Biserica de lemn din Luminis, atractii turistice

Cea mai apropiata localitate este Luminis, se afla la 1,03 km distanta.

Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Biserica de lemn din Luminis?

- Schitul Mastacan la 3 km. Infiintat in 1996 de trei maici de la M-rea Varatec, schitul se pustieste dupa 1999, chiar dupa ce i se construise o bisericuta de lemn. - Lacul Veselaru la 3,1 km. A aparut in 1940 in urma unei alunecari de teren, fiind format pe  treapta superioara a acesteia. - Stanca Piatra Soimului la 5,4 km. Impresioneaza prin faleza din frunte, alcatuita din strate de gresie de grosimi diferite. - Cascada Bahrin la 9,6 km. Bahrinul Mic este numele unui segment - cel de obarsie - al unui mic aflunt al Bistritei. - Stanca Burlii de pe Dealul Cristan la 10,1 km. Dealul Cristan este fragmentul principal (median) al unui interfluviu de la periferia estica a Muntilor Tarcaului. - Manastirea Tazlau Tazlau la 10,5 km. Manastirea Tazlau este o manastire de calugari, ctitorie a lui Stefan cel Mare avand peste 500 de ani vechime. - Cascada Duras Muntii Tarcaului la 11,4 km. Este situata pe paraul Iapa, afluent al Bistritei, la 6-7 km distanta de satul Negulesti. Modificari descriere Cascada Duras. Din neglijenta am consemnat ca distanta din capatul Negulestilor pana la Cascada Duras 8-9 km. - Schitul Lipovenilor la 11,5 km. Numindu-l si Bahrin, vorbim, acum, despre un schit reinfiintat dupa 1990 de lipovenii din Piatra Neamt. - Varful Cernegura Muntii Tarcaului la 11,7 km. Muntele Cernegura treprezinta bastionul extrem nord-estic al Muntilor Tarcaului, dominand dinspre sud orasul Piatra Neamt. Varful Cernegura. Gasit geocutia in crapatura de la baza fagului dupa ce am rascolit toate stancile si intors o cioata uriasa crezand ca aceasta cutie este una de iaurt de 1 kg :) Cand aproape sa renunt vedem crapatura si scoatem o cutie mica de mustar cu hrean :) Cutia uscata in stare buna. - Cascada Pusu Cernegura la 12,2 km. Fara valente morfometrice deosebite, casacada Pusu de pe Muntele Cernegura exista si subzista sub forma unui firicel de apa spanzurat pe un prag stancos de circa 6-7 m. - Pestera Sfantului Chiriac Tazlau la 12,3 km. Masa lui Stefan Voda si Pestera Sfantului Chiriac. - Biserica de la fostul Schit al Lipovenilor la 13,1 km. Bahrin fiind o alta denumire a schitului. - Crucea dr Iacomi Muntele Cernegura la 13,7 km. Dr Gheorghe Iacomi (1914-1991) a fost unul dintre cei mai buni chirurgi ai Romaniei (practician si cercetator), desfasurandu-si aproape intreaga activitate in Piatra Neamt. Crucea Dr Iacomi. Gasit geocutia plina de apa in scorbura verticala care probabil se umple la orice ploaie sau ninsoare. - Dealul Vulpii Botoaia la 13,9 km. Dealul Vulpii - Botoaia - Ochiul de Stepa. - Poiana cu lac si foisor Muntii Tarcaului la 14,5 km. La capatul unui sir de obiective naturale pitoresti si interesante - Statiunea balneara Negulesti, Schitul Sfantul Andrei, Cascada Duras, Lacul Iapa, se afla o veche amenajare cinegetica, avand drept principala componenta un foisor ridicat in marginea unei poieni ce are in mijloc un laculet. - Lacul Iapa la 14,5 km. Este consecinta unei masive alunecari de pamant pornite, in jurul anului 2010, de pe unul dintre versantii paraului Iapa, a carei limba a blocat complet curgerea paraului Iapa, afluent al Bistritei. - Parcul zoologic Cozla Piatra Neamt la 14,9 km. Parcul Cozla este amenajat pe versantul sudic al muntelui Cozla, Piatra Neamt. Parcul Zoo. Acces usor de la Colibele Haiducilor sau Zoo. Ascunzis nou. Cu ocazia parcurgerii unui traseu de toamna pe Cozla si pe dealul vecin, Carlomanu, alegand ca punct de intrare/iesire in/din traseu micul parc zoologic de sub deal, am socotit oportun sa amenajam un geoascunzis in zona. - Lacul Negritesti la 15 km. - Locul fosilifer Agarcia la 15,3 km. - Locul fosilifer Cozla la 15,6 km. - Poiana Gitioana Muntii Tarcaului la 16,8 km. Orice om pasionat de munte, de drumetie, in general, a lecturat mai in copilarie, mai incoace, spre maturitate, descrierile de calatorie prin muntii Neamtului ale lui Calistrat Hogas. - Trei Caldari la 17,9 km. Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud. Caldari cu plin. Anul 2016 a fost el insusi un an plin pentru ascunzis: nu mai putin de 4 cautatori de geocomori au gasit cutia de la Trei Caldari. Caldarile din piatra seaca. Se zice ca scoti apa si din piatra seaca. Trei Caldari Piatra Neamt. Gasit mai greu geocutia. - Stanca cu chip de om de la Serbesti la 18,2 km. Stanca Serbesti prezinta forme interesante, printre care putem aminti Chipul uriasului culcat, Mosul adormit si Fereastra din perete. - Manastirea Pestera Garcina la 19,2 km. Hramul este Intrarea Maicii Domnului in Biserica. - Padurea Corhanei Dobreni la 19,4 km. - Lacul Lates la 21,3 km. - Varful Cracu Geamana Muntii Tarcaului la 22,2 km. - Pestera Cuviosului Chiriac Bisericani la 22,8 km. Inainte de a ajunge la sanatoriu este manastirea noua Bisericani, ce are vizavi o bisericuta cu cioata bradului din legenda cu aparitia Maicii. - Muntele lui Simon Muntii Stanisoarei la 24 km. Muntele lui Simon (974m) este un munte pitoresc in apropiere de Piatra Neamt, cu acces relativ usor de la Sanatoriul TBC, respectiv manastirea Bisericani. Pestera Sfantul Chiriac. Pestera Sf Chiriac este un obiectiv superb intradevar dar fiind pe terenul manastirii ar trebui vorbit cu staretul inainte. Geocutia lui Dorin si a lui Radu. Foarte bine. - Varful Simon Muntii Stanisoarei la 24,1 km. Muntele (Dealul) Simon se afla pe unul dintre interfluviile (Pangarati-Valea Mare) din sudul Muntilor Stanisoarei, avand 968 m. Varful Simon. Traseu frumos Zapada tare pe alocuri portiuni fara Ceata sa risipit un pic pe varf  Gasit ascunzisul Scotocit bine sub pietrele respective ce ies din pamant langa fagul cu pricina din poza dar banuiesc ca a mai sapat un animal ceva acolo caci nu am gasit kinderul. Geocutia lui Radu si a lui Dorin. Aproape ca nu mi-a venit sa cred. - La Deget Munceii Uture la 24,6 km. Interesantele forme antropomorfe ce pot fi decelate pe stancile din locul respectiv ne-au determinat sa-l evidentiem odata in plus. La Deget - Munceii Uture. Urmand indicatiile am avut bucuria sa descopar locatia. - Piatra cu ceaun Stogul de piatra la 24,7 km. A doua formatiune, cea mai cunoscuta, este Piatra cu ceaun, denumita astfel din cauza unei adancituri din spatele stancii, care are forma unui ceaun aproape perfect. Piatra cu ceaun - Stogul de piatra. Drumul de la Bolatau prin padure este in stare buna, cu ceva urme de exploatare a lemnului. Ceaunul a fost cu plin. Am gasit relativ usor cutia (ba chiar una dintre nepoatele noastre - 14 ani) doar pe baza indicatiilor. - La deget Stogul de piatra la 24,7 km. In zona Stogul de piatra, pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, gasim in padure o multime de formatiuni stancoase interesante. La deget - Stogul de piatra. Acces de la biserica din Bolatau (fost Taragan) = 4. - Stanca cu brazi Stogul de piatra la 25,1 km. Multi au cautat-o, putini au gasit-o. E alta cutie. Cutia gasita de dv. Stanca cu brazi - Stogul de piatra. Dupa drumul din toamna la Piatra cu ceaun, am crezut ca voi realiza obiectivele din zona