Locuri de vizitat si atractii turistice langa Poiana, judetul Vrancea

Monumentul, infatisand-o pe Ecaterina Teodoroiu si simbolizand victoriile armatei romane in bataliile Primului Razboi Mondial de pe fromtul de la Marasesti, se afla in importanta intersectie - de la Tisita - dintre DN 2, Bucuresti-Siret, DN 24 ce duce la Tecuci si DN 2L spre Panciu. Probabil o alta - Am cautat dupa coordonate fara succes. Sigur alta, totusi gasita - Cutia este la locul ei si ne-am scris deja numele in ea, iar celelalte portdrapeluri sunt goale. La 35,05 km.

Este vorba despre o cruce specifica spatiilor locuite de secui catolici: din lemn cu o caciula conica deasupra. Coif fara geocutie - Din pacate nu mai era nici o geocutie sub coif. La 48,36 km.

Pe o serie de harti, de exemplu Muntii Nemira - Dimap, apare localizata pe malul stang al Oituzului, putin in amonte de confluenta cu paraul Caraslau, o formatiune stancoasa cu denumirea in maghiara, Honvéd-kõ. La 36,35 km.

Culmea ce face, morfologic, legatura intre Munceii Intorsurii si Muntii Vrancei si, prin intermediul primillor, realizeaza integrarea culmii principale a celor din urma in cea a Carpatilor, este putin cunoscuta din punct de vedere turistic. Marcajul banda rosie al culmii principale a Carpatilor nu merge pe ea, pentru ca evita Munceii Buzaului, preferand Siriul, Podu Calului si Penteleul. La 42,35 km.

Grunjul de la Manzalesti este un munte micut si alb, care se ridica singuratic din albia raului, chiar pe marginea drumului spre Lopatari. La 43,88 km.

Ploscuteni este o localitate cu oarecare istorie, atestare secolul XVIII. Interesanta si prin prezenta unei populatii majoritar, 95 la suta, catolica intr-o zona eminamente ortodoxa. La 43,97 km.

Impresionanta statuie a generalului rus Alexandr Suvorov (1729-1800), care nu a pierdut nici o batalie, se afla amplasata in cuprinsul satului Dragosloveni (Dumbraveni/VN), la marginea DN 2, Bucuresti-Suceava, la 22 km de Ramnicu Sarat si 20 de Focsani. Istoria - Desi spusa cu jumatate de gura, se pare ca impartasim multe cu armata rusa. La 46,11 km.

Tisaru Mare, cu inaltimea maxima de 1265 m, formeaza o parte din spectaculosul versant stang al Cheilor Tisitei. La 16,85 km.

Piatra Soimului, zona stancoasa preferata de alpinistii locali, se afla pe un versant de munte, plina cu stancarii de gresie, deasupra comunei Oituz, din judetul Bacau. Cele doua localitati cu denumirea Oituz - Este vorba de stanca Piatra Soimului, care se afla deasupra comunei Oituz din judetul Bacau. Ascunzis bine ales - Gasirea cutiei oferind emotie si satisfactie. La 39,31 km.

Poarta Dracilor face parte din Rezervatia geologica Reghiu-Scruntaru, aflandu-se la limita sudica a acesteia. Satul Valea Milcovului cca 35 km de Focsani. La 12,96 km.

De la varful Oituz-Izvor la o distanta de aproximativ 700 m spre sud-vest, la doar 200 metri departare de drumul national care leaga orasul Targu Secuiesc de Focsani, gasim un fag remarcabil. Fag pazit strasnic de caini - L-am gasit la finele drumetiei noastre. La 33,28 km.

Cetatea Haiducilor reprezinta urmele unui vechi fort de granita, dintre Austro-Ungaria si Moldova, de pe Drumul Sarii, ce trecea din valea Oituzului (Poiana Sarata), pe langa Varful Ghepar de pe culmea principala a Nemirei, in valea Raului Negru (Lemnia). Fortul a fost ridicat la sfarsitul secolul XVII pentru contracararea contrabandei cu sare. La 42,99 km.

