Localitatea Padureni (judetul Vrancea) Resedinta: Marasesti.
Asezarea geto-dacica de la Poiana la 6,72 km. Asezarea geto-dacica de la Poiana este localizata pe un promontoriu al malului stang al Siretului ce domina de la o inaltime relativa de 200 m oglinda lacului de acumulare Calimanesti.
Cimitirul german de la Tisita la 10,3 km. Tisita, sat apartinator Marasestiului, este cunoscut, mai degraba, prin intersectia cu sens giratoriu de pe DN 2, Bucuresti-Suceava. Park and grab. N-a fost chiar "park and grab" caci n-am intrat cu masina pe aleea ce duce la cimitir.
Monumentul Victoriei Tisita la 10,34 km. Monumentul, infatisand-o pe Ecaterina Teodoroiu si simbolizand victoriile armatei romane in bataliile Primului Razboi Mondial de pe fromtul de la Marasesti, se afla in importanta intersectie - de la Tisita - dintre DN 2, Bucuresti-Siret, DN 24 ce duce la Tecuci si DN 2L spre Panciu. Probabil o alta. Am cautat dupa coordonate fara succes. Sigur alta, totusi gasita. Cutia este la locul ei si ne-am scris deja numele in ea, iar celelalte portdrapeluri sunt goale.
Manastirea Buciumeni la 11,49 km. Manastirea tine, administrativ vorbind, de comuna Buciumeni, de care se leaga cateva personalitati cunoscute, nascute aici: Smaranda Braescu - prima femeie-parasutist din Romania - si Natalia Negru, scriitoare, sotia poetilor St. O. Iosif si Dimitrie Anghel.
Manastirea Sihastru Ploscuteni la 12,8 km. Ploscuteni este o localitate cu oarecare istorie, atestare secolul XVIII, interesanta si prin prezenta unei populatii majoritar, 95 la suta, catolica intr-o zona eminamente ortodoxa. Acest fapt se datoreaza aducerii, ca mana de lucru, la inceputul secolul XIX, de catre stapanul mosiei Ploscuteni, logofatul Constantin Bals, a vreo 30 de familii de catolici din tinuturile Bacaului si Neamtului.
Biserica de lemn din Straoane la 14,73 km. Situata in satul Straoane (de Sus), biserica de lemn Sfantul Nicolae, monument istoric, dateaza de prin secolul XVII-XVIII-lea. Biserica din Straoane si alte obiective. Puteți vedea un fotoreporaj cuprinzând un traseu "cultural" în comuna Straoane pe https://www. Biserica este o expresie a stilului arhitectural (popular) moldovenesc.
Monumentul Ecaterinei Teodoroiu Straoane la 16,45 km. Straoane ste o comuna situata pe DN 2L, Tisita-Panciu-Soveja, la cca 15 km de Tisita. Pietrele din monument. In drum spre Soveja ne-am oprit si la acest ascunzis foarte accesibil la prima vedere. La 1 km dupa iesirea din comuna (satul Muncel), mergand spre Soveja, pe partea dreapta a soselei se afla un monument simplu, destul de degradat, dedicat Ecaterinei Teodoroiu.
Lacul de Argint Adjud la 18,88 km. Pe malul Siretului, nu departe de orasul Adjud, existã douã lacuri vecine, Balta Verde - amenajat pentru pescuit si agrement - și Lacul de Argint, a caror existenta e legata de un vechi brat al Siretului, dar si de alimentarea prin panza freatica. Balta da, cutia ba. Intr-o zi torida, am cautat racoarea luncii Siretului.
Manastirea Tarnita Magura Odobesti la 22,66 km. Pe Magura Odobesti se afla nu mai putin de 4 asezaminte monahale, printre care Manastirea Tarnita, la cea mai mare altitudine.
Magura Odobesti la 23,56 km. Magura Odobesti este o structura geografica bine singularizata, aflata la periferia estica a Subcarpatilor Vrancei.
