Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Poiana Gitioana Muntii Tarcaului?
-
Poiana cu lac si foisor Muntii Tarcaului la 3,5 km. La capatul unui sir de obiective naturale pitoresti si interesante - Statiunea balneara Negulesti, Schitul Sfantul Andrei, Cascada Duras, Lacul Iapa, se afla o veche amenajare cinegetica, avand drept principala componenta un foisor ridicat in marginea unei poieni ce are in mijloc un laculet.
-
Lacul Iapa la 3,7 km. Este consecinta unei masive alunecari de pamant pornite, in jurul anului 2010, de pe unul dintre versantii paraului Iapa, a carei limba a blocat complet curgerea paraului Iapa, afluent al Bistritei.
-
Cascada Duras Muntii Tarcaului la 6,3 km. Este situata pe paraul Iapa, afluent al Bistritei, la 6-7 km distanta de satul Negulesti. Modificari descriere Cascada Duras. Din neglijenta am consemnat ca distanta din capatul Negulestilor pana la Cascada Duras 8-9 km.
-
Stanca Piatra Soimului la 13,2 km. Impresioneaza prin faleza din frunte, alcatuita din strate de gresie de grosimi diferite.
-
Stanca Burlii de pe Dealul Cristan la 13,2 km. Dealul Cristan este fragmentul principal (median) al unui interfluviu de la periferia estica a Muntilor Tarcaului.
-
Varful Cracu Geamana Muntii Tarcaului la 13,5 km.
-
Lacul Veselaru la 13,8 km. A aparut in 1940 in urma unei alunecari de teren, fiind format pe treapta superioara a acesteia.
-
Biserica de la fostul Schit al Lipovenilor la 14,3 km. Bahrin fiind o alta denumire a schitului.
-
Cascada Bahrin la 14,4 km. Bahrinul Mic este numele unui segment - cel de obarsie - al unui mic aflunt al Bistritei.
-
Varful Geamana Muntii Tarcaului la 14,6 km. Varful Geamana este un important nod orografic al Muntilor Tarcaului, aflat pe o culmea importanta a sa, Runcul Stanelor - racordata la culmea principala in Batca Rachitei, in directie opusa (sud) Culmii Gosmanu.
-
Schitul Lipovenilor la 14,6 km. Biserica lor de aici dateaza, ca institutie, de la mijlocul secolului XIX, cladirea a ars in 2008.
-
Pasul Hanu Muntii Tarcaului la 16 km. Putin sau deloc cunoscut, pasul Hanului face trecerea din valea Tarhausiului (bazinul Trotusului) in cea a Tarcutei (bazinul Bistritei).
-
Biserica de lemn din Piatra Soimului la 16,1 km. Impresioneaza detaliile tehnice ale constructiei (imbinarile grinzilor, imbracamintea de scanduri batute in cuie forjate) cat si stilul amenajarilor interioare (tavanul naosului si catapeteasma).
-
Varful Grindusu Muntii Tarcaului la 16,4 km. Grindusul, cu cei 1.
-
Varful Cernegura Muntii Tarcaului la 16,4 km. Muntele Cernegura treprezinta bastionul extrem nord-estic al Muntilor Tarcaului, dominand dinspre sud orasul Piatra Neamt. Varful Cernegura. Gasit geocutia in crapatura de la baza fagului dupa ce am rascolit toate stancile si intors o cioata uriasa crezand ca aceasta cutie este una de iaurt de 1 kg :) Cand aproape sa renunt vedem crapatura si scoatem o cutie mica de mustar cu hrean :) Cutia uscata in stare buna.
-
Schitul Mastacan la 16,4 km. Din 2001 devine schit de calugari, dar cu cate un vietuitor pasager, abia din 2002 populandu-se prin venirea a 4 calugari de la Manastirea Ceahlau.
-
Manastirea Tazlau Tazlau la 16,7 km. Este situata la 36 km de Piatra Neamt, sora mai mica a manastirii Putna.
-
Biserica de lemn din Luminis la 16,8 km. Vechea biserica a satului Luminis - numele din 1965 al satului Iapa - (comuna Piatra Soimului).
