Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Izvorul Tamaduirii Alba?
la 2,5 km. Localitatea Valea Teilor este resedinta al comunei cu acelasi nume. Cismeaua de pe valea Lozovei se afla la sud-vest de satul Valea Teilor (nume vechi Meidanchioi).
Moara de apa Stefan Nuca - Valea Teilor la 2,7 km. Este fosta moara de apa a lui Stefan Nuca, lasata in paragina. Pe valea paraului Lozova, la doar 260 m distanta spre nord de la cismeaua din Valea Lozovei, se afla o cladire abandonata.
Cismeaua din Valea Teilor la 3,8 km. Cismeaua din Valea Teilor a fost construita in anul 1984 de catre Carastoian Nicolae si consatenii comunei. A fost reparata de primaria comunei Valea Teilor in anul 2019.
Cismeaua din Padurea Trestenic la 4,6 km. Pe site-ul comunei, la capitolul obiective turistice este trecutã Cismeaua din Padurea Trestenic, dar fara nici o alta precizare. Trestenic este unul dintre satele componente ale comunei Nalbant.
Pestera de la Moara Dealul Consul la 5,3 km. Dealul Consul, preponderent alcatuit din roci vulcanice - porfire variat colorate - are la baza strate de calcar triasic, in care este cantonata si Pestera de la Moara.
Pestera de la Stanca Dealul Consul la 5,7 km. Dealul Consul are o alcatuire mai putin comuna, pe de o parte din roci vulcanice, pe de alta parte dintr-un soclu de calcare triasice, intr-o klippa de acest gen fiind cantonata si Pestera de la Stanca.
la 6 km. Dealul Edirlen se afla la extremitatea nord-estica a Dealurilor Niculitelui, fiind declarat rezervatie naturala mixta, botanico-faunistica. In plus, pe varf se afla si urmele unei cetati de refugiu de prin sec V-III ante Cr, foarte putin cercetata din punct de vedere arheologic.
la 6,3 km. Pentru masivitate, vigurozitate si zveltete, pentru salbaticia reliefului isi merita renumele de munte, chiar daca are doar 333 m. Este o aparitie insolitã in peisajul muntos al Dobrogei de Nord prin izolarea sa de dealurile Babadagului din imprejurimi si de care tine structural.
Manastirea Celic Dere la 8,1 km.
Biserica din Telita Frecatei la 9,7 km. Biserica satului Telita - relativ de curand, declarata monument istoric - este renumita prin arhitectura specifica bisericilor slave si prin numarul de turnuri, 6 sau 7.
la 10,1 km. Este vorba despre un obelisc inalt de vreo 3 m, construit din piatra, dedicat eroilor din comuna Niculitel, cazuti in cele doua razboaie mondiale.
Fantana Zmeului Niculitel la 10,9 km. Din acest deal izvoreste o apa limpede si racoroasa, si care se scurge spre vatra satului. La est de satul Niculitel se ridica dealul Zmeului, compus din calcar cenusiu, deal care se ridica la 160 m deasupra nivelului marii.
Dealul cu bujori Ciucurova la 11 km. Sosind dinspre nord, am gresit intersectia. Am reusit destul de usor sa gasim poiana cu bujorii. Dealul cu bujori - Atmagea, Ciucurova.
Cismeaua de pe Strada Abrupta Niculitel la 11,1 km. Cismeaua se afla la intersectia strazilor Aprupta si Fantana Zmeului din Niculitel, pe valea paraului lui Iancu. Are doua tevi de scurgere, si o atentionare conform careia apa nu este buna de baut.
Cismeaua de langa biserica Sfantul Atanasie Niculitel la 11,3 km. Deasupra tevii de scurgere are doua cavitati varuite in alb, de unde lipseste probabil tablita cu inscriptia originala. Cismeaua de langa biserica Sfantul Atanasie din Niculitel se afla la intersectia strazilor Bisericutei, Fotografilor, si drumul judetean DJ229.
la 11,4 km. Izvorul Carmazau se afla la est de satul Niculitel, la aproximativ 3,3 km distanta, in linie dreapta.
la 11,8 km. Pasul Iaila - Yayla - Carapelit - 192 m - desparte Muntii Macinului de Podisul Babadagului. Pe panta vestica a pasului, sub culme, se afla un vechi cimitir turcesc, zice-se parasit, desi, de la unul dintre locuitori am aflat ca n-ar fi decat neingrijit.
la 12 km. Bazilica paleo-crestina se afla pe strada Muzeului numarul 1, in partea de nord-est a satului Niculitel. A fost ridicata la sfarsitul secolului al IV-lea, in timpul domniei imparatilor Valens si Valentinianus, si a suferit modificari in secolul al V-lea, in timpul domniei imparatului Theodosius al II-lea.
la 12,1 km. Prima cismea se afla la intersectia strazilor Bazilicii si Invatatorilor din Niculitel, aproape de strada Isaccei, drumul judetean DJ229. A doua cismea de pe strada Bazilicii se afla la intersectia cu strada Viticultorilor.
la 12,2 km. Pe potcoava de dealuri - ale Niculitelului - ce inconjoara localitatea Niculitel s-au descoperit urmele unei cetati, apreciata a fi dacica, precum si cele ale asa-numitului Troian - Val al lui Traian - un val de pamant cu caracter defensiv din epoca romana ori bizantina.