Lacul Tutovanului Dealul Motocu Mare la 24,57 km. Lacul Tutovanului este un lac de alunecare, aflat pe Dealul Motocu Mare din Subcarpatii Vrancei. Cunoscut de localnici sub numele de Lacul Tutovanului, sau Motoc in textele putinelor ghiduri turistice care descriu zona, lacul s-a format pe cea mai larga dintre treptele unei uriase si stravechi alunecari de pe versantul nordic al Dealului Motocu Mare.
Biserica din Largaseni la 28,61 km. Biserica de lemne, monument istoric, este situata in perimetrul satului Largaseni, comuna Corbita.
Fosta Manastire Mera la 29,9 km. Mera este singura manastire ctitorita de familia domnitoare a Cantemirestilor, fiind construita de Antioh Cantemir, fratele mai cunoscutului Dimitrie Cantemir, si menita a deveni necropola domneasca a familiei.
Groapa Deleanului la 31,63 km. Deleanu este un varf de 675 m din Subcarpații Vrancei, important nod orografic al acestora, mai precis, al celor din interfluviul Milcov - Ramnicu Sarat.
Mausoleul de la Marasti la 31,64 km. Mausoleul se afla in capatul nordic al satului Marasti (comuna Racoasa), accesibil pe un drum comunal asfaltat ce pleaca din soseaua judeteana (asfaltata) ce leaga Tișita (de pe DN 2 - Bucuresti-Suceava) de Panciu si Soveja.
Manastirea Dalhauti la 31,81 km. Manastirea Dalhauti a fost, pe la mijlocul secolului XIX, frecventata de protipendada focsaneana, doi reprezentanti ai ei, ctitorind si o biserica, acum o ruina.
Varful Observatorul lui Averescu la 32,17 km. Vorbim despre un mic varf al Subcarpatilor Vrancei (Platforma Zabrauti) de 699 m, unde, in timpul bataliilor purtate in zona in timpul Primului Razboi Mondial (1917), isi avea instalat un punct de observare a frontului, maresalul Alexandru Averescu.
Rezervatia geologica Reghiu-Scruntaru la 33,21 km. Rezervatia se suprapune peste zona de confluenta a Milcovului cu afluentul sau Reghiu, in perimetrul localitatilor Sindrilari, Reghiu, Valea Milcovului. Circa 30 km est de Focsani.
Poarta Dracilor Valea Milcovului la 33,95 km. Poarta Dracilor face parte din Rezervatia geologica Reghiu-Scruntaru, aflandu-se la limita sudica a acesteia. Satul Valea Milcovului cca 35 km de Focsani.
Manastirea Cotesti la 35,08 km. Manastirea Cotesti are o vechime apreciata la 300 de ani (se avansweaza ca an al infiintarii, 1720), date certe despre istoricul ei memaiexistand, din cauza distrugerii arhivei in timpul Primului Razboi Mondial.
Lacul Andreoaie Boistea la 35,58 km. Lacul este unul natural, format in urma unei mari alunecari de teren intr-o alveola larga, formata in spatele limbii de alunecare, fenomen produs pe fata sudica a Platformei Pancesti - ce reprezinta jumatatea sud-estica a Culmii Pietricica. Lacul Andreoaie - Boistea. Cu GPS cautarea e simpla. In plus despre Lacul Andreoaie si nu numai. In imprejurimile Lacului Andreoaie mai sunt alte cateva balti, unele, mai mici sau mai mari, doar iazuri, suficient de pitoresti sau chiar interesante, pentru a starni curiozitatea unora. Cutie noua la Lacul Andreoaie. În trecere pe la lac am constatat devalizarea ascunzișului și dispariția geocutiei.
Piatra Hagiului la 36,96 km. Este vorba despre o faleza impresionanta din gresie aflata in capatul amonte, pe paraul Vazuti, al satului Vizantea Manastireasca.