-
Pestera Sfantului Chiriac Tazlau la 16,8 km. Masa lui Stefan Voda si Pestera Sfantului Chiriac.
-
Cascada Pusu Cernegura la 17,1 km. Fara valente morfometrice deosebite, casacada Pusu de pe Muntele Cernegura exista si subzista sub forma unui firicel de apa spanzurat pe un prag stancos de circa 6-7 m.
-
Crucea dr Iacomi Muntele Cernegura la 17,6 km. A fost, totodata, unul dintre organizatorii turismului montan din oras. Crucea Dr Iacomi. Gasit geocutia plina de apa in scorbura verticala care probabil se umple la orice ploaie sau ninsoare.
-
Locul fosilifer Agarcia la 18,1 km.
-
Bisericuta ascunsa de la Pangarati la 19,3 km. Urcand pe dealul Parul - la poalele căruia se afla Manastirea Pangarati - de pe primul loc cu belvedere spre valea Pangarati - se poate vedea pe dealul de vizavi, Botosanul, ascunsa in padure, o cladire ce pare a fi o bisericuta.
-
Varful Ciudomir Muntii Tarcaului la 19,8 km. Varful Ciudomir, cu cei 1649 m ai sai, este nu doar al doilea varf al Muntilor Tarcaului, dupa Grindusu (1664 m), ci si al Muntilor Trotusului, la egalitate insa cu Nemira Mare. Varful Ciudomir - Muntii Tarcaului. Bine mascata de padure, aici se afla o piramida geodezica ce marcheaza varful.
-
Prevarful Ciudomir Muntii Tarcaului la 19,9 km. Unul dintre traseele - scurte - de acces la el trece pe langa Varful Sipotel, incalecand apoi un varf de peste 1600 m, antecamera a Ciudomirului.
-
Parcul zoologic Cozla Piatra Neamt la 20,4 km. Gasim aici un micut parc zoologic, ce reuneste specii reprezentative din fauna locala, ursi, lupi, vulpi, caprioare, pasari. Parcul Zoo. Acces usor de la Colibele Haiducilor sau Zoo. Ascunzis nou. Cu ocazia parcurgerii unui traseu de toamna pe Cozla si pe dealul vecin, Carlomanu, alegand ca punct de intrare/iesire in/din traseu micul parc zoologic de sub deal, am socotit oportun sa amenajam un geoascunzis in zona.
-
Pestera Cuviosului Chiriac Bisericani la 20,8 km. Inainte de a ajunge la sanatoriu este manastirea noua Bisericani, ce are vizavi o bisericuta cu cioata bradului din legenda cu aparitia Maicii.
-
Locul fosilifer Cozla la 21,2 km.
-
Lacul Izvorul Muntelui la 21,8 km.
-
Dealul Vulpii Botoaia la 22,5 km. Dealul Vulpii - Botoaia - Ochiul de Stepa.
-
Muntele lui Simon Muntii Stanisoarei la 22,7 km. Muntele lui Simon (974m) este un munte pitoresc in apropiere de Piatra Neamt, cu acces relativ usor de la Sanatoriul TBC, respectiv manastirea Bisericani. Pestera Sfantul Chiriac. Pestera Sf Chiriac este un obiectiv superb intradevar dar fiind pe terenul manastirii ar trebui vorbit cu staretul inainte. Geocutia lui Dorin si a lui Radu. Foarte bine.
-
Varful Simon Muntii Stanisoarei la 22,9 km. Muntele (Dealul) Simon se afla pe unul dintre interfluviile (Pangarati-Valea Mare) din sudul Muntilor Stanisoarei, avand 968 m. Varful Simon. Traseu frumos Zapada tare pe alocuri portiuni fara Ceata sa risipit un pic pe varf Gasit ascunzisul Scotocit bine sub pietrele respective ce ies din pamant langa fagul cu pricina din poza dar banuiesc ca a mai sapat un animal ceva acolo caci nu am gasit kinderul. Geocutia lui Radu si a lui Dorin. Aproape ca nu mi-a venit sa cred.
