Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Histria?
-
Lacul Sinoe la 5,2 km.
-
Lacul Nuntasi la 5,4 km.
-
Lacul Caraburum la 15 km.
-
Lacul Corbu la 22,3 km.
-
Gura Portitei la 24,1 km. Gura Portitei este un loc salbatic, locuit de lipoveni, unde este amenajat satul de vacanta Eden.
-
Lacul Tasaul la 24,2 km.
-
Pestera La Adam la 24,9 km. Pestera se afla la baza unei faleze formata pe malul stang al paraului Visterna - afluent al Casimcei, intr-o zona extrem de spectaculoasa din punct de vedere al reliefului, vizavi, pe celalalt mal al Visternei, aflandu-se numerosi atoli. Pestera de langa Visterna. Pestera este un loc foarte interesant.
-
Gura Dobrogei la 25,6 km. Situl a fost declarat rezervatie naturala de tip mixt: geologica, botanica si faunistica. Pestera cu doua intrari. Am urcat de la manastire printre stanjenei pitici si alte flori de primavara.
-
Pestera Casian la 25,9 km. Este vorba despre o mica grota suspendata intr-o inalta faleza ce domina valea Casimcei, parte a complexului geologic Cheile Dobrogei-Gura Dobrogei.
-
Cetatea Argamum la 27 km. Ruinele cetatii Argamum se afla in apropierea localitatii lipovene Jurilovca, pe Capul Dolosman, pe malul lacului Razim, la 20 de km sud-vest de bratul Sfantu Gheorghe si la aproximativ 40 km de Histria.
-
Pestera Pisica Neagra la 27,5 km.
-
Cheile Dobrogei la 28 km. Rezervatie naturala complexa - geologica, botanica, avifaunistica - Cheile Dobrogei reprezinta rodul eroziunii produse, in special, de apa, intr-un mare afloriment de calcare coraligene jurasice, cu vechimea de cca 180 milioane de ani, al Podisului Casimcei. Bijuteria Dobrogei. Am facut o tura relaxanta in chei.
-
Belvedere Cheile Dobrogei la 28,1 km. Belvedere fara geocutie. Am urcat pe platoul cheilor la belvedere.
-
Lacul Salcioara la 28,8 km.
-
Manastirea Colilia la 29,2 km. Datand din anul 2006, manastirea a preluat, reconstruind-o in cea mai mare parte, o veche biserica evanghelica, ce a apartinut unei comunitati germane care a locuit, pana in anul 1942, in satul Colilia.
-
Cetatea Ulmetum la 34,3 km. Cetatea Ulmetum, aflata langa localitatea Pantelimon, reprezinta o asezare romana din secolul IV, continuata de una romano-bizantina ce a dainuit pana in secolul al VI-lea.
-
Coltanii Mari la 35,1 km. Rezervatie geologica, botanica si faunistica, Coltanii Mari reperezinta un afloriment de sisturi verzi, cele mai vechi din Dobrogea expuse la suprafata.
-
Cetatea Ibida Slava Rusa la 37,1 km. In prezent, cetatea este acoperita mai mult de jumatate de satul Slava Rusa.
-
Rezervatia de liliac Fantana Mare la 37,3 km.
-
Cetatea Enisala la 37,8 km. Istoria cetatii si a asezarii din apropiere este ilustrata si de denumirile pe care aceasta le-a avut: de la Vicus Novus, care se traduce Satul Nou, la Novoe Selo, pe care turcii l-au preluat in limba lor rezultand Yeni-Sale din care a derivat denumirea actuala a satului Enisala. Cetatea soarelui. Dupa descoperirea plajei de la Vadu cu minunatul ei cadou de bun venit (ma refer la cei cativa delfini care au pufait foarte aproape de tarm si ale caror spinari am reusit sa le prind in filmulet - cine are rabdare, sunt mai spre sfarsit :) ) am vizitat Cetatea Enisala pe o caldura de foc.
-
Fortificatia Babadag la 40,7 km. Situl arheologic Fortificatia romana de la Babadag.
-
Lacul Babadag la 41 km.
-
Lacul Tapraichioi la 43,6 km.
-
Canionul de argila la 43,7 km.