Focul Viu Andreiasu de Jos la 37,22 km. Focurile Vii reprezinta unele dintre cele mai spectaculoase fenomene naturale, nu foarte multe in tara noastra, cele despre care stim noi fiind concentrate in Subcarpatii Vrancei.
Podul lui Stefan cel Mare la 37,87 km. Podul de peste paraul Garbovana de la Negoiesti, comuna Stefan cel Mare, cunoscut si ca fiind de la Borzesti ori de la Caiuti, este atribuit, prin traditie, domnitorului Stefan cel Mare, cum sunt alte 5 de pe teritoriul Moldovei; dar pentru niciunul nu exista vreun document care sa confirme traditia. Podul lui Stefan cel Mare. Am gasit. Cutie noua la Podul lui Stefan cel Mare. Noul ascunzis are coordonatele N46gr 11min 29,7sec, E26gr 54min 18,1sec,
alt. Podul lui Stefan cel Mare. Ascunzisul imbina cele 2 obiective, podul si monumentul.
Manastirea Cucova la 37,88 km. Este vorba despre o manastire episcopala, ortodoxa de stil vechi. Manastirea a fost infiintata in anii 1933-1934, imediat dupa trecerea la Calendarul Gregorian, de catre credinciosii ortodocsi ramasi pe stil vechi din zona comunelor bacaoane Valea Seaca si Orbeni.
Casa Babei Vrancioaia Barsesti la 39,68 km. Conform legendei care circula in tinut, numele ar veni de la Tudora Vrancioaia, batrana care ar fi gazduit, ospatat si incurajat in casa ei pe domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare.
Manastirea Bogdana la 40,83 km. Manatirea Bogdana este, poate cea mai cunoscuta - datorita accesibilitatii, dar si aspectelor cultural-istorice - dintre manastirile de pe valea Trotusului. Manastirea Bogdana. Manastirea este o bijuterie.
Bisericuta veche din cimitirul Bogdanei la 41,17 km. Satul Bogdana este cunoscut prin manastirea de aici. Bisericuta veche din cimitirul Bogdanei. Urcusul de la asfalt pana la platou este unul accentuat. Independent sau poate legat de acest fapt, satul nu are biserica proprie si nici nu se stie sa fi avut candva. Totusi s-a construit o bisericuta in cimitirul satului, unde sa se poata desfasura serviciul religios aferent.
Iazul Negoiesti Stefan cel Mare la 41,18 km. Negoiesti este satul de resedinta al comunei Stefan cel Mare, avand casele de-a lungul DN 11A, Onesti - Adjud, la cca 10 km de Onesti. Iazul Negoiesti - Stefan cel Mare. Surprins de frumusetea peisajului, era sa uit de cealalta comoara. Un alt drum de acces la iaz. Venind dinspre Onesti, am ratat intersectia recomandata in descriere.
Monumentul lui Gheorghe Donici Stefan cel Mare la 42,76 km. Gheorghe Donici (1849-1916) este un erou cu totul aparte, mort in lupta, in Primul Razboi Mondial, ca voluntar, la varsta de 67 de ani. Monumentul lui Gheorghe Donici. Pe atunci conducatorii erau in frunte. Nu era sa fie. Am vrut sa caut zece ascunzisuri in aceasta zi, dar s-a inserat, si am ajuns doar la noua. Eroul Gheorghe Donici are un nou ascunzis. Cum ascunzisul initial nu a rezistat si nici sanse de a fi reabilitat nu am intrevazut, am hotarat schimbarea locatiei, adaugand si un plus de interes obiectivului. Luptase, tot ca voluntar, si in Razboiul de Independenta din 1877-1878.
Biserica ortodoxa din Radeana Stefan cel Mare la 43,69 km. Radeana este un mic sat aflat la granita dintre cartierul Borzesti al Onestiului si comuna Stefan cel Mare. Biserica ortodoxa din Radeana - Stefan cel Mare. Omul sfinteste locul, e valabil in Radeana. Este accesibil din DN 12A, Onesti - Adjud, din care pleacã spre sud un drum pietruit ce ajunge dupa 1 km la o intersectie in panta, marcata de o troita.