-
Trei Caldari la 23,1 km. In partea de nord a orasului Piatra Neamt se ridica muntele Cozla, cu altitudinea de 657 m in punctul numit Trei Coline si 679 m in punctul Trei Caldari. Caldari cu plin. Anul 2016 a fost el insusi un an plin pentru ascunzis: nu mai putin de 4 cautatori de geocomori au gasit cutia de la Trei Caldari. Caldarile din piatra seaca. Se zice ca scoti apa si din piatra seaca. Trei Caldari Piatra Neamt. Gasit mai greu geocutia.
-
Manastirea Pestera Garcina la 23,1 km. Infiintata in anul 1993 ca schit de calugari si ridicata in anul 2002 la rang de manastire, asezamantul monahic de la Garcina este actualmente manastire de maici.
-
La Deget Munceii Uture la 24 km. Interesantele forme antropomorfe ce pot fi decelate pe stancile din locul respectiv ne-au determinat sa-l evidentiem odata in plus. La Deget - Munceii Uture. Urmand indicatiile am avut bucuria sa descopar locatia.
-
Varful Biliboc Muntii Tarcaului Zona Ghimes la 24 km. Depresiunea Ghimes este prinsa intre Muntii Ciucului (sud) si cei ai Tarcaului (nord). Varful Biliboc. Pe o vreme de toamna ca in basme, intr-un peisaj reconfortant, am ajuns la varful si monumentul Biliboc.
-
La deget Stogul de piatra la 24 km. In zona Stogul de piatra, pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, gasim in padure o multime de formatiuni stancoase interesante. La deget - Stogul de piatra. Acces de la biserica din Bolatau (fost Taragan) = 4.
-
Piatra cu ceaun Stogul de piatra la 24,3 km. A doua formatiune, cea mai cunoscuta, este Piatra cu ceaun, denumita astfel din cauza unei adancituri din spatele stancii, care are forma unui ceaun aproape perfect. Piatra cu ceaun - Stogul de piatra. Drumul de la Bolatau prin padure este in stare buna, cu ceva urme de exploatare a lemnului. Ceaunul a fost cu plin. Am gasit relativ usor cutia (ba chiar una dintre nepoatele noastre - 14 ani) doar pe baza indicatiilor.
-
Casalotul din Caldari Muntii Tarcaului la 24,5 km. La Caldari este numele unui mic perimetru aflat sub Culmea Scărisoara, un picior al Muntelui Stogu - ultimul varf serios (1519 m) al Culmii Grindusu din Muntii Tarcaului.
-
Stanca cu brazi Stogul de piatra la 24,6 km. Deseori turisti o confunda cu Piatra cu ceaun. E alta cutie. Cutia gasita de dv. Stanca cu brazi - Stogul de piatra. Dupa drumul din toamna la Piatra cu ceaun, am crezut ca voi realiza obiectivele din zona relativ usor. Printre sute de abriuri. Ajungerea la obiectiv necesita ceva efort, meritat insa cu prisosinta de frumusetea sa.
-
Crucisatorul Munceii Uture la 24,8 km. Unele sunt mai cunoscute, indeosebi prin dimensiuni sau prin accesibilitate, precum Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul.
-
Altarul Stogul de piatra la 25 km. Altarul este cea de a treia stanca interesanta din seria celor din zona Stogul de piatra. La Altar am gasit geo-ofranda. Geocutia a fost gasita de nepoata noastra mai mica - 10 ani - doar pe baza indicatiilor.
-
Camila de pe Munceii Uture la 25,1 km. In-afara de mai cunoscutele Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul, pe culmile Munceilor Uture, chiar aproape de acestea, mai pot fi intalnite inca alte stanci cu forme interesante sau bizare.
-
Izvor Ivanes Muntii Tarcau la 25,9 km.
-
Cetatea din valuri de pamant Redut Ghimes la 25,9 km. Un drumusor suie in 15 minute la cetate, pe versantul stang al unui paraias ce curge intre Karenta si Sant. Cetatea din valuri de pamant Redut - Ghimes. In orice anotimp zona arata impecabil. Cetatea Redut nu e cetate!. Am reusit sa gasim date despre "cetate", pe care le vom publica in curand. Ascunzis pe teren privat. Dupa ce am parcat masina langa batrana locomotiva, am pornit in cautarea geocutiei ascunsa langa cetatea din valuri de pamant, aflata la est de Kontumac.
