Localitatea Serbanesti (judetul Vrancea) Resedinta: Corbita.
Cimitirul german de la Tisita la 35,84 kmTisita, sat apartinator Marasestiului, este cunoscut, mai degraba, prin intersectia cu sens giratoriu de pe DN 2, Bucuresti-Suceava. Park and grab - N-a fost chiar park and grab caci n-am intrat cu masina pe aleea ce duce la cimitir.
Bisericuta veche din cimitirul Bogdanei la 35,12 kmSatul Bogdana este cunoscut prin manastirea de aici. Bisericuta veche din cimitirul Bogdanei - Urcusul de la asfalt pana la platou este unul accentuat. Independent sau poate legat de acest fapt, satul nu are biserica proprie si nici nu se stie sa fi avut candva.
Fantanile cu cumpana Paunesti la 21,02 kmIn localitatea vranceana Paunesti, pe strada Valea Caselor, gasim mai multe fantani cu cumpana. In total 30 la numar, au o vechime de pana la 200 de ani, majoritatea lor sunt folosite si azi de localnici.
Monumentul lui Gheorghe Donici Stefan cel Mare la 34,73 kmGheorghe Donici (1849-1916) este un erou cu totul aparte, mort in lupta, in Primul Razboi Mondial, ca voluntar, la varsta de 67 de ani. Nu era sa fie - Am vrut sa caut zece ascunzisuri in aceasta zi. Eroul Gheorghe Donici are un nou ascunzis - Cum ascunzisul initial nu a rezistat si nici sanse de a fi reabilitat nu am intrevazut, am hotarat schimbarea locatiei, adaugand si un plus de interes obiectivului. Luptase, tot ca voluntar, si in Razboiul de Independenta din 1877-1878.
Podul lui Stefan cel Mare la 30,46 kmPodul de peste paraul Garbovana de la Negoiesti, comuna Stefan cel Mare, cunoscut si ca fiind de la Borzesti ori de la Caiuti, este atribuit, prin traditie, domnitorului Stefan cel Mare, cum sunt alte 5 de pe teritoriul Moldovei; dar pentru niciunul nu exista vreun document care sa confirme traditia. Cutie noua la Podul lui Stefan cel Mare - Locatia stabilita tine cont de o hotarare recenta a Consiliului Comunal Stefan cel Mare de a considera monumentul istoric
obiectiv turistic (sic). Doua obiective imbinate - Ascunzisul imbina cele 2 obiective, podul si monumentul.
Biserica veche din Dragusani la 31,08 kmDragusani este un sat al comunei Parava cu casele grupate sau insirate de-a lungul paraului Dragusani. In capatul din amonte al satului se afla biserica Sfantul Nicolae.
Cineritele de la Somusca la 40,3 kmCineriele sunt tufuri vulcanice - roci formate prin sedimentarea si consolidarea cenusii vulcanice. Cele de la Somusca, com Cleja, fac parte dintr-un orizont mai larg ce ajunge pana in valea Siretului.
Capela de pe Magura Baltatei Culmea Pietricica la 48,51 kmLa baza Culmii Pietricica, pe versantul sau nord-estic, exista mai multe sate cu puternice comunitati de ceangai catolici. Dupa un obicei local, pe culmile golase ale unor picioare ale Pietricicai, fiecare asemenea comunitate a ridicat cate o capela.
Manastirea Buciumeni la 14,9 kmManastirea tine, administrativ vorbind, de comuna Buciumeni, de care se leaga cateva personalitati cunoscute, nascute aici. Smaranda Braescu - prima femeie-parasutist din Romania - si Natalia Negru, scriitoare, sotia poetilor St O Iosif si Dimitrie Anghel.
Conacul Apostoleanu Izvoru Berheciului la 45,69 kmMosia Gloduri - actualul Izvoru Berheciului - a apartinut in prima parte a secolul XX familiei Apostoleanu din Focsani. Coordonate ascunzis - Coordonatele indicate sunt ale geobiectivului. Conacul de aici a fost mostenit de Alexandru Apostoleanu nepot al familiei fondatoare, Gheorghe si Smaranda Apostoleanu din Focsani.
Mausoleul de la Marasti la 38,92 kmMausoleul se afla in capatul nordic al satului Marasti (comuna Racoasa), accesibil pe un drum comunal asfaltat ce pleaca din soseaua judeteana (asfaltata) ce leaga Tișita (de pe DN 2 - Bucuresti-Suceava) de Panciu si Soveja.
Asezarea geto-dacica de la Poiana la 19,23 kmAsezarea geto-dacica de la Poiana este localizata pe un promontoriu al malului stang al Siretului ce domina de la o inaltime relativa de 200 m oglinda lacului de acumulare Calimanesti.