Manastirea Poglet la 44,25 km. Poglet este un sat al comunei Corbasca, numit in vechime Sucmezeu. Despre constructia bisericii de aici, pentru a servi schitul ctitorit de paharnicul Constantin Bals, se spune ca ar data din secolul XVIII, ante 1734.
Statuia generalului Suvorov Dragosloveni la 45,27 km. Impresionanta statuie a generalului rus Alexandr Suvorov (1729-1800), care nu a pierdut nici o batalie, se afla amplasata in cuprinsul satului Dragosloveni (Dumbraveni/VN), la marginea DN 2, Bucuresti-Suceava, la 22 km de Ramnicu Sarat si 20 de Focsani. Istoria. Desi spusa cu jumatate de gura, se pare ca impartasim multe cu armata rusa.
Biserica de lemn Recea Gaiceana la 45,3 km. Biserica de lemn din catunul Recea, comuna Gaiceana este un monument istoric. Biserica a fost construita în 1864 de proprietara mosiei Gaiceana, Ecaterina Sturdza, pe locul uneia mai vechi, din 1808. Este facuta din barne si valatuci de lut, captusita cu scandura.
Crucea Eroilor Poienita la 45,88 km. O monumentala cruce de beton a fost ridicata in satul Poienita, comuna Dumitresti in cinstea eroilor din Primul Razboi Mondial.
Mausoleul si Muzeul Soveja la 46,27 km. In satul Dragosloveni al comunei Soveja se ridica sobru si masiv in infatisare, covarsitor prin numarul destinelor care s-au implinit aici intr-o odihna vesnica. Mausoleul Soveja, marturia cumplitelor lupte de pe cuprinsul Vaii Susitei.
Biserica veche din Dragusani la 46,33 km. Dragusani este un sat al comunei Parava cu casele grupate sau insirate de-a lungul paraului Dragusani. In capatul din amonte al satului se afla biserica Sfantul Nicolae.
Podul Verde Barlad la 46,51 km. Podul Verde din Barlad a fost construit anterior anului 1850.
Stramtura Cozei la 47,05 km. La Stramtura este numele popular al unei mici porti formata de versantii Cozei, afluent al Putnei, ceva mai apropiati decat de-a lungul restului vaii.
Cetatea dacica Racatau la 47,69 km. Cetatea se afla pe malul stang al lacului de acumulare Racaciuni, implicit, al Siretului, in afara satului Racataul de Jos, dar pe raza administrativa a acestuia.
Groapa cu pini Coza Tulnici la 47,98 km. Groapa cu pini este o arie protejata, care se afla in satul Coza, comuna Tulnici, si este inclusa in Parcul Natural Putna - Vrancea.
Cascada Putnei la 48,93 km. Cascada Putnei (Saritoarea Putnei) a fost declarata Monument al Naturii in anul 1973, cand au fost realizate primele amenajari pentru vizitare. Prima cutie geotrekking gasita de noi. Am gasit cutia ieri impreuna cu fiul meu, Rares. In prezent Cascada Putnei este inclusa in Parcul Natural Putna Vrancea, ca zona de management durabil.
Cheile Tisitei la 49,9 km. Cheile Tisitei este o rezervatie de tip mixt (hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic si de peisaj). Raspuns. POI este abrevierea de la Point of Interest, adica Punct de Interes. Ti-am urmat sfatul. Ti-am urmat sfatul si am ascus o cutie in Cheile Tisitei. Transformare POI. Indiferent de modul in care se anunta un nou ascunzis (prin completare formularului, printr-un comentariu, sau prin email), datele ajung la moderator, deci la mine :-) urmand sa creez pagina unui ascunzis nou, sau sa transform un POI intr-un ascunzis traditional, dupa caz. Aria protejata Tisita este situata in bazinl hidrografic al Tisitei, avand limitele pe cumpenele de ape care separa bazinul de Putna si Naruja.