relativ usor. Printre sute de abriuri. Ajungerea la obiectiv necesita ceva efort, meritat insa cu prisosinta de frumusetea sa. - Crucisatorul Munceii Uture la 25,5 km. Unele sunt mai cunoscute, indeosebi prin dimensiuni sau prin accesibilitate, precum Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul. - Bisericuta ascunsa de la Pangarati la 25,5 km. Este, spun localnicii, o sihastrie personala a episcopului de Neamt?! - Altarul Stogul de piatra la 25,6 km. Altarul este cea de a treia stanca interesanta din seria celor din zona Stogul de piatra. La Altar am gasit geo-ofranda. Geocutia a fost gasita de nepoata noastra mai mica - 10 ani - doar pe baza indicatiilor. - Camila de pe Munceii Uture la 25,7 km. In-afara de mai cunoscutele Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul, pe culmile Munceilor Uture, chiar aproape de acestea, mai pot fi intalnite inca alte stanci cu forme interesante sau bizare. - Varful Geamana Muntii Tarcaului la 29,1 km. Varful Geamana este un important nod orografic al Muntilor Tarcaului, aflat pe o culmea importanta a sa, Runcul Stanelor - racordata la culmea principala in Batca Rachitei, in directie opusa (sud) Culmii Gosmanu. - Lacul Izvorul Muntelui la 29,8 km. - Varful Grindusu Muntii Tarcaului la 30,8 km. Grindusul, cu cei 1. - Lacul Cuiejdel I la 30,8 km. Lacul are suprafata de 12 ha, lungimea de 1 km, latimea medie de 102 m, adancimea medie de 7,4 m, adancimea maxima langa baraj de 16 m. Lacul Cuejdel I. Am gasit foisorul presupunand ca este cel din coada lacului adica din extremitatea nordica a lui conform pozei Mam uitat sub el unde lipsea o scandura Iam dat ocol cautand la baza lui dar presupun ca a fost aruncata la gunoi odata cu ecologizarea/ curatenia ce sa facut la lac asta vara. - Lacul Cuejdel II la 30,9 km. Este un lac de data foarte recenta, aparand in urma unor alunecari masive produse in versantul stang al bazinulului inferior al paraului Cuejdel in anul 1978. Lacul Cuejdel cel mai mare lac de baraj natural din tara. Am gasit cutiuta relativ usor deoarece a trebuit sa sap in zapada si sa urnesc pietrele inghetate cu batul de tura :))) La lacul Cuejdel rezervatie naturala se ajunge doar dinspre Piatra Neamt prin Garcina - Cuejdi deoarece la iesirea din satul Cracaul Negru (varianta dinspre Cracaoani) avem bariera si se permite accesul doar cu aprobarea Romsilva iar pe jos sunt multi km Accesibil cu bicicleta :))) Venind pe varianta sudica dinspre Piatra Neamt pe valea Cuejdiului mergem pana se termina asfaltul in sat Se merge tot inainte pe drumul de tara trecand de o intersectie cu o vale in dreapta (Valea P Tiganca) pana la manastire Se poate lasa masina langa manastire caz in care se vor adauga aproximativ 2km / 30 min pe jos la traseu. - Pasul Hanu Muntii Tarcaului la 31,6 km. Putin sau deloc cunoscut, pasul Hanului face trecerea din valea Tarhausiului (bazinul Trotusului) in cea a Tarcutei (bazinul Bistritei). - Piatra Crapata Munceii Uture la 32,2 km. Munceii Uture reprezinta un vanjos brat lateral din extremitatea sud-estica a Muntilor Tarcaului, desprins din Culmea Runcu Stanelor - prelungirea sudica a culmii Gosmanului. Piatra Crapata Runcu. Am urcat pe jos pana la Runcu si de acolo la obiectiv. - Biserica de lemn Luncani la 32,4 km. O adevarata bijuterie arhitectonica si artistica, biserica de lemn de la Luncani a fost ctitorita, prin 1777, de un razes, Constantin Tumurug. Dar nu am gasit cutia. Buna, am ajuns la biserica, am cautat in scorburile a 2-3 nuci ce pareau a fi cel descris, dar. Biserica de lemn Luncani. Cutia era un pic descoperita, dar in