-
Biserica de la Kontumac Ghimes la 26 km. Despre existenta unei carantine, la postul de frontiera din Pasul Ghimes-Palanca, se vorbeste intr-un document din anul 1764; iar biserica ce a fost construita pentru a deservi personalul postului de frontiera dateaza din 1782. Acest gen de ascunzis nu rezista. Cand am ajuns la fata locului, nu era nimeni, puteam sa caut linistit. Biserica Kontumac. Ascunzisul este foarte expus în zilele cu vizitatori. Aveti dreptate. Am ramas si eu nemultumit de ascunzis.
-
Capela-clopotnita din Buha Ghimes-Faget la 26,1 km. Catunul Buha (Fagetul de Sus/Ghimes-Faget) este format din cateva case concentrate la gura vaii omonime (afluent al Trotusului), o parte fiind insirate si pe vale, in amonte. Capela Fagetul de Sus. Clopotul provine de la o clopotnita a cultului greco-catolic, dupa dizolvarea acestuia.
-
Locomotiva veche din Pasul Ghimes-Palanca la 26,2 km. Pe langa frumusetile naturale, bazinul superior al Vaii Trotusului, constituie un important punct geografic, Pasul Ghimes - Palanca, fiind o trecatoare importanta, care face legatura dintre Transilvania si Moldova. Coaja unui ou de ciocolata in locomotiva. Cand am sosit la fata locului, erau niste persoane in apropiere, asa ca am pornit sa caut mai intai ascunzisul de langa cetatea din valuri de pamant. Acest al doilea ascunzis, mai rezistent. M Locomotiva cu aburi. Păcat că nu e recondiționată.
-
Cetatea Rakoczi Ghimes-Faget la 26,3 km. Principalul rol a fost cel de supraveghere a punctului vamal infiintat aici de principele Transilvaniei, Bethlen Gabor. Neglijenta impardonabila. Exista, intr-adevar, o confuzie in descriere: intre est si sud; din pacate, esentiala. Descriere confuza, cautare nereusita. Din cate am inteles eu, nu a fost chiar o cetate, ci a fost numai un punct de observare, de supraveghere a traficului vamal. Fotografii de nota 10. Multumesc pentru apreciere, desi nu am prevazut ca ascunzisul sa se .
-
Monumentul lui Emil Rebreanu Palanca la 26,4 km. Este binecunoscut, de orice absolvent de liceu, romanul lui Liviu Rebreanu, Padurea Spanzuratilor, care descrie destinul tragic al lui Apostol Bologa, alias Emil Rebreanu, fratele scriitorului. Gasit cutia. Drumul prin pasul Ghimes este usor spre prost, cam trancane masina. Dupa ploaie rasar si geocutii, nu numai ciuperci. In momentul in care am ajuns la fata locului, ploua din greu. Monumentul lui Emil Rebreanu - Palanca. Locatie accesibila, scari lucrate in piatra, loc de aducere aminte.
-
Padurea Corhanei Dobreni la 27,2 km.
-
Vechiul cimitir evreiesc Lunca de Jos la 27,9 km. Desi este situat pe teritoriul actualei comune Lunca de Jos (catunul Valea Mare, comuna Lunca de Jos), cimitirul a apartinut comunitatii evreiesti din Ghimes-Faget. Cimitir lasat in uitare. Am parcat in apropierea barierei de cale ferata de la intersectia spre Valea Rece.
-
Buncarele de pe Piciorul Mare Lunca de Jos la 28,2 km. Pe Piciorul Mare, versantul stang al vaii Paraului Mare (afluent de dreapta al Trotusului), se afla resturile a nu mai putin de 4 buncare ce provin din Al Doilea Razboi Mondial. Buncar-ascunzis. In loc sa urc pe muchia Piciorului Mare, mi-am continuat drumul de la vechiul cimitir evreiesc pe poteca larga de pe curba de nivel.