Cazemata de pe Plaiul Magurii Casinului la 51,51 km. Magura Casinului a fost scena unor aprige si importante batalii în Primul Razboi Mondial. Lipsa creion. Rog pe primul geotrekkist care ajunge la acest ascunziș, sa completeze geocutia cu un creionaș, nu mai lung de 8 cm.
Piatra Rosie Muntisoarele Vrancei la 51,53 km. Piatra Rosie este numit versantul stancos etalat spre nord-vest al varfului omonim situat, relativ, in extremitatea vestica a Muntisoarelor Muntilor Vrancei, fiind, poate, cel mai spectaculos dintre acesti muntisori.
Dealul Perchiu Onesti la 51,71 km. Dealul Perchiu este, pentru Onesti, ceea ce este Tampa pentru Brasov sau Cozla pentru Piatra Neamt. Gasita. Este acolo, se gaseste usor si intuitiv. Dealul Perchiu - Onesti. Pe canicula am preferat urcușul cu aer condiționat, 4x4 și muzica în surdina. Mai mult de atat, Dealul Perchiu reprezinta una dintre cele mai interesante rezervatii botanice din Romania.
Stanca Gurguiata Muntii Vrancei la 52,42 km. Unul dintre muntii Vrancei, relativ accesibil privirii dintr-o zona relativ circulata - perimetrul Cheilor Tisitei -, este Coza. Unul dintre contraforturile sale, nordic, are si el o imagine penetranta pentru drumetii care strabat Cheile Tisitei, in partea lor amonte, este numit Gurguiata.
Arcada Cheile Tisitei la 52,68 km. Cele doua arcade precum si tunelul ce strapunge interfluviul dintre cele doua Tisite. Sunt ultimele ramasite ale caii ferate cu ecartament ingust construite de societatea forestiera Tisita pe ambele brate ale raului cu acelasi nume.
Tunelul Mare din Cheile Tisitei la 52,68 km. Tunelul Mare este punctul terminus al segmentului cel mai frecventat din traseul turistic amenajat, ce porneste din localitatea Lepsa. Aprecierea ascunzisului. A Care versant?. Am baleiat destul de constiincios bazele celor doi versanti ai Tisitei. Versantul in cauza. E vorba de versantul opus intrarii in tunel, adica cel aflat in spatele stalpului cu marcaj din a 2-a imagine. Poteca strabate Cheile Tisitei in drum spre o zona foarte putin vizitata a Muntilor Vrancei.
Parcul natural rezervatia Cheile Tisitiei la 52,71 km. Rezervatia Cheile Tisitei are o suprafata de 307 hectare si consta intr-un sector de chei, strabatut in trecut de o cale ferata, din care au ramas poduri, tunele si terasamente. Am reasezat cutia. M-am intors si am reasezat geocutia intr-un loc mai bun, si am curatat-o de tot ce inseamna mancare sau alte lucruri nepotrivite. Cheile Tisitei - fotoreportaj. Descrierea traseului prin Cheile Tiisitei (circuitul inchizandu-se cu ascensiunea pe Tisaru Mare), cuprinzand numeroase fotografii, poate fi citita pe muntesiflori-cheile-tisitei. Cea mai de succes cutie. Cred ca e cea mai de succes cutie din cate am vazut. Rezervatia este importanta din punct de vedere geologic si floristic.
Varful Magura Casinului la 53,04 km. Magura Casinului, avand 1165 m, este ultimul bastion din nordul Muntilor Vrancei de dincolo de 1000 de metri, aflat la granita lor cu Subcarpatii.
Izvoarele sarate Jitia la 53,57 km. Chiar inainte de a intra in satul Jitia, putin mai sus de baza versantului pe care suie drumul asfaltat spre Dealu Sarii, se afla unul dintre cele doua izvoare sarate ce constituie geoobiectivul.
Stramtura de la Jitia de Jos la 53,84 km. La Jitia de Jos Ramnicul Sarat a trebuit sa strapunga un aliniament de strate redresate la verticala.