Magura Odobesti la 43,7 kmMagura Odobesti este o structura geografica bine singularizata, aflata la periferia estica a Subcarpatilor Vrancei.
Manastirea Caraclau Barsanesti la 46,61 kmManastirea, de maici, este una recentã, din 2000, fiind rodul eforturilor locuitorilor satului Caraclau, comuna Barsanesti. Locul ales - departe de sat - este deosebit de pitoresc.
Biserica ortodoxa din Radeana Stefan cel Mare la 36,04 kmRadeana este un mic sat aflat la granita dintre cartierul Borzesti al Onestiului si comuna Stefan cel Mare. Biserica ortodoxa din Radeana - Stefan cel Mare - Omul sfinteste locul, e valabil in Radeana. Este accesibil din DN 12A, Onesti - Adjud, din care pleacã spre sud un drum pietruit ce ajunge dupa 1 km la o intersectie in panta, marcata de o troita.
Dealul Perchiu Onesti la 43,34 kmDealul Perchiu este, pentru Onesti, ceea ce este Tampa pentru Brasov sau Cozla pentru Piatra Neamt. Gasita - Este acolo, se gaseste usor si intuitiv. Dealul Perchiu - Onesti - Pe canicula am preferat urcusul cu aer conditionat, 4x4 si muzica in surdina. Mai mult de atat, Dealul Perchiu reprezinta una dintre cele mai interesante rezervatii botanice din Romania.
Monumentul Ecaterinei Teodoroiu Straoane la 31,36 kmStraoane ste o comuna situata pe DN 2L, Tisita-Panciu-Soveja, la cca 15 km de Tisita. Pietrele din monument - In drum spre Soveja ne-am oprit si la acest ascunzis foarte accesibil la prima vedere. La 1 km dupa iesirea din comuna (satul Muncel), mergand spre Soveja, pe partea dreapta a soselei se afla un monument simplu, destul de degradat, dedicat Ecaterinei Teodoroiu.
Lacul Tutovanului Dealul Motocu Mare la 36,27 kmLacul Tutovanului este un lac de alunecare, aflat pe Dealul Motocu Mare din Subcarpatii Vrancei. Cunoscut de localnici sub numele de Lacul Tutovanului, sau Motoc in textele putinelor ghiduri turistice care descriu zona.
Izvorul de sub drum Burca la 40,04 kmIn partea de vest a localitatii Burca, comuna Vidra, intre raul Putna si drumul national 2D, gasim un izvor sub drum. Izvorul, a carui zona este sub constructie, se afla vizavi de intersectia strazilor Vrancei si Parcului.
Piatra Hagiului la 45,84 kmEste vorba despre o faleza impresionanta din gresie aflata in capatul amonte, pe paraul Vazuti, al satului Vizantea Manastireasca.
Cetatea dacica Racatau la 28 kmCetatea se afla pe malul stang al lacului de acumulare Racaciuni, implicit, al Siretului, in afara satului Racataul de Jos, dar pe raza administrativa a acestuia.
Iazul Negoiesti Stefan cel Mare la 32,99 kmNegoiesti este satul de resedinta al comunei Stefan cel Mare, avand casele de-a lungul DN 11A, Onesti - Adjud, la cca 10 km de Onesti. Iazul Negoiesti - Stefan cel Mare - Surprins de frumusetea peisajului, era sa uit de cealalta comoara. Un alt drum de acces la iaz - Venind dinspre Onesti, am ratat intersectia recomandata in descriere.
Lacul Andreoaie Boistea la 26,05 kmLacul este unul natural, format in urma unei mari alunecari de teren intr-o alveola larga, formata in spatele limbii de alunecare, fenomen produs pe fata sudica a Platformei Pancesti - ce reprezinta jumatatea sud-estica a Culmii Pietricica. In plus despre Lacul Andreoaie si nu numai - In imprejurimile Lacului Andreoaie mai sunt alte cateva balti. Cutie noua la Lacul Andreoaie - În trecere pe la lac am constatat devalizarea ascunzisului si disparitia geocutiei.
Lacul de Argint Adjud la 8,53 kmPe malul Siretului, nu departe de orasul Adjud, existã douã lacuri vecine, Balta Verde - amenajat pentru pescuit si agrement - si Lacul de Argint, a caror existenta e legata de un vechi brat al Siretului, dar si de alimentarea prin panza freatica. Balta da, cutia ba - Intr-o zi torida, am cautat racoarea luncii Siretului.