-
Varful Ascutit Muntii Ciucului la 28,2 km. Aflat la extremitatea de nord-vest a Muntilor Ciucului privind frontierele lor), Varful Ascutit este patriarhul altitudinal (1517 m) al intregului sector de nord-vest (interfluviu intre Trotus si Ciughes).
-
Capela Sfantul Petru si Pavel Muntele Iavardi la 28,3 km. Este oarecum surprinzatoare prezenta acestei capele pe unul dintre picioarele Muntelui Iavardi, relativ departe de catunul Poiana Fagului al satului Valea Rece din comuna Lunca de Jos. Am mutat putin geocutia. Am ajuns la capela Sfantul Petru si Pavel cu ocazia unei ture in circuit in jurul muntelui Iavardi, capela fiind al patrulea obiectiv vizitat. Schimbari la capela. Intr-adevar, cutia ascunsa in tinda capelei nu mai este, asa ca am ascuns alta noua (vezi foto) intr-un loc, poate, mai sigur. Capela Sfantul Petru si Pavel - Muntele Iavardi. Am ajuns aici intr-o tura de iarna, cu fulguieli razlete.
-
Capela catolica Band Valea Rece Lunca de Jos la 28,4 km. La gura paraului Band, afluent de stanga al Vaii Reci, nu departe de varsarea acesteia in Trotus, se afla un grup de case ce formeaza catunul Band al Satului Valea Rece. Ascunzis gol. Am ajuns la fata locului dupa inserare.
-
Piatra lui Kota Muntele Iavardi la 28,7 km. Piatra lui Kota este o stanca interesanta, care se afla pe valea paraului Janok, pe versantul muntelui Iavardi. Geocutie si ciomag trekking. Pentru ziua de azi ne-am propus sa parcurgem un traseu in circuit in jurul muntelui Iavardi, primul obiectiv fiind Piatra lui Kota.
-
Turnurile Iavardi Valea Iavardi la 28,8 km. Accesul la stanci este destul de greoi, dar odata ajunsi acolo, avem parte si de o frumoasa priveliste asupra vaii Iavardi.
-
Capela catolica Iavardi Valea Rece Lunca de Jos la 29 km. Capela localizata in catunul Iavardi, este situată pe un bot de deal de pe stanga paraului omonim, fiind aflata la 1,5 km (de ulita de pamant, circulabila auto) fata de drumul asfaltat ce traverseaza satul Valea Rece. Ascunzis facil, cu acces mai greoi la capela. Dupa tura in circuit in jurul muntelui Iavardi, inaintea cinei servite la pensiunea Fatanyeros, am cautat si geocutia ascunsa la capela catolica Iavardi.
-
Stanca Bufnitei Muntele Iavardi la 29,1 km. Pe muntele Iavardi fiecare stanca are o denumire: Piatra lui Herman, Stanca Bufnitei, Piatra lui Kota, Piatra Portelan. Geocutia veche a disparut, cea noua asteapta cautatorii. Stanca Bufnitei a fost cel de al treilea obiectiv al turei noastre in circuit, in jurul muntelui Iavardi. Cutie noua la Stanca Bufnitei. Am fost din nou la Stanca Bufnitei, prilej cu care am cautat din nou cutia, dar tot fara succes. La Stanca Bubnitei, imbufnati!. Dupa ce am ratat cutia de pe Varful Iavardi, speram sa o gasim macar pe cea de la Stanca Bufnitei aflata pe traseul al carui fotoreportaj l-am publicat pe muntesiflori! Noi am coborat in valea paraului Coltul Mare si a trebuit sa urcam pana in saua ce leaga Piatra Bufnitei de versantul stang al vaii; pe acesta este o poteca de culme pe care puteam veni fara a cobora pe vale.
-
Poiana Varatec Masivul Ceahlau la 29,2 km.
-
Culmea Iavardi la 29,6 km. Culmea Iavardi se inalta deasupra vaii paraului Iavardi. Geocutie noua intr-un ascunzis nou. De data asta am ajuns aici cu ocazia unei ture in circuit in jurul muntelui Iavardi. La vanatoare, cu cartuse oarbe !. Am ajuns pe Varful Iavardi odata cu o ploaie marunta dar deasa, care n-ar fi trebuit sa ne impiedica sa gasim cutia.