-
Dealul Alah Bair la 44,2 km.
-
Balta Zebil la 44,4 km.
-
Sabangia la 47,6 km.
-
Manastirea Cerbu la 50,1 km. Atrag atentia 9 troite dispuse in zig-zag pe panta unui deal din incinta, traseul lor inchipuind Drumul Crucii si conducand la un paraclis central. Manastire langa padurea Topolog. Dupa ce am facut o plimbare in padurea Topolog, si am gasit boboci de bujori, m-am oprit la Manastirea Cerbu. Scorburi fara cutie, dar pline cu furnici. Cred ca am gasit copacul despre care se vorbeste in informatia ajutatoare, a se vedea poza atasata, dar toate scorburile erau goale.
-
Dunele marine Agigea la 51,9 km.
-
Varful Secarul la 53,8 km.
-
Dealul cu bujori Ciucurova la 54,1 km. Dealul cu bujori - Atmagea, Ciucurova. Bujori cu boboci. Am reusit destul de usor sa gasim poiana cu bujorii. Bujori fara petale. Sosind dinspre nord, am gresit intersectia, dar pana la urma am ajuns pe drumul de pamant care porneste din satul Atmagea si ne duce la geoascunzis.
-
Cetatea Capidava la 54,4 km.
-
Rezervatia geologica Agighiol la 54,6 km.
-
Lacul Tibrinu la 54,7 km.
-
Locul fosilifer Movila Banului la 56,6 km.
-
Varful Tuguiata Podisul Babadagului la 56,7 km. Nu are valente peisagistice deosebite, platoul sau somital fiind o poienita inconjurata de padure. Spre, incotro vrei. Avand in vedere ca veneam de la dealul cu bujori de langa satul Atmagea, nu am mai ocolit pana la cimitirul turcesc Iaila, si am luat-o direct din Atmagea pe un drum de caruta, de-alungul padurii. Geocutia de pe Tuguiata este deteriorata. Am găsit geocutia foarte ușor, dar am constatat că aceasta este deteriorată.
-
Dealul Consul la 56,8 km. Este o aparitie insolită in peisajul "muntos" al Dobrogei de Nord prin izolarea sa de dealurile Babadagului din imprejurimi si de care tine structural.
-
Varful Tuguiata Batrana Podisul Babadagului la 56,9 km. Tuguiata Batrana se afla piciorul vestic al celui mai inalt varf al Podisului Babadag, Tuguiata, de 402 m. Scop atins. Atingerea acestui obiectiv, sau a celui apropiat, Vf. Batran, dar mai prezentabil. Dupa ce am pus o cutiuta noua in ascunzisul de pe varful Tuguiata, mi-am continuat drumul spre Tuguiata Batrana.
-
Dealul Asan Podisul Babadagului la 57,2 km. Podisul Babadag continua, fiziologic vorbind, culmea Muntilor Macin incepand din pasul Iaila sau Carapelit, ajungand pana pe malul Lacului Razelm.
-
Pestera de la Moara Dealul Consul la 57,9 km. Dealul Consul, preponderent alcatuit din roci vulcanice - porfire variat colorate - are la baza strate de calcar triasic, in care este cantonata si Pestera de la Moara.
-
Pestera de la Stanca Dealul Consul la 58 km. Dealul Consul are o alcatuire mai putin comuna, pe de o parte din roci vulcanice, pe de alta parte dintr-un soclu de calcare triasice, intr-o klippa de acest gen fiind cantonata si Pestera de la Stanca.
-
Reciful neojurasic Topalu la 58,4 km.
-
Lacul Hazarlic la 59,4 km.
-
Cetatea Cius Garliciu la 59,6 km.
-
Vechiul cimitir turcesc Iaila la 60,1 km. Pe panta vestica a pasului, sub culme, se afla un vechi cimitir turcesc, zice-se parasit, desi, de la unul dintre locuitori am aflat ca n-ar fi decat neingrijit.
-
Lacul Horia Balabancea la 61,5 km.
-
Lacul Faclia la 62 km.
-
Ruinele cetatii Halmyris la 62,8 km.