Cascada Bucias la 54,5 km. Rezervatia naturala Bucias este o rezervatie peisagistica cu chei si cascade, avand suprafata de 471 ha. Cascada Bucias. De la Onesti se merge pe drum asfaltat catre Casin - Manastirea Casin - Scutaru. Precizari suplimentare. Gasirea acestei geocutii este mai dificila fara un gps, fiind nevoie si de informatia altitudine. Cascada Bucias. Frumoasa cascada, frumos si punctul de belvedere.
Piatra Matei Jitia la 55,44 km. Piatra Mâței se afla pe malul stang al Ramnicului Sarat, in amonte de satul Jitia.
Lacul de sub Schitul Dealu Sarii la 55,45 km. Schitul Dealu Sarii se afla pe teritoriul satului omonim (comuna Jitia). La schit se ajunge pe un drum asfaltat, pânã la ieșirea din sat, ce pornește de la intrarea în Jitia.
Balta Puiesti la 55,57 km. Lacul Puiesti - Balesti Lacul Puiesti - Balesti
Fantana din mijlocul drumului Nicoresti la 55,98 km. Pe strada Mihai Viteazul din Nicoresti, la aproximativ 150 m vest de drumul principal al localitatii, strada Stefan cel Mare, gasim o interesanta fantana, cu apa nepotabila, chiar in mijlocul drumului. La intersectia celor doua strazi mentionate, gasim indicatorul, care ne arata directia spre dealul Cosna.
Manastirea Caraclau Barsanesti la 56,62 km. Manastirea, de maici, este una recentã, din 2000, fiind rodul eforturilor locuitorilor satului Caraclau, com. Barsanesti. Locul ales - departe de sat - este deosebit de pitoresc.
Manastirea Poiana Marului la 56,76 km. Manastirea Poiana Marului este una dintre cele mai cunoscute și mai vechi manastiri buzoiene.
Zidul Uriasilor la 57,09 km. Este vorba despre un perete de calcar cochilifer cu matrice grezoasa. Face parte dintr-un aliniament de strate redresate la verticala.
Manastirea de la Podul Bulgarului Cotatcu la 57,12 km. Accesul la manastire se face de pe DN 2, Bucuresti-Suceava, dintr-o intersectie semnalata de un indicator si aflata la 6 km nord de Ramnicu Sarat, 27 km sud de Focsani. Avand hramul Sfanta Treime, manastirea se afla pe teritoriul satului Cotatcu (Podgoria/Buzau).
Schitul Sarile Bisoca la 57,19 km. Sarile este un sat al comunei Bisoca, schitul fiind construit intr-o zona departata de vatra satului.
Cineritele de la Somusca la 57,19 km. Cineriele sunt tufuri vulcanice - roci formate prin sedimentarea si consolidarea cenusii vulcanice. Cele de la Somusca, com. Cleja, fac parte dintr-un orizont mai larg ce ajunge pana in valea Siretului, formand asa-zisa Poarta a Siretului (unde, profitandu-se de ingustarea vaii si de duritatea stratelor de cinerite) s-a construit barajul unui lac de acumulare).
Belvedere Piatra Soimului Oituz la 57,19 km. Piatra Soimului, zona stancoasa preferata de alpinistii locali, se afla pe un versant de munte, plina cu stancarii de gresie, deasupra comunei Oituz, din judetul Bacau. Eroare. Localitatea Piatra Șoimului se afla în județul Neamț, nu în Covasna . Cele doua localitati cu denumirea Oituz. Este vorba de stanca Piatra Soimului, care se afla deasupra comunei Oituz din judetul Bacau. Piatra Soimului. Ascunziș bine ales, gasirea cutiei oferind emoție și satisfacție.
