Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Piatra cu ceaun Stogul de piatra?
-
Stanca cu brazi - Stogul de piatra la 390 m. Deseori turisti o confunda cu Piatra cu ceaun. E alta cutie. Cutia gasita de dv. Stanca cu brazi - Stogul de piatra. Dupa drumul din toamna la Piatra cu ceaun, am crezut ca voi realiza obiectivele din zona relativ usor. Printre sute de abriuri. Ajungerea la obiectiv necesita ceva efort, meritat insa cu prisosinta de frumusetea sa.
-
La deget Stogul de piatra Judetul Bacau la 410 m. Prima formatiune pe care o intalnim venind dinspre biserica din Bolatau, este Stanca La deget. La deget - Stogul de piatra. Acces de la biserica din Bolatau (fost Taragan) = 4.
-
La Deget - Munceii Uture la 410 m. Locatia este descrisă deja pe site ca punct de interes. La Deget - Munceii Uture. Urmand indicatiile am avut bucuria sa descopar locatia.
-
Crucisatorul - Munceii Uture la 820 m. Unele sunt mai cunoscute, indeosebi prin dimensiuni sau prin accesibilitate, precum Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul.
-
Altarul - Stogul de piatra la 970 m. Pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, pe partea impadurita dinspre localitatile Bolatau si Zemes, gasim o multime de formatiuni stancoase interesante. La Altar am gasit geo-ofranda. Geocutia a fost gasita de nepoata noastra mai mica - 10 ani - doar pe baza indicatiilor.
-
Camila de pe Munceii Uture la 1 km. In-afara de mai cunoscutele Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul, pe culmile Munceilor Uture, chiar aproape de acestea, mai pot fi intalnite inca alte stanci cu forme interesante sau bizare.
-
Piatra Crapata Munceii Uture la 8,1 km. Munceii Uture reprezinta un vanjos brat lateral din extremitatea sud-estica a Muntilor Tarcaului, desprins din Culmea Runcu Stanelor - prelungirea sudica a culmii Gosmanului. Piatra Crapata Runcu. Am urcat pe jos pana la Runcu si de acolo la obiectiv.
-
Pestera Sfantului Chiriac Tazlau la 12,3 km. Masa lui Stefan Voda si Pestera Sfantului Chiriac.
-
Varful Cracu Geamana Muntii Tarcaului la 12,9 km.
-
Manastirea Tazlau Tazlau la 14,2 km. Manastirea Tazlau este o manastire de calugari, ctitorie a lui Stefan cel Mare avand peste 500 de ani vechime.
-
Lacul Agas Muntii Tarcaului la 15,8 km. Lacul (135 m x 50 m x 3-4 m), unul dintre putinele, cu adevarat, de baraj natural, se afla sub culmea Preluca Talharului (zona Muncel-Alunis), pe paraul Muncelu, una dintre obarsiile paraului Agas.
-
Lacul Asau la 16,1 km. Este un lac rezultat in urma unei stravechi alunecari masive, petrecute pe pantele sudice ale Dealului Muncelu al Prelucai Talharului - unul dintre picioarele sud-estice ale Muntilor Tarcaului. Lacul Osoi. Daca tot am ajuns aici, am cautat un unghi potrivit pentru a incadra panoramic lacul.
-
Piatra Uriasului de la Asau la 17,5 km. Aparitia stratului la zi se petrece la capatul cozii sud-estice a Muntilor Tarcaului (Culmea Preluca Talharului). Uriasul adormit. Piatra seamana cu spinarea unui urias.
-
Lacul Foroja Muntii Tarcaului la 18 km. Cutremurul din 1977 a provocat o mare alunecare de teren pe acelasi versant al Muncelului, in zona de obarsii ale paraului Foroja. Lacul celor trei sutiene. Venind dinspre zona Ghimesului, am ajuns prima data pana in localitatea Preluci, cautand cea mai buna modalitate de a aborda valea Foroja.
-
Lacul Tarnita Muntii Berzunti la 19,1 km. Cunoscut de cel puțin un secol (apare pe o harta editată în 1917), lacul ce poarta numele unuia dintre principalele varfuri ale Muntilor Berzunti se afla pe principala treapta de alunecare, cea care a stabilizat o masiva desprindere a unei bune parti a versantului vestic al acestui varf. Implicit, scuze catre toti cautatorii ascunzisului!. A Lacul Tarnita - Muntii Berzunti. Am gasit ascunzisul la est de lac (tău, bolătău zic localnicii).
-
Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita Muntii Berzunti la 19,2 km. Varful Tarnita, cu cei 892 m ai sai, este unul dintre cele mai importante de pe culmea principala a Muntilor Berzunti, cel mai important al jumatatii vestice a crestei. Dansand cu serpii. C Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita. Am abordat varful Tarnita dinspre nord, plecand de la lac.
-
Faleza raului Trotus Comanesti la 20,1 km.
-
Cascada Scaricica Comanesti la 21,4 km. Depresiunea Comanesti, implicit orasul, sunt dominate de Obcina Laposului, extremitatea nord-estica Muntilor Ciucului. Modalitatea mai grea de a ajunge la cascada. Exista mai multe modalitati de a ajunge la cascada. Cascada Scaricica - Comanesti. Am nimerit locatia mergand prin padure.
-
Varful Ciudomir Muntii Tarcaului la 21,7 km. Varful Ciudomir, cu cei 1649 m ai sai, este nu doar al doilea varf al Muntilor Tarcaului, dupa Grindusu (1664 m), ci si al Muntilor Trotusului, la egalitate insa cu Nemira Mare. Varful Ciudomir - Muntii Tarcaului. Bine mascata de padure, aici se afla o piramida geodezica ce marcheaza varful.
-
Schitul Mastacan la 21,7 km. Infiintat in 1996 de trei maici de la M-rea Varatec, schitul se pustieste dupa 1999, chiar dupa ce i se construise o bisericuta de lemn.
-
Stanca Faraonul Valea Supanului Comanesti la 21,9 km. La cateva zeci de metri deasupra albiei ies la zi strate de gresie cladite in felurite moduri, unele putand starni imaginatia, precum Faraonul. Faraonul, intre imagine si imaginatie. Eu am reusit sa o conving pe Marelena (sotia mea) sa vada Faraonul, si fara multa persuasiune din partea mea, ceea ce, credeti-ma, e un argument solid ca Faraonul poate fi vazut de oricine. Nu am reusit sa vad faraonul, dar am vazut doua capete. Urmand sugestiile am rezolvat mai intai prima problema, gasirea ascunzisului. Stanca Faraonul - Valea Supanului - Comanesti. Zona e interesanta, mai ales vara.
-
Prevarful Ciudomir Muntii Tarcaului la 22 km. Unul dintre traseele - scurte - de acces la el trece pe langa Varful Sipotel, incalecand apoi un varf de peste 1600 m, antecamera a Ciudomirului.
-
Varful Geamana Muntii Tarcaului la 22,4 km. Varful Geamana este un important nod orografic al Muntilor Tarcaului, aflat pe o culmea importanta a sa, Runcul Stanelor - racordata la culmea principala in Batca Rachitei, in directie opusa (sud) Culmii Gosmanu.