Este un frumos lac, datorita marii poieni care il inconjoara sub forma unei polii si aflata sub dealurile Sindrila (est) si Piatra Ograzii (vest). La 35,18 km.

Cele doua arcade precum si tunelul ce strapunge interfluviul dintre cele doua Tisite. Sunt ultimele ramasite ale caii ferate cu ecartament ingust construite de societatea forestiera Tisita pe ambele brate ale raului cu acelasi nume. La 16,51 km.

Pe strada Mihai Viteazul din Nicoresti, la aproximativ 150 m vest de drumul principal al localitatii, strada Stefan cel Mare, gasim o interesanta fantana, cu apa nepotabila, chiar in mijlocul drumului. La intersectia celor doua strazi mentionate, gasim indicatorul, care ne arata directia spre dealul Cosna. La 40,85 km.

Culmea Musat-Lepsa-Stanisoara-Clabuc-Zboina Neagra reprezinta una dintre unitatile structurale majore ale Muntilor Vrancei, continuand spre nord, culmeaprincipala a acestora, Musat-Lacauti-Goru. Varful Lepsa e sub el! - Rugam primul gasitor al acestei cutii sa adauge pe titlului de pe eticheta si de pe coperta jurnalului cuvantul SUB, iar daca suie si pe Varful Lepsa si gaseste cutia de acolo sa taie de pe eticheta aceleia acelasi cuvant. A doua vizita - A doua vizita pentru noi la Varful Lepsa (prima nu cred ca am notat-o aici), de data aceasta in peisaj hibenal. Sub numele de Culmea Lepsa descriem segmentul cuprins intre Pasul Musat si Pasul Stanisoara. La 27,88 km.

Podul suspendat de la Comandau. La 39,86 km.

Lacul este unul natural, format in urma unei mari alunecari de teren intr-o alveola larga, formata in spatele limbii de alunecare, fenomen produs pe fata sudica a Platformei Pancesti - ce reprezinta jumatatea sud-estica a Culmii Pietricica. In plus despre Lacul Andreoaie si nu numai - In imprejurimile Lacului Andreoaie mai sunt alte cateva balti. Cutie noua la Lacul Andreoaie - În trecere pe la lac am constatat devalizarea ascunzisului si disparitia geocutiei. La 39,15 km.

Desi construita relativ recent (1815-1823), biserica din satul Catalina impresioneazã prin aspectul de biserica fortificata. Continut inutilizabil, si o alta geocutie in apropiere - Am gasit ascunzisul fara nici un fel de dificultati. La 47,87 km.

Focul Viu de pe un deal din localitatea Terca, comuna Lopatari, arde fara intrerupere si poate fi admirat oricand, dar mai ales seara. La 41,16 km.

Pe malul Siretului, nu departe de orasul Adjud, existã douã lacuri vecine, Balta Verde - amenajat pentru pescuit si agrement - si Lacul de Argint, a caror existenta e legata de un vechi brat al Siretului, dar si de alimentarea prin panza freatica. Balta da, cutia ba - Intr-o zi torida, am cautat racoarea luncii Siretului. La 44,41 km.

Podul de peste paraul Garbovana de la Negoiesti, comuna Stefan cel Mare, cunoscut si ca fiind de la Borzesti ori de la Caiuti, este atribuit, prin traditie, domnitorului Stefan cel Mare, cum sunt alte 5 de pe teritoriul Moldovei; dar pentru niciunul nu exista vreun document care sa confirme traditia. Cutie noua la Podul lui Stefan cel Mare - Locatia stabilita tine cont de o hotarare recenta a Consiliului Comunal Stefan cel Mare de a considera monumentul istoric obiectiv turistic (sic). Doua obiective imbinate - Ascunzisul imbina cele 2 obiective, podul si monumentul. La 36,89 km.

Focurile Vii reprezinta unele dintre cele mai spectaculoase fenomene naturale, nu foarte multe in tara noastra, cele despre care stim noi fiind concentrate in Subcarpatii Vrancei. La 15,02 km.