Varful Tuguiata Podisul Babadagului la 14,7 km. Varful Tuguiata este cel mai inalt varf al Podisului Babadagului, avand 402 m. Nu are valente peisagistice deosebite, platoul sau somital fiind o poienita inconjurata de padure. Am gasit geocutia foarte usor, dar am constatat ca aceasta este deteriorata.
Varful Tuguiata Batrana Podisul Babadagului la 14,8 km. Tuguiata Batrana se afla piciorul vestic al celui mai inalt varf al Podisului Babadag, Tuguiata, de 402 m. Tuguiata Batrana nu are decat 383 m, este insa mai spectaculoasa, prezentand o serie de coltani prapastiosi pe culmea sa si golul aferent, ce ofera cateva belvederi spre sud si vest. Dupa ce am pus o cutiuta noua in ascunzisul de pe varful Tuguiata, mi-am continuat drumul spre Tuguiata Batrana.
la 15,7 km. Podisul Babadag continua, fiziologic vorbind, culmea Muntilor Macin incepand din pasul Iaila sau Carapelit, ajungand pana pe malul Lacului Razelm.
Varful Secarul la 15,8 km.
la 17,2 km. Atrag atentia 9 troite dispuse in zig-zag pe panta unui deal din incinta, traseul lor inchipuind Drumul Crucii si conducand la un paraclis central. Dupa ce am facut o plimbare in padurea Topolog, si am gasit boboci de bujori, m-am oprit la Manastirea Cerbu. Cred ca am gasit copacul despre care se vorbeste in informatia ajutatoare, a se vedea poza atasata, dar toate scorburile erau goale. Este o manastire infiintata recent, in anul 2000, bisericuta, corpurile de chilii fiind construite intre 2000-2006.
la 17,8 km. Nu mi-am propus parcurgerea intregului traseu turistic Cozluk, pe marcajul punct rosu. Soarele mi-a zambit atat de pe piatra cat si de pe copac, harletul era la locul lui, frunzele erau asternute frumos, dar cutiuta a fost de negasit. Traseul Cozluk: Greci - Pasunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Stramb - Baia de arama - Pietrele Lacului - Varful Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei - Greci.
Stejarul din Valea Cozluk Muntii Macinului la 18,5 km. Traseul turistic Cozluk, marcat cu punct rosu, trece prin valea Cozluk. Desi m-am invartit in jurul lui, am cotrobait in toate gaurile din stejar, nu am gasit geocutia. Chiar langa drum putem vedea un stejar imens, cu circumferinta de 5,5 m.
la 18,8 km. Chediul este un paraias, cel mai adesea sec (vara), ce curge prin marginea vestica a golfului Cazluc al Depresiunii Greci (5 km de Greci). Sunt un mare amator de chei, astfel mi-a facut placere sa pot parcurge niste chei adevarate si in muntii Macinului. Nu, in august, nu. Ascunzisul a fost amenajat in august, si accesand muntesiflori.
Varful Cozluc Muntii Macinului la 19,2 km. Dintr-o eroare impardonabila - nostra culpa - am botezat varful Cozluc, unde am instalat o geocutie, cu numele altui varf, Suluc (care sunt, de fapt, doua, Mic si Mare). Planul meu a fost ca dupa parcurgerea Cheilor Chediului sa ajung cumva si pe varful Cozluc, respectiv la geoascunzis. Cozluc este unul dintre dealurile spectaculoase ale abruptului sudic al Muntilor Macin, prin haosul de stanci de pe culmea sa.
Cetatea Traian la 19,6 km.
Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei la 20,1 km. Se compune din mai multe grupuri de stanci, orientate in directia de la sud-est spre nord-vest. Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul. Formatiune stancoasa deosebit de spectaculoasa, Pietrele Mariei se aseamana, mai ales privite de pe creasta, cu spinarea unui dinozaur.
Sub Pietrele Mariei Muntii Macinului la 20,4 km. Pietrele Mariei reprezinta o spectaculosa formatiune granitica din Depresiunea Greci, martor al eroziunii de care au avut parte hercinicii Munti ai Macinului. Pietrele le-am gasit, ascunzisul de asemeni, vant cat cuprinde. Ajungand in muntii Macin, primul geoobiectiv vizitat de mine au fost Pietrele Mariei.