Capela Ciciola Culmea Pietricica la 48,1 kmUnul dintre varfurile importante ale Culmii Pietricica, de fapt, al doilea ca inaltime - 717 m -, este Varful Carunta, accesibil din satul Valea Mare (Faraoani). Nu foarte mult sub varf, pe versantul vestic, cel dinspre satul Valea Mare, se afla Poiana Ciciola.
Biserica de lemn Recea Gaiceana la 20,86 kmBiserica de lemn din catunul Recea, comuna Gaiceana este un monument istoric. Biserica a fost construita in 1864 de proprietara mosiei Gaiceana, Ecaterina Sturdza, pe locul uneia mai vechi, din 1808.
Monumentul Victoriei Tisita la 36,28 kmMonumentul, infatisand-o pe Ecaterina Teodoroiu si simbolizand victoriile armatei romane in bataliile Primului Razboi Mondial de pe fromtul de la Marasesti, se afla in importanta intersectie - de la Tisita - dintre DN 2, Bucuresti-Siret, DN 24 ce duce la Tecuci si DN 2L spre Panciu. Probabil o alta - Am cautat dupa coordonate fara succes. Sigur alta, totusi gasita - Cutia este la locul ei si ne-am scris deja numele in ea, iar celelalte portdrapeluri sunt goale.
Manastirea Sihastru Ploscuteni la 13,16 kmPloscuteni este o localitate cu oarecare istorie, atestare secolul XVIII. Interesanta si prin prezenta unei populatii majoritar, 95 la suta, catolica intr-o zona eminamente ortodoxa.
Varful Observatorul lui Averescu la 36,01 kmVorbim despre un mic varf al Subcarpatilor Vrancei (Platforma Zabrauti) de 699 m, unde, in timpul bataliilor purtate in zona in timpul Primului Razboi Mondial (1917), isi avea instalat un punct de observare a frontului, maresalul Alexandru Averescu.
Manastirea Cucova la 22,95 kmEste vorba despre o manastire episcopala, ortodoxa de stil vechi. Manastirea a fost infiintata in anii 1933-1934, imediat dupa trecerea la Calendarul Gregorian, de catre credinciosii ortodocsi ramasi pe stil vechi din zona comunelor bacaoane Valea Seaca si Orbeni.
Biserica de lemn din Straoane la 32,46 kmSituata in satul Straoane (de Sus), biserica de lemn Sfantul Nicolae, monument istoric, dateaza de prin secolul XVII-XVIII-lea. Biserica din Straoane si alte obiective - Puteti vedea un fotoreporaj cuprinzand un traseu cultural in comuna Straoane pe Munte si Flori. Biserica este o expresie a stilului arhitectural (popular) moldovenesc.
Manastirea Bogdana la 35,57 kmManatirea Bogdana este, poate cea mai cunoscuta - datorita accesibilitatii, dar si aspectelor cultural-istorice - dintre manastirile de pe valea Trotusului. Manastirea Bogdana - Manastirea este o bijuterie.
Trovantii de la Viisoara - Berzunti la 51,42 kmTrovantii constituie o curiozitate destul de comuna, in afara de cei de la Costesti, judetul Valcea, exista numeroase alte locatii, cu formatiuni asemanatoare. Trovantii din Viisoara se afla la nord-vest de sat, la aproximativ 700 m distanta de la drumul DC152.
Cascadele de la Cariera Velnita - Caderile de apa din partea stanga la 55,51 kmCascada evantai, Cascada laterala, Cascada cu etaj, Cascada cu trepte, Cascada hamac, Cascada terasa, Cascada de dupa arcada, Cub de piatra suspendat, Cascada maro, Cascada cu tavan.
Drumul Crucii Dracoaia la 58,09 km. Drumul Crucii de pe Dracoaia este marcat cu tablete sculptate în lemn, reprezentând cele 14 opriri biblice. Nici drumul nu mai e ce a fost - Am parcurs acest traseu si atunci cand am gasit geocutia de pe Dracoaia.
Piatra Rosie Muntisoarele Vrancei la 67,16 km. Piatra Rosie este numit versantul stancos etalat spre nord-vest al varfului omonim situat, relativ, in extremitatea vestica a Muntisoarelor Muntilor Vrancei, fiind, poate, cel mai spectaculos dintre acesti muntisori.
Fosta Manastire Mera la 52,61 km. Mera este singura manastire ctitorita de familia domnitoare a Cantemirestilor, fiind construita de Antioh Cantemir, fratele mai cunoscutului Dimitrie Cantemir, si menita a deveni necropola domneasca a familiei.