-
Culmea Ghimilcinis la 29,6 km. In locul unde drumul intersecteaza creasta gasim un stalp plin cu indicatoare.
-
Lacul Agas Muntii Tarcaului la 29,6 km. Lacul (135 m x 50 m x 3-4 m), unul dintre putinele, cu adevarat, de baraj natural, se afla sub culmea Preluca Talharului (zona Muncel-Alunis), pe paraul Muncelu, una dintre obarsiile paraului Agas.
-
Cascada Iavardi la 29,8 km. Cascada Zugo-Iavardi are mai multe surori. Pentru a gasi cutia este nevoie de GPS. In urma cu 2 ani la cascada Iavardi. Dupa 2 ani, cu ocazia unei ture in zona, mi-am dat seama ca am uitat sa anunt gasirea acestei geocutii.
-
Lacul Cuiejdel I la 30 km. Lacul Cuiejdel de langa comuna Garcina, este cel mai mare lac de baraj natural din tara. Lacul Cuejdel I. Am gasit foisorul presupunand ca este cel din coada lacului adica din extremitatea nordica a lui conform pozei Mam uitat sub el unde lipsea o scandura Iam dat ocol cautand la baza lui dar presupun ca a fost aruncata la gunoi odata cu ecologizarea/ curatenia ce sa facut la lac asta vara.
-
Lacul Cuejdel II la 30,1 km. Este un lac de data foarte recenta, aparand in urma unor alunecari masive produse in versantul stang al bazinulului inferior al paraului Cuejdel in anul 1978. Lacul Cuejdel cel mai mare lac de baraj natural din tara. Am gasit cutiuta relativ usor deoarece a trebuit sa sap in zapada si sa urnesc pietrele inghetate cu batul de tura :))) La lacul Cuejdel rezervatie naturala se ajunge doar dinspre Piatra Neamt prin Garcina - Cuejdi deoarece la iesirea din satul Cracaul Negru (varianta dinspre Cracaoani) avem bariera si se permite accesul doar cu aprobarea Romsilva iar pe jos sunt multi km Accesibil cu bicicleta :))) Venind pe varianta sudica dinspre Piatra Neamt pe valea Cuejdiului mergem pana se termina asfaltul in sat Se merge tot inainte pe drumul de tara trecand de o intersectie cu o vale in dreapta (Valea P Tiganca) pana la manastire Se poate lasa masina langa manastire caz in care se vor adauga aproximativ 2km / 30 min pe jos la traseu.
-
Polita cu Flori Masivul Ceahlau la 30,6 km.
-
Valea Iavardi la 30,7 km. Paraul Iavardi este un afluent din dreapta al paraului Valea Rece.
-
Stanca Capul de sarpe Paraul Tainic la 30,7 km. Stanca Capul de sarpe se afla in apropiere de Varful Tainic, la 400 m distanta spre sud-vest, aproape de izvorul paraului Tainic, in albia paraului.
-
Piatra cu Apa Masivul Ceahlau la 30,9 km. Stanca este similara cu cele de pe Ocolasul Mic.
-
Fantana Rece Valea Boros la 31 km. Geografic vorbind, Fantana Rece (Hideg-kut) reprezintă izvorul paraului Boros (afluent al Trotușului), de-a lungul sau intinzandu-se satul Valea Boros (comuna Lunca de Jos, judetul Harghita), de unde se realizeaza si cel mai facil acces la obiectiv, cale de 8,5 km. Multumiri calduroase pentru cutia de la Fantana Rece. Cred că am mai trecut pe la Fântâna Rece după ce am ascuns prima cutie - cea, între timp, dispărută. Geocutie noua la Fantana Rece. Ultima data am vizitat Fantana Rece si Muntele Tatalui in anul 2012, in luna mai.
-
Stanca cu turnulet Nascalat la 31,2 km. Pe Nascalat iarna. Am ales cel mai scurt drum pentru a ajunge la geoobiectiv.
-
Stanca cu chip de om de la Serbesti la 31,3 km. Stanca Serbesti prezinta forme interesante, printre care putem aminti Chipul uriasului culcat, Mosul adormit si Fereastra din perete.