stare buna. - Varful Ciudomir Muntii Tarcaului la 33 km. Varful Ciudomir, cu cei 1649 m ai sai, este nu doar al doilea varf al Muntilor Tarcaului, dupa Grindusu (1664 m), ci si al Muntilor Trotusului, la egalitate insa cu Nemira Mare. Varful Ciudomir - Muntii Tarcaului. Bine mascata de padure, aici se afla o piramida geodezica ce marcheaza varful. - Prevarful Ciudomir Muntii Tarcaului la 33,3 km. Unul dintre traseele - scurte - de acces la el trece pe langa Varful Sipotel, incalecand apoi un varf de peste 1600 m, antecamera a Ciudomirului. - Drumul Crucii de la Manastirea Carmelitana Luncani la 33,8 km. La Manastirea Carmelitana de la Luncani se arganizeaza numeroase activitati, se fac vizite, incheiate cu pelerinaje pe dealul din spatele manastirii, pe care s-a amenajat un Drum al Crucii. Drumul Crucii de la Manastirea Carmelitana - Luncani. In padurea din jurul manastirii a inceput concursul de triluri. - Manastirea Carmelitana din Luncani la 33,9 km. Carmelitii sunt prezenti in Romania din 1992, in Bacau din 1998, cand s-a inceput constructia manastirii de la Luncani. Carmelitani. La Iisus se ajunge pe o alee prin stanga. Manastirea Carmelitana din Luncani. Am fost pe punctul de a abandona cautarea. - Lacul Agas Muntii Tarcaului la 37,3 km. Lacul s-a format in urma unei uriase alunecari de pamant produsa de ploile abundente din anul 2004. - Casalotul din Caldari Muntii Tarcaului la 37,3 km. La Caldari este numele unui mic perimetru aflat sub Culmea Scărisoara, un picior al Muntelui Stogu - ultimul varf serios (1519 m) al Culmii Grindusu din Muntii Tarcaului. - Varful Biliboc Muntii Tarcaului Zona Ghimes la 37,8 km. Dinspre culmea celor mai inalte varfuri ale Muntilor Tarcaului, Grindusu-Ciudomiru-Bortoasa, se desprinde un puternic brat lateral ce se termina deasupra depresiunii Ghimes prin cateva picioare. Varful Biliboc. Pe o vreme de toamna ca in basme, intr-un peisaj reconfortant, am ajuns la varful si monumentul Biliboc. - Padurea de Argint Varatec la 38,6 km. Rezervatia naturala de interes national Padurea de Argint se afla pe teritoriul comunei Agapia, la o altitudine de 540 m. - Lacul Lilieci la 38,6 km. - Codrii de arama Agapia la 39,2 km. Rezervatia forestiera Codrii de arama are o suprafata de aproximativ 10 hectare, si se afla pe teritoriul comunie Agapia, pe dealul Filioara. - Cetatea din valuri de pamant Redut Ghimes la 39,4 km. Cetatea se afla pe botul de deal ce formeaza interfluviul dintre paraul Karenta (pe versantul opus se afla complexul memorial Kontumac) si paraul Sant (cel pe care era trasata granita dintre Imperiul Austro-Ungar si Moldova, pornind din Pasul Ghimes-Palanca). Cetatea din valuri de pamant Redut - Ghimes. In orice anotimp zona arata impecabil. Cetatea Redut nu e cetate!. Am reusit sa gasim date despre "cetate", pe care le vom publica in curand. Ascunzis pe teren privat. Dupa ce am parcat masina langa batrana locomotiva, am pornit in cautarea geocutiei ascunsa langa cetatea din valuri de pamant, aflata la est de Kontumac. - Biserica de la Kontumac Ghimes la 39,6 km. Despre existenta unei carantine, la postul de frontiera din Pasul Ghimes-Palanca, se vorbeste intr-un document din anul 1764; iar biserica ce a fost construita pentru a deservi personalul postului de frontiera dateaza din 1782. Acest gen de ascunzis nu rezista. Cand am ajuns la fata locului, nu era nimeni, puteam sa caut linistit. Biserica Kontumac. Ascunzisul este foarte expus în zilele cu vizitatori. Aveti dreptate. Am ramas si eu nemultumit de ascunzis. - Locomotiva veche din Pasul Ghimes-Palanca la 39,7 km. Pe langa