Varful Magura Casinului la 54,7 km. Magura Casinului, avand 1165 m, este ultimul bastion din nordul Muntilor Vrancei de dincolo de 1000 de metri, aflat la granita lor cu Subcarpatii.
Podul medieval Cantalaresti Stefan cel Mare la 68,05 km. Monument de arhitectura medievala, podul de piatra din satul Cantalaresti, comuna Stefan cel Mare, a fost construit in secolul al XVII-lea, in anul 1636. Podul construit din zidarie de piatra se afla la iesirea dinspre nord a satului, pe DN15B.
Pe culme Piatra Soimului Oituz la 54,57 km. Cautand Piatra cu palarie de pe Piatra Soimului, am ajuns la un moment dat pe culme. Culmea Pietrei Soimului are si o surpriza - Nu mai ajunsesem pe micul platou al Dealului Piatra Soimului de foarte multi ani. De pe micul platou nu prea avem o priveliste buna, dar zona prezinta interesante formatiuni stancoase, care merita sa fie vizitate.
Varful Lepsa Muntii Vrancei la 69,18 km. Culmea Musat-Lepsa-Stanisoara-Clabuc-Zboina Neagra reprezinta una dintre unitatile structurale majore ale Muntilor Vrancei, continuand spre nord, culmeaprincipala a acestora, Musat-Lacauti-Goru. Varful Lepsa e sub el! - Rugam primul gasitor al acestei cutii sa adauge pe titlului de pe eticheta si de pe coperta jurnalului cuvantul SUB, iar daca suie si pe Varful Lepsa si gaseste cutia de acolo sa taie de pe eticheta aceleia acelasi cuvant. A doua vizita - A doua vizita pentru noi la Varful Lepsa (prima nu cred ca am notat-o aici), de data aceasta in peisaj hibenal. Sub numele de Culmea Lepsa descriem segmentul cuprins intre Pasul Musat si Pasul Stanisoara.
Tunelul Mare din Cheile Tisitei la 64,33 km. Tunelul Mare este punctul terminus al segmentului cel mai frecventat din traseul turistic amenajat, ce porneste din localitatea Lepsa. Care versant? - Am baleiat destul de constiincios bazele celor doi versanti ai Tisitei. Versantul in cauza - E vorba de versantul opus intrarii in tunel, adica cel aflat in spatele stalpului cu marcaj din a 2-a imagine. Poteca strabate Cheile Tisitei in drum spre o zona foarte putin vizitata a Muntilor Vrancei.
Varful Hegesca Culmea Pietricica la 53,44 km. Dealul Hegesca este un mic interfluviu dintre obarsiile paraului Bahna ce curge, drenat printr-un canal de beton, prin comuna Luizi-Calugara. Este plesuv si acoperit de vegetatie pitica, stepica, datorita subsolului pietros ce iese in parte la zi.
Varful Cosna Plaiurile Nemirei la 54,01 km. Varful Cosna este ultimul, mai rasarit (784 m), de pe cel mai zdravan - lungime și altitudini - dintre Plaiurile Nemirei: Muntele Mic - Pãltinis - Cosna. Fara priveliste, dar cu transee - De la monument am facut o mica plimbare spre varful care se afla la doar 500 m.
Sonda straveche de la Poieni Targu Ocna la 57,09 km. Este vorba despre cea mai veche sonda sapata prin foraj mecanic din Romania. Titlul comentariului - Este inutil folosirea titlului ascunzisului pentru titlul comentariului. Usor de gasit, mai greu de scos - Am parcat pe marginea drumului, undeva intre sonda straveche si cimitirul eroilor, deplasandu-ma apoi pe jos pana la ambele ascunzisuri.
Parcul natural rezervatia Cheile Tisitiei la 64,46 km. Rezervatia Cheile Tisitei are o suprafata de 307 hectare si consta intr-un sector de chei, strabatut in trecut de o cale ferata, din care au ramas poduri, tunele si terasamente. Cheile Tisitei - fotoreportaj - Descrierea traseului prin Cheile Tisitei (circuitul inchizandu-se cu ascensiunea pe Tisaru Mare), cuprinzand numeroase fotografii, poate fi citita pe Munte si Flori. Cea mai de succes cutie - Cred ca e cea mai de succes cutie din cate am vazut. Rezervatia este importanta din punct de vedere geologic si floristic.
Arcada Cheile Tisitei la 64,33 km. Cele doua arcade precum si tunelul ce strapunge interfluviul dintre cele doua Tisite. Sunt ultimele ramasite ale caii ferate cu ecartament ingust construite de societatea forestiera Tisita pe ambele brate ale raului cu acelasi nume.
Copyright © 2007-2025 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.