-
Camera Patrata Pietrele Detunate Masivul Ceahlau la 31,3 km. Legenda spune ca Detunatele au aparut ca urmare a unui traznet, care a lovit stanca si a despicat-o. De ziua Micii Unirii. Desi am cautat-o de ziua Marii Uniri, 1 decembrie 2016, ceata si aparatul au fost impotriva. Usor de gasit. La vedere, privelistea superba.
-
Cheile Sugaului la 31,3 km. Am luat-o pe un drum gresit. Cu o vale mai in amonte si am escaladat o stanca gigantica.
-
Cetatuia si Calugarii Masivul Ceahlau la 31,4 km. Cetatuia si Calugarii sunt denumirile date unor turnuri de stanca care se inalta la vest de Detunate, deasupra potecii marcate cu banda albastra.
-
Belvedere Detunate la 31,4 km.
-
Varful Tatalui Muntii Ciucului la 31,4 km. Precizat pe harti si cu numele Apahavas sau Ciughes, Varful Tatalui reprezinta unul dintre punctele de altitudine mai importante (1334 m) ale complexului de culmi din extremitatea nord-vestica a Muntilor Ciucului, oferind o deschidere de 360 de grade asupra imprejurului. Deocamdata starnit. Dispariția celor două cutii de pe Muntele Tatălui (vârf și Fântâna Rece) mai mult m-a stârnit, să mai trec să verific ascunzișurile - mai ales când, se întâmplă, ca aici, - să fac câte un traseu prin zonă. Iarna adevarata si geocutie noua pe Muntele Tatalui. In zilele precedente a nins. Am ajuns aici prin Ciughes-Palanca, pe paraul Palistanenilor. Desi este iarna, am avut parte de un curcubeu.
-
Belvedere Piatra Sugaului la 31,6 km. Traseul Cabana Ecolog - Saua Strungii - versantul vestic Munticelu - Piatra Sugaului - Jgheabu cu Lusi - Cabana Ecolog este de tip circuit, si marcat cu triunghi rosu.
-
Stanca Dochiei Masivul Ceahlau la 31,6 km. Este o stanca mare, impresionanta, care se afla intr-un luminis.
-
Lacul Negritesti la 31,7 km.
-
Cheile Duruitoarei Bicajel la 31,7 km. Paraul Bicajel este afluent pe dreapta al raului Bicaz in cadrul sectorului de chei al acestuia din urma.
-
Varful Nascalat Muntii Ciucului la 31,8 km.
-
La Bechet Valea Bicajelului la 32 km. La 8 km fata de statiunea Lacu Rosu, Bicajelul se apropie de peretii Ghilcosului si ai Bechetului, care spera sa opreasca inaintarea paraului.
-
Manastirea Ceahlau la 32 km. Biserica a fost ridicata in cursul anilor 1992-1993, si a fost sfintita de catre mitropolitul Daniel.
-
Piatra Lacramata Masivul Ceahlau la 32 km. Traseul marcat cu cruce rosie, care urca din statiunea Durau, pe langa cascada Duruitoarea, spre Cabana Dochia, se intersecteaza in apropiere cu traseul din Curmatura Stanile, marcat cu banda albastra.
-
Curmatura Piciorul Schiop Masivul Ceahlau la 32 km.
-
Piatra Crapata Munceii Uture la 32,2 km. Munceii Uture reprezinta un vanjos brat lateral din extremitatea sud-estica a Muntilor Tarcaului, desprins din Culmea Runcu Stanelor - prelungirea sudica a culmii Gosmanului. Piatra Crapata Runcu. Am urcat pe jos pana la Runcu si de acolo la obiectiv.
-
Polita cu Arinis Masivul Ceahlau la 32,3 km.
-
Valea Boros Lunca de Jos la 32,4 km. Un drum asfaltat se desprinde din DN 12A (Miercurea Ciuc - Onesti) si urca de-a lungul vaii. Inainte de spectacol, dupa gard. Pensiunea Valea Boros a fost ultimul obiectiv al zilei pentru noi.
-
Piciorul Schiop Masivul Ceahlau la 32,4 km.