frumusetile naturale, bazinul superior al Vaii Trotusului, constituie un important punct geografic, Pasul Ghimes - Palanca, fiind o trecatoare importanta, care face legatura dintre Transilvania si Moldova. Coaja unui ou de ciocolata in locomotiva. Cand am sosit la fata locului, erau niste persoane in apropiere, asa ca am pornit sa caut mai intai ascunzisul de langa cetatea din valuri de pamant. Acest al doilea ascunzis, mai rezistent. M Locomotiva cu aburi. Păcat că nu e recondiționată. - Monumentul lui Emil Rebreanu Palanca la 39,8 km. Roman fiind, dar ofiter in armata Imperiului Austro-Ungar, pus in situatia de a lupta impotriva coetnicilor sai, gaseste ca singura solutie dezertarea. Gasit cutia. Drumul prin pasul Ghimes este usor spre prost, cam trancane masina. Dupa ploaie rasar si geocutii, nu numai ciuperci. In momentul in care am ajuns la fata locului, ploua din greu. Monumentul lui Emil Rebreanu - Palanca. Locatie accesibila, scari lucrate in piatra, loc de aducere aminte. - Cetatea Rakoczi Ghimes-Faget la 39,9 km. Cetatea Rakoczi, aflata la granita dintre comunele Palanca si Ghimes-Faget, a fost ridicata tocmai in legatura cu granita, dar, in vremea aceea, dintre Austro-Ungaria si Moldova. Neglijenta impardonabila. Exista, intr-adevar, o confuzie in descriere: intre est si sud; din pacate, esentiala. Descriere confuza, cautare nereusita. Din cate am inteles eu, nu a fost chiar o cetate, ci a fost numai un punct de observare, de supraveghere a traficului vamal. Fotografii de nota 10. Multumesc pentru apreciere, desi nu am prevazut ca ascunzisul sa se . - Lacul Asau la 40,4 km. Este un lac rezultat in urma unei stravechi alunecari masive, petrecute pe pantele sudice ale Dealului Muncelu al Prelucai Talharului - unul dintre picioarele sud-estice ale Muntilor Tarcaului. Lacul Osoi. Daca tot am ajuns aici, am cautat un unghi potrivit pentru a incadra panoramic lacul. - Lacul Foroja Muntii Tarcaului la 40,5 km. Cutremurul din 1977 a provocat o mare alunecare de teren pe acelasi versant al Muncelului, in zona de obarsii ale paraului Foroja. Lacul celor trei sutiene. Venind dinspre zona Ghimesului, am ajuns prima data pana in localitatea Preluci, cautand cea mai buna modalitate de a aborda valea Foroja. - Poiana Varatec Masivul Ceahlau la 40,5 km. - Polita cu Flori Masivul Ceahlau la 41 km. - Cetatea noua a Romanului Gadinti la 41 km. A fost ridicata in 1466 pentru a face parte din cetatile de aparare a Moldovei. - Izvor Ivanes Muntii Tarcau la 41,1 km. - Piatra cu Apa Masivul Ceahlau la 41,2 km. Stanca este similara cu cele de pe Ocolasul Mic. - Stanca Dochiei Masivul Ceahlau la 41,5 km. Stanca Dochiei este un cunoscut obiectiv turistic, despre care exista mai multe legende. - Camera Patrata Pietrele Detunate Masivul Ceahlau la 41,6 km. Legenda spune ca Detunatele au aparut ca urmare a unui traznet, care a lovit stanca si a despicat-o. De ziua Micii Unirii. Desi am cautat-o de ziua Marii Uniri, 1 decembrie 2016, ceata si aparatul au fost impotriva. Usor de gasit. La vedere, privelistea superba. - Cetatuia si Calugarii Masivul Ceahlau la 41,8 km. Cetatuia si Calugarii sunt denumirile date unor turnuri de stanca care se inalta la vest de Detunate, deasupra potecii marcate cu banda albastra. - Belvedere Detunate la 41,8 km. - Capela Ghert Luizi Calugara la 41,8 km. Dealul Ghert delimiteaza spre nord teritoriul comunei Luizi Calugara, dominand unul dintre satele sale componente, Osebiti. - Piatra Uriasului de la Asau la 41,9 km. Aparitia stratului la zi se petrece la capatul cozii sud-estice a Muntilor Tarcaului (Culmea