Unul dintre muntii Vrancei, relativ accesibil privirii dintr-o zona relativ circulata - perimetrul Cheilor Tisitei -, este Coza. Unul dintre contraforturile sale, nordic, are si el o imagine penetranta pentru drumetii care strabat Cheile Tisitei, in partea lor amonte, este numit Gurguiata. La 15,82 km.

Trovantii constituie o curiozitate, deja destul de comuna. Trovantii de la Viisoara - Muntii Berzunti - Pe acoperisul lumii-asa te simti langa crucea de pe dealul Docmana. Trovanti langa poteca, geocutie pe varful dealului - Ascunzisul amenajat pe delalul Docmanei a fost ultimul obiectiv cautat in acea zi. Chiar daca cei de la Costesti, Valcea reprezinta inca imaginea referentiala a subiectului, exista numeroase alte locatii cu dezvoltari mult mai spectaculoase. La 46,59 km.

Tunelul Mare este punctul terminus al segmentului cel mai frecventat din traseul turistic amenajat, ce porneste din localitatea Lepsa. Care versant? - Am baleiat destul de constiincios bazele celor doi versanti ai Tisitei. Versantul in cauza - E vorba de versantul opus intrarii in tunel, adica cel aflat in spatele stalpului cu marcaj din a 2-a imagine. Poteca strabate Cheile Tisitei in drum spre o zona foarte putin vizitata a Muntilor Vrancei. La 16,51 km.

Este vorba despre trei fragmente ce au format candva o cruce, piciorul, ramas inca implantat in locul initial, un soclu natural de gresie, si cele doua parti laterale, gasite alaturi de picior. La 36,29 km.

Pe Magura Odobesti se afla nu mai putin de 4 asezaminte monahale, printre care Manastirea Tarnita, la cea mai mare altitudine. La 15,89 km.

Casa Wertan din Targu Secuiesc a fost construita in anul 1902. Se afla pe strada Garii numarul 24. La 49,9 km.

Cetatea Zanelor se afla pe Dealul Cetatii, intre paraul Cetatii si paraul Misca, la sud-est de orasul Covasna. Pinochio redivivus - Destul de greu de gasit cutia in noile conditii de mediu constatate. Relocare ascunzis - Zona vechiului ascunzis a devenit imposibil de explorat, datorita vegetatiei arbustive ce s-a tot dezvoltat. Cetatea este formata dintr-o acropola si mai multe terase, toate inconjurate de ziduri de piatra. La 41,92 km.

Manastirea Cotesti are o vechime apreciata la 300 de ani (se avanseaza ca an al infiintarii, 1720). Date certe despre istoricul ei nemaiexistand, din cauza distrugerii arhivei in timpul Primului Razboi Mondial. La 33,16 km.

Din ceea ce, indeobste, este cunoscuta ca fiind culmea principala a muntilor Vrancei - Lacauti - Musat -, se despribnde un puternic si (cel mai) lung picior, ce ajunge pana in Depresiunea Targu Secuiesc: Zarna. La 33,3 km.

Negoiesti este satul de resedinta al comunei Stefan cel Mare, avand casele de-a lungul DN 11A, Onesti - Adjud, la cca 10 km de Onesti. Iazul Negoiesti - Stefan cel Mare - Surprins de frumusetea peisajului, era sa uit de cealalta comoara. Un alt drum de acces la iaz - Venind dinspre Onesti, am ratat intersectia recomandata in descriere. La 38,65 km.

Pentru a vizita Cheile Dofteanei, de la Salarie se urmeaza, in amonte, drumul forestier. Lipsa de experienta, bat-o vina! - Avem un GPS foarte foarte bun (Garmin 60 si inca niste litere - nu-i pe aproape acum). Gandind cu mintea celui care a ascuns - Dupa parerea mea, nici incredere oarba in indicatiile gps-ului nu trebuie sa ai. Trecem pe langa o cabana forestiera, traversam raul de 2 ori, si dupa 2 km, ne intampina cheile Dofteanei, sapate in stanca. La 48,62 km.

[ Sus ↑ ]