-
Cismeaua din Padurea Trestenic la 62,8 km. Trestenic este unul dintre satele componente ale comunei Nalbant.
-
Cetatea Beroe la 63,1 km.
-
Locul fosilifer Cernavoda la 64,4 km.
-
Cetatea de calcar de pe Dealul Edirlen la 64,7 km. In plus, pe varf se afla si urmele unei cetati de refugiu de prin sec V-III a.
-
Cetatea Traian la 65,3 km.
-
Cetatea Axiopolis la 65,6 km.
-
Manastirea Celic Dere la 66,1 km.
-
Biserica catolica din Malcoci la 66,4 km. Malcoci este o localitate din judetul Tulcea.
-
Cetatea Carsium la 66,6 km. Aflat pe malul Dunarii, la marginea sudica a orasului Harsova, situl arheologic cu numele Cetatea Carsium reprezinta, de fapt, ruinele unei cetati medievale ce a fost inaltata din materiale de constructie ale anticului castru roman Carsium.
-
Canaralele din Portul Harsova la 67,4 km.
-
Cetatea Nufaru la 68,1 km.
-
Biserica din Telita Frecatei la 69,5 km. Biserica satului Telita - relativ de curand, declarata monument istoric - este renumita prin arhitectura specifica bisericilor slave si prin numarul de turnuri, 6 sau 7.
-
Monumentul de pe Dealul Cerbului Niculitel la 72,8 km. Este vorba despre un obelisc inalt de vreo 3 m, construit din piatra, dedicat eroilor din comuna Niculitel, cazuti in cele doua razboaie mondiale.
-
Lacul Tatlageac la 73 km.
-
Crucea celtica Niculitel la 75,2 km. Pe potcoava de dealuri - ale Niculitelului - ce inconjoara localitatea Niculitel s-au descoperit urmele unei cetati, apreciata a fi dacica, precum si cele ale asa-numitului Troian - Val al lui Traian - un val de pamant cu caracter defensiv din epoca romana ori bizantina.
-
Locul fosilifer Bujoarele la 75,3 km.
-
Lacul Iacobdeal Turcoaia la 76,3 km. Este numit de catre localnici La fantana.
-
Crucea Inalta Orasul de Floci la 76,7 km. Construita cu prilejul trecerii domnitorului Matei Basarab prin Orasul de Floci, Crucea Inalta (3 m) a fost mutata in zilele noastre, de un primar cu initiativa, in preajma localitatii Gura Ialomitei, la marginea Padurii Chirana, dar in in plin camp agricol.
-
Orasul de Floci la 76,7 km. Cu existenta documentata din 1431 (an de domnie al lui Dan II, nepot de unchi al lui Mircea cel Batran), Orasul/Targul de Floci e mai degraba cunoscut ca loc al nasterii lui Mihai Viteazu. O piedica in calea vitezei. In drum spre/dinspre mare, trecem negresit in goana pe langa acest obiectiv. Ester. Locatia Esterului pare a fi stabilita (de arheologi) pe dealul de vizavi de Gura Dobrogei (Tasli Bair). :). N-as zice ca e pacat, e doar un motiv de a mai face o excursie in zona.
-
Izvorul Cozluk Muntii Macinului la 77,5 km. Traseul Cozluk: Greci - Pasunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Stramb - Baia de arama - Pietrele Lacului - Varful Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei - Greci. Indicatii prea vagi. Soarele mi-a zambit atat de pe piatra cat si de pe copac, harletul era la locul lui, frunzele erau asternute frumos, dar cutiuta a fost de negasit! Pur si simplu n-am inteles unde sa caut. Bujori in zona Cozluk. Nu mi-am propus parcurgerea intregului traseu turistic Cozluk, pe marcajul punct rosu.
-
Locul fosilifer Credinta la 77,5 km.
-
Lacul Conacu la 77,8 km.
-
Stejarul din Valea Cozluk Muntii Macinului la 78 km. Chiar langa drum putem vedea un stejar imens, cu circumferinta de 5,5 m. Lipsa geocutie in stejar. Desi m-am invartit in jurul lui, am cotrobait in toate gaurile din stejar, nu am gasit geocutia.