Piatra cu Palarie Piatra Soimului Oituz la 57,19 km. De la Piatra Soimului se urmeaza o poteca de-a coasta, pe sub impresionantul brau de piatra al dealului, din care se evidentiaza o stanca uriasa. Jos palaria pentru Piatra cu Palarie. Titlul comentariului se refera la ideea excelenta a administratorului acestui site de a amenaja un ascunzis la interesanta stanca numita de locuitorii Oituzului Piatra cu Palarie. Pe varful careia s-a instalat, cine stie cum, cand, o placa de gresie ca o basca, Piatra cu Palarie.
Pe culme Piatra Soimului Oituz la 57,19 km. Cautand Piatra cu palarie de pe Piatra Soimului, am ajuns la un moment dat pe culme. Culmea Pietrei Soimului are si o surpriza. Nu mai ajunsesem pe micul platou al Dealului Piatra Soimului de foarte multi ani. De pe micul platou nu prea avem o priveliste buna, dar zona prezinta interesante formatiuni stancoase, care merita sa fie vizitate.
Piatra cu caldare mare Piatra Soimului Oituz la 57,19 km. De la Piatra Soimului se urmeaza o poteca sub braul de piatra al dealului. Caldarea Mare din Piatra Soimului a fost cu plin. Cunoscand bine locatia, ne-a fost usor sa gasim ascunzisul. Dupa ce trecem pe sub Piatra cu Palarie, ramanem sub zidul de piatra pana atingem muchia sud-vestica a dealului. Amatorii de ciudatenii au parte aici de ciudatele lor bucurii, formatiuni stancoase aflate in diverse stadii de evolutie.
Lacul Ograzii la 57,19 km. Este un frumos lac, datorita marii poieni care il inconjoara sub forma unei polii si aflata sub dealurile Sindrila (est) si Piatra Ograzii (vest).
Piatra cu caldare mica Piatra Soimului Oituz la 57,19 km. Cautand Piatra cu caldare mare, am descoperit mai intai o alta stanca, de forma unui creier, care are pe partea laterala o mica (semi)caldare. Nici Caldarea Mica nu a fost goala. Ca si Caldarea Mare, si aceasta are un ce suficient de interesant care sa te faca sa tot stai pe ganduri prvind-o. Neavand coordonate gps exacte, nu stiam inca daca o sa gasesc Piatra cu caldare propriu-zisa, sau nu. Deoarece si aceasta stanca este una interesanta, am dorit sa includ si aceasta locatie in circuitul de pe Piatra Soimului.
Fortareata de piatra Piatra Soimului Oituz la 57,19 km. Coborand de pe culme pe latura vestica a dealului Piatra Soimului, am descoperit o interesanta fortareata construita din pietre, de fapt o amenajare militara din Primul Razboi Mondial. Am cucerit Fortareata de pe Piatra Soimului. Inca un obiectiv interesant de pe Piatra Soimului pe care il stiam de mult. Amenajarea consta dintr-un zid exterior si unul interior, niste trepte de piatra, respectiv interiorul fortaretei. De astazi curtea fortaretei ascunde si o comoara, care asteapta sa fie gasita.
Madona si Bestia Dealul Piatra Soimului Oituz la 57,19 km. Pe deal sunt numeroase fenomene de acest gen, ce merita vazute. Doua dintre ele sunt evidentiate acum prin includerea lor intr-un circuit. Este vorba despre doua stanci frapant antropomorfe, pe care noi le-am botezat, subiectiv, evident, asa cum am intitulat obiectivul.
Monumentul de pe Dealul Cosna Plaiurile Nemirei la 57,19 km. Dealul Cosna este ultimul mai important - altitudinal, vorbind - de pe cel mai lung dintre Plaiurile Nemirei: Muntele Mic - Paltinis - Cosna. Acces auto. Atenție: La monument se poate ajunge și cu mașina - una care suporta drumurile de pamânt, din satul Nicorești sau Oituz. Am pornit din satul Nicoresti. Ma pregateam sa pornesc spre dealul Cosna, pe traseul marcat cu cruce rosie, din Targu Ocna. Dealul a fost teatrul unor importante lupte din Primul Rãzboi Mondial. Pe hartile de razboi era supranumit numit și Cota 789.
