Localitatea Schitu Tarcau (judetul Neamt) Resedinta: Tarcau.
5,43 km. Intr-una dintre acestea se vorbeste si despre Culmea Gitioana.
8,02 km. Poiana cu lac si foisor Muntii Tarcaului
8,08 km. Este consecinta unei masive alunecari de pamant pornite, in jurul anului 2010, de pe unul dintre versantii paraului Iapa, a carei limba a blocat complet curgerea paraului Iapa, afluent al Bistritei.
11,15 km. Este situata pe paraul Iapa, afluent al Bistritei, la 6-7 km distanta de satul Negulesti.
12,25 km. Varful Geamana Muntii Tarcaului
12,38 km. Pasul Hanu Muntii Tarcaului
14 km. 664 m ai sai, este cel mai inalt din Muntii Tarcaului, dar si din Muntii Trotusului, numindu-i astfel pe toți cei din care isi trage apele Trotusul.
17,37 km. Stanca Burlii de pe Dealul Cristan
17,65 km. Bahrin fiind o alta denumire a schitului.
17,84 km. Varful Ciudomir Muntii Tarcaului
17,89 km. Unul dintre traseele - scurte - de acces la el trece pe langa Varful Sipotel, incalecand apoi un varf de peste 1600 m, antecamera a Ciudomirului.
18,25 km. Impresioneaza prin faleza din frunte, alcatuita din strate de gresie de grosimi diferite.
18,41 km. Biserica lor de aici dateaza, ca institutie, de la mijlocul secolului XIX, cladirea a ars in 2008.
18,66 km. La varsare se numeste Sasca.
19,06 km. Este, spun localnicii, o sihastrie personala a episcopului de Neamt?
19,17 km. A aparut in 1940 in urma unei alunecari de teren, fiind format pe treapta superioara a acesteia.
20,21 km. Varful Cernegura Muntii Tarcaului
20,79 km. Cascada Pusu Cernegura
21,02 km. A fost, totodata, unul dintre organizatorii turismului montan din oras.
21,29 km. Impresioneaza detaliile tehnice ale constructiei (imbinarile grinzilor, imbracamintea de scanduri batute in cuie forjate) cat si stilul amenajarilor interioare (tavanul naosului si catapeteasma).
21,47 km. Dinspre culmea celor mai inalte varfuri ale Muntilor Tarcaului, Grindusu-Ciudomiru-Bortoasa, se desprinde un puternic brat lateral ce se termina deasupra depresiunii Ghimes prin cateva picioare.
21,62 km. Pestera Sfantului Chiriac Tazlau
21,7 km. Este situata la 36 km de Piatra Neamt, sora mai mica a manastirii Putna.
21,84 km. Din 2001 devine schit de calugari, dar cu cate un vietuitor pasager, abia din 2002 populandu-se prin venirea a 4 calugari de la Manastirea Ceahlau.
21,98 km. Printre ultimele se afla si o capela-clopotnita ortodoxa ridicata pe un tapsan de pe valea unui mic afluent al Buhai.
21,99 km. Inainte de a ajunge la sanatoriu este manastirea noua Bisericani, ce are vizavi o bisericuta cu cioata bradului din legenda cu aparitia Maicii.
22,18 km. A fost ridicata in 1874 din barne de brad fixate pe talpi de stejar asezate pe temelie de piatra.
22,53 km. Casalotul din Caldari Muntii Tarcaului
23,21 km. Capela Sfantul Petru si Pavel Muntele Iavardi
23,44 km. Un drumusor suie in 15 minute la cetate, pe versantul stang al unui paraias ce curge intre Karenta si Sant.
23,47 km. Biserica de la Kontumac Ghimes
23,62 km. Locomotiva veche din Pasul Ghimes-Palanca
23,68 km. Zona este plina cu salase de vara, iar fiecare stanca este denumita in functie de proprietarul pajistelor alaturate.
23,76 km. Principalul rol a fost cel de supraveghere a punctului vamal infiintat aici de principele Transilvaniei, Bethlen Gabor.
23,83 km. Gasim aici un micut parc zoologic, ce reuneste specii reprezentative din fauna locala, ursi, lupi, vulpi, caprioare, pasari.
23,86 km. Muntele lui Simon Muntii Stanisoarei
23,86 km. Roman fiind, dar ofiter in armata Imperiului Austro-Ungar, pus in situatia de a lupta impotriva coetnicilor sai, gaseste ca singura solutie dezertarea.
23,87 km. Vechiul cimitir evreiesc Lunca de Jos
24,01 km. Accesul la stanci este destul de greoi, dar odata ajunsi acolo, avem parte si de o frumoasa priveliste asupra vaii Iavardi.
24,05 km. Dintre acestea cea mai renumita este Stanca Bufnitei, o stanca impresionanta ca marime, dar si datorita semnelor de pe ea.
24,06 km. Varful Simon Muntii Stanisoarei
24,14 km. Versantii, constant inalti ai vaii Band, pierd brusc din inaltime in dreptul catunului.
24,18 km. Capela catolica Iavardi Valea Rece Lunca de Jos
24,22 km. Lor li se mai adauga inca unul aflat pe versantul drept al aceleasi vai.
24,25 km. In locul unde drumul intersecteaza creasta gasim un stalp plin cu indicatoare.
24,53 km. Chiar daca varful propriu-zis este acoperit cu brazi, in drum spre culme putem vedea o multime de formatiuni stancoase interesante.
24,63 km. Varful Ascutit Muntii Ciucului
25,51 km. Stanca de langa parau este asemanatoare cu un cap de sarpe, avand gura deschisa.
25,61 km. Valea paraului Iavardi este cunoscuta prin formatiunile sale stancoase, compuse din calcare triasice.
25,85 km. Hramul este Intrarea Maicii Domnului in Biserica.
26,1 km. Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud.
26,32 km. Cheile Sugaului - Munticelu
26,33 km. Paraul Bicajel este afluent pe dreapta al raului Bicaz in cadrul sectorului de chei al acestuia din urma.
26,4 km. Dealul Vulpii Botoaia
26,55 km. Traseul Cabana Ecolog - Saua Strungii - versantul vestic Munticelu - Piatra Sugaului - Jgheabu cu Lusi - Cabana Ecolog este de tip circuit, si marcat cu triunghi rosu.
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.