-
Cheile Chediului Muntii Macinului la 78,5 km. Chediul este un paraias, cel mai adesea sec (vara), ce curge prin marginea vestica a golfului Cazluc al Depresiunii Greci (5 km de Greci). Eu nu am fost atent. Ascunzisul a fost amenajat in august, si accesand muntesiflori. Nu. N Chei superbe cu bujori deasupra. Sunt un mare amator de chei, astfel mi-a facut placere sa pot parcurge niste chei adevarate si in muntii Macinului.
-
Lacul Baciului Rasova la 78,5 km.
-
Varful Cozluc Muntii Macinului la 78,6 km. Cozluc este unul dintre dealurile spectaculoase ale abruptului sudic al Muntilor Macin, prin haosul de stanci de pe culmea sa. Am vrut sa impusc doi iepuri dintr-o singura impuscatura. Planul meu a fost ca dupa parcurgerea Cheilor Chediului sa ajung cumva si pe varful Cozluc, respectiv la geoascunzis. Eroare, Sulucu e Cozlucu. Dintr-o eroare impardonabila - nostra culpa - am botezat varful Cozluc, unde am instalat o geocutie, cu numele altui varf, Suluc (care sunt, de fapt, doua, Mic si Mare).
-
Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei la 79 km. Formatiune stancoasa deosebit de spectaculoasa, Pietrele Mariei se aseamana, mai ales privite de pe creasta, cu spinarea unui dinozaur. Indicatii prea vagi. Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul.
-
Lacul Turcoaia la 79,1 km.
-
Sub Pietrele Mariei Muntii Macinului la 79,2 km. Pietrele Mariei reprezinta o spectaculosa formatiune granitica din Depresiunea Greci, martor al eroziunii de care au avut parte hercinicii Munti ai Macinului. Geocutia lipseste, dar macar am gasit umbra. Ajungand in muntii Macin, primul geoobiectiv vizitat de mine au fost Pietrele Mariei. Pietrele erau, pe Maria nu am vazut-o. Pietrele le-am gasit, ascunzisul de asemeni, vant cat cuprinde.
-
Copacul lui Bezergheanu Muntii Macinului la 79,4 km. La poalele muntilor Macin, in apropiere de comuna Greci, gasim un copac singuratic, care a devenit faimos datorita pozelor fotografului Mircea Bezergheanu. Geocutia de la Copacul lui Bezergheanu. Copacul e emblematic si celebru in zona Pietrelor Mariei de langa Muntii Macin.
-
Balta Conacu Negresti la 80,3 km.
-
Troesmis la 80,4 km. Cetatea Troesmis, una din cetatile principale ale getilor, se afla pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta.
-
Ruinele cetatii Oltina la 81 km.
-
Trophaeum Traiani la 81,7 km. Tropaeum Traiani. Am descoperit un monument restaurat intre 2011-2013, cu dotări și facilități europene. Dobrogea e cam saraca la acest capitol. Am gasit "geo-cutiuta" impreuna cu copiii.
-
Obanul Mare si Pestera Movile Mangalia la 81,9 km.
-
Peretii calcarosi Petrosani la 82,4 km.
-
Cetatea Adamclisi la 83 km.
-
Locul fosilifer Aliman la 83 km.
-
Cetatea Noviodunum Isaccea la 83,4 km. Cetatea antica se afla in vestul Isaccei, pe malul Dunarii, la 2 km distanta, ajungandu-se la ea pe un drum neintretinut.
-
Varful Tutuiatu Muntii Macinului la 83,5 km.
-
Saua Tutuiatu Muntii Macinului la 83,9 km.
-
Cariera Greci la 83,9 km.
-
Izvor Tutuiatu Muntii Macinului la 83,9 km.
-
Limanu la 84 km. De trei ori. Defapt am fost chiar de vreo 3 ori la cutie, pentru a verifica daca este inca acolo si totul este ok. O mica povestioara. Well, aseara stateam si ma uitam la renumitul film cu gc.
-
Tabia Veche la 85 km. Panoramele satelitare realizate de Google Earth evidentiaza insa si alte amprente ale solului specifice urmelor unor cetati antice, precum cea numita Tabia Veche.
-
Revarsarea la 87,3 km.