La stanci Paraul Boghii la 57,19 km. Vorbim despre un grup de stanci dintre care se detaseaza una masiva, de vreo 10 m inaltime. Hrib fara palarie, tobogan, si cap de animal culcat. Dupa ce am vizitat monumentul de pe dealul Cosna, respectiv varful omonim, am decis sa cobor si pana la grupul de stanci din apropiere.
Varful Cosna Plaiurile Nemirei la 57,19 km. Varful Cosna este ultimul, mai rasarit (784 m), de pe cel mai zdravan - lungime și altitudini - dintre Plaiurile Nemirei: Muntele Mic - Pãltinis - Cosna. Fara priveliste, dar cu transee. De la monument am facut o mica plimbare spre varful care se afla la doar 500 m.
Trovantii de la Viisoara Muntii Berzunti la 57,19 km. Trovantii constituie o curiozitate, deja destul de comuna. Trovantii de la Viisoara si mai mult decat atat!. Felicitari initiatorului care a consemnat pe site acest punct de interes. Trovantii de la Viisoara - Muntii Berzunti. Pe acoperisul lumii-asa te simti langa crucea de pe dealul Docmana. Trovanti langa poteca, geocutie pe varful dealului. Ascunzisul amenajat pe delalul Docmanei a fost ultimul obiectiv cautat in acea zi. Chiar daca cei de la Costesti, Valcea reprezinta inca imaginea referentiala a subiectului, exista numeroase alte locatii cu dezvoltari mult mai spectaculoase. Desi nu e cazul cu trovantii de la Viisoara, consideram ca si acestia isi merita publicitatea care li se face si in acest mod, nu doar pentru fenomenul pe care il reprezinta, cat si pentru ei ca atare.
Cetatuia dacica Titelca Tisesti Targu Ocna la 57,19 km. Intre izvoarele paraului Strigoiu - ce separa dealurile Chichilau și Pietrisu, afluent al Trotusului, la Tisești-Tg. Ocna, se inalta un delusor, Titelca, legat cu un istm ingust de Poiana Chichilau - o sa lata, la nord de dealul omonim.
Lacul Sarile Bisoca la 57,19 km. Localitatea Sarile este un sat apartinator comunei Bisoca accesibil pe un drum comunal pietruit - accesibil pentru orice autovehicule - ce vine din drumul judetean ce leaga Vintila-Voda de Bisoca, drum in curs de modernizare.
La Jgheaburi Dealul Cosna la 57,19 km. Sub Dealul Chichilau - terminația nordica a Dealului Coșna, ce domina dinspre sud-est confluenta Slanic-Trotus, pe versantul sau estic, se afla un brau de gresie, ce iese la zi sub forma unor stanci de diferite forme.
Lacul cu Ciuciur Recea Bisoca la 57,19 km. Lacul cu Ciuciur se afla la marginea nord-vestica a satului Recea al comunei Bisoca, aparand pe unele harti si cu numele Moldoveanului.
Cascadele de la cariera Velnita la 57,19 km. Intre localitatile Targu Ocna si Ciresoaia, la cariera de piatra Velnita, drumetul indraznet, bine echipat, dar si cu destula experienta, va descoperi un adevarat paradis al cascadelor. Ascunzisul de la Cascadele de la Cariera Velnita. Am constatat o nepotrivire intre coordonatele ascunzisului (pe care inca nu l-am gasit) si indiciu, asa cum l-am inteles noi: sintagma "in spatele cascadei" am tradus-o "in spatele panzei de apa" . Traseul cascadelor. Un fotoreportaj al unui traseu în circuit pe la cascadele descrise în acest post poate fi gasit pe: https://www.
Biserica de lemn Valea Mare Faraoani la 57,19 km. Biserica de lemn - inima de stejar - din satul Valea Mare, comuna Faraoani, este una dintre cele mai vechi dintre cele ale comunitatilor catolice din zona Bacaului.
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.