Localitatea Lepsa (judetul Vrancea) Resedinta: Tulnici.
-
Cheile Tisitei la 1,48 km. Cheile Tisitei este o rezervatie de tip mixt (hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic si de peisaj).
-
Cascada Putnei la 3,04 km. Cascada Putnei (Saritoarea Putnei) a fost declarata Monument al Naturii in anul 1973, cand au fost realizate primele amenajari pentru vizitare.
-
Tunelul Mare din Cheile Tisitei la 5,01 km. Tunelul Mare este punctul terminus al segmentului cel mai frecventat din traseul turistic amenajat, ce porneste din localitatea Lepsa.
-
Arcada Cheile Tisitei la 5,01 km. Cele doua arcade precum si tunelul ce strapunge interfluviul dintre cele doua Tisite sunt ultimele ramasite ale caii ferate cu ecartament ingust construite de societatea forestiera Tisita pe ambele brate ale raului cu acelasi nume.
-
Parcul natural rezervatia Cheile Tisitiei la 5,26 km. Rezervatia Cheile Tisitei are o suprafata de 307 hectare si consta intr-un sector de chei, strabatut in trecut de o cale ferata, din care au ramas poduri, tunele si terasamente.
-
Mausoleul si Muzeul Soveja la 7,1 km. In satul Dragosloveni al comunei Soveja se ridicã sobru si masiv in infatisare, covarsitor prin numarul destinelor care s-au implinit aici intr-o odihna vesnica, Mausoleul Soveja, marturia cumplitelor lupte de pe cuprinsul Vaii Susitei.
-
Groapa cu pini Coza Tulnici la 7,88 km. Groapa cu pini este o arie protejata, care se afla in satul Coza, comuna Tulnici, si este inclusa in Parcul Natural Putna - Vrancea.
-
Stramtura Cozei la 8,03 km. La Stramtura este numele popular al unei mici porti formata de versantii Cozei, afluent al Putnei, ceva mai apropiati decat de-a lungul restului vaii.
-
Varful Lepsa Muntii Vrancei la 11,41 km. Culmea Musat-Lepsa-Stanisoara-Clabuc-Zboina Neagra reprezinta una dintre unitatile structurale majore ale Muntilor Vrancei, continuand spre nord, culmeaprincipala a acestora, Musat-Lacauti-Goru.
-
Sub Varful Lepsa la 12,04 km. Culmea Musat-Lepsa-Stanisoara-Clabuc-Zboina Neagra reprezinta una dintre unitatile structurale majore ale Muntilor Vrancei, continuand spre nord, culmea principala a acestora, Musat-Lacauti-Goru.
-
Casa Babei Vrancioaia Barsesti la 12,05 km. Conform legendei care circula in tinut, numele ar veni de la Tudora Vrancioaia, batrana care ar fi gazduit, ospatat si incurajat in casa ei pe domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare.
-
Piatra Rosie Muntisoarele Vrancei la 14,9 km. Piatra Rosie este numit versantul stancos etalat spre nord-vest al varfului omonim situat, relativ, in extremitatea vestica a Muntisoarelor Muntilor Vrancei, fiind, poate, cel mai spectaculos dintre acesti muntisori.
-
Piatra Hagiului la 14,95 km. Este vorba despre o faleza impresionanta din gresie aflata in capatul amonte, pe paraul Vazuti, al satului Vizantea Manastireasca.
-
Cascada Bucias la 16,35 km. Rezervatia naturala Bucias este o rezervatie peisagistica cu chei si cascade, avand suprafata de 471 ha.
-
Varful Oituz-Izvor la 16,9 km. Varful Oituz-Izvor se afla in apropierea, si la nord de drumul national 2D care leaga Targu Secuiesc de Focsani.
-
Fag sub varful Oituz-Izvor la 17,4 km. De la varful Oituz-Izvor la o distanta de aproximativ 700 m spre sud-vest, la doar 200 metri departare de drumul national care leaga orasul Targu Secuiesc de Focsani, gasim un fag remarcabil.
-
Dealul Pilisca Ojdula la 19,26 km. Dealul Pilisca se afla la est de Ojdula, langa drumul national 2D care leaga Targu Secuiesc si Focsani.
-
Pestera Kolik Ojdula la 19,97 km. Sub numele de Pestera de la Ojdula, cavitatea apare consemnata in Harta Regiunilor Carstice din Romania (Traian Orghidan si colab.
-
Cetatea Rakoczi Pasul Oituz la 20,17 km. Cetatea Rákóczy este o fortificatie in stare de ruina, monument istoric de importanta nationala, aflata in apropierea Pasului Oituz, intrarea dinspre Moldova.
-
La Ziduri la 20,2 km. Pe harta site-ului Muntii Nostri, zub Varful Zarna, apare un punct consemnat cu denumirea La Ziduri.
-
Piatra Soldatului Valea Oituzului la 20,27 km. Pe o serie de harti, de exemplu Muntii Nemira - Dimap, apare localizata pe malul stang al Oituzului, putin in amonte de confluenta cu paraul Caraslau, o formatiune stancoasa cu denumirea in maghiara, Honvéd-kõ.
-
Cascada Tulghes la 21,02 km. Paraul Tulghes este un afluent relativ important - de stanga - din bazinul superior al Oituzului, avand gura cu cca 1 km in aval de satul Oituz, Bretcu, judetul Covasna.
-
Varful Goru Muntii Vrancei la 21,07 km. Varful Goru, cu cei 1785 m ai sai, este cel mai inalt pisc al Muntilor Vrancei, fiind secondat de mai cunoscutul Varful Lacauti (1776 m).
-
Piatra Ucigasul la 21,23 km. Piatra Ucigasul - Gyilkos, in maghiara - apare doar pe unele harti, nefiind cunoscuta in zona de prea multa lume, desi la baza dealului pe care se afla este un (alt geo)obiectiv turistic mai cunoscut, Cascada Caraslau.
-
Cascada Caraslau la 21,28 km. Cascaduta, in doua trepte, avand in total vreo 5 m, reprezinta modul aparte in care paraul Caraslau se varsa in raul Oituz.
-
Varful Zarna Muntii Vrancei la 21,44 km. Din ceea ce, indeobste, este cunoscuta ca fiind culmea principala a muntilor Vrancei - Lacauti - Musat -, se despribnde un puternic si (cel mai) lung picior, ce ajunge pana in Depresiunea Targu Secuiesc: Zarna.
-
Crucea Ciobanului Poiana Sarata la 21,77 km. Este vorba despre trei fragmente ce au format candva o cruce, piciorul, ramas inca implantat in locul initial, un soclu natural de gresie, si cele doua parti laterale, gasite alaturi de picior.
-
Mausoleul de la Marasti la 21,8 km. Mausoleul se afla in capatul nordic al satului Marasti (comuna Racoasa), accesibil pe un drum comunal asfaltat ce pleaca din soseaua judeteana (asfaltata) ce leaga Tișita (de pe DN 2 - Bucuresti-Suceava) de Panciu si Soveja.
-
Castrul roman Angustia Bretcu la 23,25 km. Printre polisurile Daciei, consemnate in celebra Geografie a lui Ptolemeu, este inscris si Angustia, identificat ca fiind castrul roman ale carui urmee au fost descoperite la Bretcu.
-
Cascada Cernica la 24,63 km. Cascada Cernica este o cadere de apa formata din mai multe trepte, care se afla pe parul Cernica, aproape de localitatea Poiana Sarata.