desi este foarte interesant, macar prin insolit in peisaj. In albia Buzaului se afla aproximativ 40 de blocuri masive din calcar, cu dimensiuni de pana la 7 m inaltime, 10 m lungime si 7 m grosime.
Cetatuia Cucuiata de la Grajdana la 47,25 kmGrajdana este un sat al comunei Tisau aflat pe valea Niscovului la cca 20 km de Buzau. Anuntare puncte auxiliare - Textul descrierii ascunzisului contine coordonatele mai multor puncte ajutatoare. Desi apare semnalata ca existenta in sat pe diferite site-uri de promovare a turismului buzoian, Cetatea - Cetatuia Cucuiata - de pe Dealul Cucuiata localizarea ei exacta ca si imaginea ei nu pot fi gasite niciunde.
Trovantii din Ulmet la 42,54 kmTrovantii din Ulmet pot fi admirati in Valea Teiului, langa satul Ulmet, comuna Bozioru, judetul Buzau. Oare catina? - Am cautat ascunzisul indicat de coordonate cu multa asiduitate in ciuda tufelor de catina vie dimprejur dar impiedicat de o gramada de catina taiata in urma curatarii potecii si aruncata exact unde ar fi putut fi ascunzisul. Au forme ciudate, care se aseamana unor nave spatiale prabusite si pietrificate.
Varful Goru Muntii Vrancei la 45,2 kmVarful Goru, cu cei 1785 m ai sai, este cel mai inalt pisc al Muntilor Vrancei, fiind secondat de mai cunoscutul Varful Lacauti (1776 m). Spre deosebire de acesta din urma, aflat pe culmea principala a Muntilor Vrancei, Goru se desprinde ca un picior, scurt, din aceasta si se inalta singular, impresionant prin alura sa greoaie, ca o spinare de porc (hogback).
Lacul Ograzii la 15,72 kmEste un frumos lac, datorita marii poieni care il inconjoara sub forma unei polii si aflata sub dealurile Sindrila (est) si Piatra Ograzii (vest).
Lacul Sarile Bisoca la 14,82 kmLocalitatea Sarile este un sat apartinator comunei Bisoca accesibil pe un drum comunal pietruit - accesibil pentru orice autovehicule - ce vine din drumul judetean ce leaga Vintila-Voda de Bisoca, drum in curs de modernizare.
Manastirea de la Podul Bulgarului Cotatcu la 19,47 kmAccesul la manastire se face de pe DN 2, Bucuresti-Suceava, dintr-o intersectie semnalata de un indicator si aflata la 6 km nord de Ramnicu Sarat, 27 km sud de Focsani. Avand hramul Sfanta Treime, manastirea se afla pe teritoriul satului Cotatcu (Podgoria/Buzau).
Cascada Casoca la 48,25 kmDupa coborarea de la barajul de la Siriu, pe partea stanga a soselei se desprinde un drum forestier. La aproximativ 6 km distanta, in mijlocul padurii descoperim micuta, dar frumoasa cascada Casoca, o cadere de apa de aproape zece metri.
Grunjul de la Manzalesti la 23,8 kmGrunjul de la Manzalesti este alcatuit din tuf dacitic, care provine din cenusa vulcanica. Se afla in centrul comunei Manzalesti, judetul Buzau, la confluenta paraurilor Slanic si Jgheab.
Mina de petrol Sarata-Monteoru la 51,84 km. Mina de petrol, a doua din lume si unicat in Europa, a fost construita aproximativ pe la 1874. Usor de gasit - Insa drumul pana acolo este foarte dificil, cu auto. Titeiul se extrage din galerii aflate la 240 si 320m adancime.
Biserica fortificata Ghelinta la 65,23 km. Monument UNESCO, biserica romano-catolica, cea fortificata, de la Ghelinta, dateaza din 1245. Initial, romanic tarziu, stilul s-a eclectizat, cladirii adaugandu-i-se elemente baroce.
Varful Lepsa Muntii Vrancei la 58,21 km. Culmea Musat-Lepsa-Stanisoara-Clabuc-Zboina Neagra reprezinta una dintre unitatile structurale majore ale Muntilor Vrancei, continuand spre nord, culmeaprincipala a acestora, Musat-Lacauti-Goru. Varful Lepsa e sub el! - Rugam primul gasitor al acestei cutii sa adauge pe titlului de pe eticheta si de pe coperta jurnalului cuvantul SUB, iar daca suie si pe Varful Lepsa si gaseste cutia de acolo sa taie de pe eticheta aceleia acelasi cuvant. A doua vizita - A doua vizita pentru noi la Varful Lepsa (prima nu cred ca am notat-o aici), de data aceasta in peisaj hibenal. Sub numele de Culmea Lepsa descriem segmentul cuprins intre Pasul Musat si Pasul Stanisoara.