Preluca Talharului). Uriasul adormit. Piatra seamana cu spinarea unui urias. - Capela-clopotnita din Buha Ghimes-Faget la 41,9 km. Catunul Buha (Fagetul de Sus/Ghimes-Faget) este format din cateva case concentrate la gura vaii omonime (afluent al Trotusului), o parte fiind insirate si pe vale, in amonte. Capela Fagetul de Sus. Clopotul provine de la o clopotnita a cultului greco-catolic, dupa dizolvarea acestuia. - Caciula Dorobantului Masivul Ceahlau la 42,4 km. Monolitul din conglomerat, numit Caciula Dorobantului, domina o zona deschisa, Curmatura Piatra Lata. Dupa 6 ani de la amplasare. Vizitez destul de des Ceahlaul, am fost de cateva ori si aici, dar in ultimii ani nu am trecut prin zona Curmaturii Piatra Lata. - Manastirea Ceahlau la 42,5 km. Biserica a fost ridicata in cursul anilor 1992-1993, si a fost sfintita de catre mitropolitul Daniel. - Manastirea Agapia la 42,5 km. - Stanca Panaghia Masivul Ceahlau la 42,6 km. Se inalta cu mai mult de 70 m deasupra platoului. Prima tura de munte a anului. A fost dorinta unui prieten, sa urce pe renumitele scari de pe Ceahlau, despre care se poate citi atat de mult in ultimul timp. - Scari acces Statia meteorologica Varful Toaca la 42,6 km. Pentru a facilita accesul intre statia meteorologica de sub Toaca si observatorul meteo de pe varf, in anii 70 a fost amplasata aici o scara din lemn. - Varful Toaca Masivul Ceahlau la 42,7 km. Zona cea mai inalta a muntelui este reprezentata de un platou central, cu o latime de 1 km si lungime de 6 km, dispus pe directia nord-sud. - La Morminte Masivul Ceahlau la 42,7 km. Textul de pe placuta comemorativa: In memoria ostasilor ce s-au jertfit pentru apararea patriei in cel de al doilea razboi mondial, 1944, in locul Curmatura de pe Muntele Ceahlau. - Piatra Lacramata Masivul Ceahlau la 42,7 km. Poteca din Curmatura Picioru Schiop, spre cabana Dochia, trece pe langa Piatra Lacramata, un martor tacut al vanturilor de pe munte. - Casa memoriala Ion Creanga Humulesti la 42,7 km. Casa-muzeu din Humulesti a fost restaurata, pastrand particularitatile arhitecturii si vietii populare ale vremii de atunci. - Altarul de pe paraul Bahna Luizi-Calugara la 42,8 km. Paraul Bahna traverseaza comuna Luizi-Calugara, ajungand in Siret dupa ce se uneste cu paraul Sarata. - Curmatura Piciorul Schiop Masivul Ceahlau la 42,8 km. - Polita cu Arinis Masivul Ceahlau la 42,9 km. - Lunca Mircesti la 42,9 km. Lunca Mircesti (Vasile Alecsandri), arie naturala protejata, rezervatie naturala de tip forestier. - Belvedere asupra Duraului la 43 km. - Piciorul Schiop Masivul Ceahlau la 43,1 km. - Varful Ascutit Muntii Ciucului la 43,2 km. Aflat la extremitatea de nord-vest a Muntilor Ciucului privind frontierele lor), Varful Ascutit este patriarhul altitudinal (1517 m) al intregului sector de nord-vest (interfluviu intre Trotus si Ciughes). - Lacul Tarnita Muntii Berzunti la 43,3 km. Cunoscut de cel puțin un secol (apare pe o harta editată în 1917), lacul ce poarta numele unuia dintre principalele varfuri ale Muntilor Berzunti se afla pe principala treapta de alunecare, cea care a stabilizat o masiva desprindere a unei bune parti a versantului vestic al acestui varf. Implicit, scuze catre toti cautatorii ascunzisului!. A Lacul Tarnita - Muntii Berzunti. Am gasit ascunzisul la est de lac (tău, bolătău zic localnicii). - Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita Muntii Berzunti la 43,4 km. Ssingurul cu peste 800 m. Dansand cu serpii. C Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita. Am abordat varful Tarnita dinspre nord, plecand de la lac.

[ Sus ↑ ]