Localitatea Luminis (judetul Neamt) Resedinta: Piatra Soimului.
Lacul Veselaru la 2,14 km. A aparut in 1940 in urma unei alunecari de teren, fiind format pe treapta superioara a acesteia.
Schitul Mastacan la 2,43 km. Din 2001 devine schit de calugari, dar cu cate un vietuitor pasager, abia din 2002 populandu-se prin venirea a 4 calugari de la Manastirea Ceahlau.
Biserica de lemn din Piatra Soimului la 3,23 km. Impresioneaza detaliile tehnice ale constructiei (imbinarile grinzilor, imbracamintea de scanduri batute in cuie forjate) cat si stilul amenajarilor interioare (tavanul naosului si catapeteasma).
Stanca Piatra Soimului la 5,09 km. Impresioneaza prin faleza din frunte, alcatuita din strate de gresie de grosimi diferite.
Schitul Lipovenilor la 11,5 km. Biserica lor de aici dateaza, ca institutie, de la mijlocul secolului XIX, cladirea a ars in 2008.
Lacul Iapa la 13,73 km. Este consecinta unei masive alunecari de pamant pornite, in jurul anului 2010, de pe unul dintre versantii paraului Iapa, a carei limba a blocat complet curgerea paraului Iapa, afluent al Bistritei.
Parcul zoologic Cozla Piatra Neamt la 15,3 km. Gasim aici un micut parc zoologic, ce reuneste specii reprezentative din fauna locala, ursi, lupi, vulpi, caprioare, pasari.
Trei Caldari la 18,35 km. Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud.
Stanca cu chip de om de la Serbesti la 19,15 km. Stanca Serbesti prezinta forme interesante, printre care putem aminti Chipul uriasului culcat, Mosul adormit si Fereastra din perete.
Pestera Cuviosului Chiriac Bisericani la 22,87 km. Inainte de a ajunge la sanatoriu este manastirea noua Bisericani, ce are vizavi o bisericuta cu cioata bradului din legenda cu aparitia Maicii.
La Deget Munceii Uture la 23,85 km. Interesantele forme antropomorfe ce pot fi decelate pe stancile din locul respectiv ne-au determinat sa-l evidentiem odata in plus.
Piatra cu ceaun Stogul de piatra la 23,9 km. A doua formatiune, cea mai cunoscuta, este Piatra cu ceaun, denumita astfel din cauza unei adancituri din spatele stancii, care are forma unui ceaun aproape perfect.
La deget Stogul de piatra la 23,91 km. Prima formatiune pe care o intalnim venind dinspre biserica din Bolatau, este Stanca La deget.
Crucisatorul Munceii Uture la 24,7 km. Unele sunt mai cunoscute, indeosebi prin dimensiuni sau prin accesibilitate, precum Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul.
Altarul Stogul de piatra la 24,86 km. Altarul este cea de a treia stanca interesanta din seria celor din zona Stogul de piatra.
Varful Grindusu Muntii Tarcaului la 29,75 km. 664 m ai sai, este cel mai inalt din Muntii Tarcaului, dar si din Muntii Trotusului, numindu-i astfel pe toți cei din care isi trage apele Trotusul.
Lacul Cuiejdel I la 31,01 km. Lacul are suprafata de 12 ha, lungimea de 1 km, latimea medie de 102 m, adancimea medie de 7,4 m, adancimea maxima langa baraj de 16 m.
Prevarful Ciudomir Muntii Tarcaului la 32,29 km. Unul dintre traseele - scurte - de acces la el trece pe langa Varful Sipotel, incalecand apoi un varf de peste 1600 m, antecamera a Ciudomirului.
Lacul Agas Muntii Tarcaului la 36,33 km. Lacul s-a format in urma unei uriase alunecari de pamant produsa de ploile abundente din anul 2004.
Varful Biliboc Muntii Tarcaului Zona Ghimes la 36,73 km. Dinspre culmea celor mai inalte varfuri ale Muntilor Tarcaului, Grindusu-Ciudomiru-Bortoasa, se desprinde un puternic brat lateral ce se termina deasupra depresiunii Ghimes prin cateva picioare.
Monumentul lui Emil Rebreanu Palanca la 38,82 km. Roman fiind, dar ofiter in armata Imperiului Austro-Ungar, pus in situatia de a lupta impotriva coetnicilor sai, gaseste ca singura solutie dezertarea.
Cetatea Rakoczi Ghimes-Faget la 38,85 km. Principalul rol a fost cel de supraveghere a punctului vamal infiintat aici de principele Transilvaniei, Bethlen Gabor.
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.