Fag sub varful Oituz-Izvor la 61,31 km. De la varful Oituz-Izvor la o distanta de aproximativ 700 m spre sud-vest, la doar 200 metri departare de drumul national care leaga orasul Targu Secuiesc de Focsani, gasim un fag remarcabil. Fag pazit strasnic de caini - L-am gasit la finele drumetiei noastre.
Biserica greco-catolica ortodoxa din Ghelinta la 65,54 km. Pomenita in documente din 1728 ca deservind comunitatea greco-catolica (se presupune ca ar fi fost, anterior acestui an, ortodoxa) biserica actuala este, de fapt, rezultatul refacerii/reconstructiei alteia mai vechi, devenita prea mica pentru numarul mare de credinciosi, fiind ridicata din lemn in anul 1880.
Asezarea geto-dacica de la Poiana la 52,63 km. Asezarea geto-dacica de la Poiana este localizata pe un promontoriu al malului stang al Siretului ce domina de la o inaltime relativa de 200 m oglinda lacului de acumulare Calimanesti.
Sub Varful Lepsa la 58,18 km. Culmea Musat-Lepsa-Stanisoara-Clabuc-Zboina Neagra reprezinta una dintre unitatile structurale majore ale Muntilor Vrancei, continuand spre nord, culmea principala a acestora, Musat-Lacauti-Goru. Varful lepsa e sub el - bis - Rugam primul gasitor al acestei cutii sa adauge pe titlului de pe
eticheta si de pe coperta jurnalului cuvantul SUB, iar daca suie si pe
Varful Lepsa si gaseste cutia de acolo sa taie de pe eticheta aceleia
acelasi cuvant . GeoStana de sub Varful Lepsa - Desi am trecut de vreo trei ori cu bicicleta pe drumul ce trece pe sub varf, deabia iarna acesta am reusit, in sfarsit, sa caut geocutia. Sub numele de Culmea Lepsa descriem segmentul cuprins intre Pasul Musat si Pasul Stanisoara.
Varful Zarna Muntii Vrancei la 54,9 km. Din ceea ce, indeobste, este cunoscuta ca fiind culmea principala a muntilor Vrancei - Lacauti - Musat -, se despribnde un puternic si (cel mai) lung picior, ce ajunge pana in Depresiunea Targu Secuiesc: Zarna.
Podul lui Stefan cel Mare la 67,45 km. Podul de peste paraul Garbovana de la Negoiesti, comuna Stefan cel Mare, cunoscut si ca fiind de la Borzesti ori de la Caiuti, este atribuit, prin traditie, domnitorului Stefan cel Mare, cum sunt alte 5 de pe teritoriul Moldovei; dar pentru niciunul nu exista vreun document care sa confirme traditia. Cutie noua la Podul lui Stefan cel Mare - Locatia stabilita tine cont de o hotarare recenta a Consiliului Comunal Stefan cel Mare de a considera monumentul istoric
obiectiv turistic (sic). Doua obiective imbinate - Ascunzisul imbina cele 2 obiective, podul si monumentul.
Manastirea Sihastru Ploscuteni la 58,54 km. Ploscuteni este o localitate cu oarecare istorie, atestare secolul XVIII. Interesanta si prin prezenta unei populatii majoritar, 95 la suta, catolica intr-o zona eminamente ortodoxa.
Piatra Regelui Ladislau Cheile Buzaului la 57,83 km. Piatra Regelui Ladislau cel Sfant (in zona La Chei - Tabla Cheii, Varful Craiului) se inalta deasupra Cheilor Buzaului, la limita judetelor Covasna si Buzau. O parte din stancarie a fost distrusa cu ocazia lucrarilor de modernizare a drumului, construit initial in anii 1876-96.
Manastirea Bogdana la 66,7 km. Manatirea Bogdana este, poate cea mai cunoscuta - datorita accesibilitatii, dar si aspectelor cultural-istorice - dintre manastirile de pe valea Trotusului. Manastirea Bogdana - Manastirea este o bijuterie.
Bisericuta veche din cimitirul Bogdanei la 67,72 km. Satul Bogdana este cunoscut prin manastirea de aici. Bisericuta veche din cimitirul Bogdanei - Urcusul de la asfalt pana la platou este unul accentuat. Independent sau poate legat de acest fapt, satul nu are biserica proprie si nici nu se stie sa fi avut candva.
Varful Observatorul lui Averescu la 53,31 km. Vorbim despre un mic varf al Subcarpatilor Vrancei (Platforma Zabrauti) de 699 m, unde, in timpul bataliilor purtate in zona in timpul Primului Razboi Mondial (1917), isi avea instalat un punct de observare a frontului, maresalul Alexandru Averescu.
Cascada Tulghes la 69,42 km. Paraul Tulghes este un afluent relativ important - de stanga - din bazinul superior al Oituzului, avand gura cu cca 1 km in aval de satul Oituz, Bretcu, judetul Covasna.
Copyright © 2007-2025 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.