Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Cismeaua din Padurea Trestenic?
-
Manastirea Celic Dere la 4,3 km.
-
Biserica din Telita Frecatei la 7,1 km. Biserica satului Telita - relativ de curand, declarata monument istoric - este renumita prin arhitectura specifica bisericilor slave si prin numarul de turnuri, 6 sau 7.
-
Pestera de la Moara Dealul Consul la 7,9 km. Dealul Consul, preponderent alcatuit din roci vulcanice - porfire variat colorate - are la baza strate de calcar triasic, in care este cantonata si Pestera de la Moara.
-
Dealul Consul la 8,4 km. Pentru masivitate, vigurozitate si zveltete, pentru salbaticia reliefului isi merita renumele de munte, chiar daca are doar 333 m.
-
Pestera de la Stanca Dealul Consul la 8,8 km. Dealul Consul are o alcatuire mai putin comuna, pe de o parte din roci vulcanice, pe de alta parte dintr-un soclu de calcare triasice, intr-o klippa de acest gen fiind cantonata si Pestera de la Stanca.
-
Monumentul de pe Dealul Cerbului Niculitel la 10,4 km. Este vorba despre un obelisc inalt de vreo 3 m, construit din piatra, dedicat eroilor din comuna Niculitel, cazuti in cele doua razboaie mondiale.
-
Lacul Horia Balabancea la 11,8 km.
-
Crucea celtica Niculitel la 13,2 km. Pe potcoava de dealuri - ale Niculitelului - ce inconjoara localitatea Niculitel s-au descoperit urmele unei cetati, apreciata a fi dacica, precum si cele ale asa-numitului Troian - Val al lui Traian - un val de pamant cu caracter defensiv din epoca romana ori bizantina.
-
Dealul cu bujori Ciucurova la 13,9 km. Dealul cu bujori - Atmagea, Ciucurova. Bujori cu boboci. Am reusit destul de usor sa gasim poiana cu bujorii. Bujori fara petale. Sosind dinspre nord, am gresit intersectia, dar pana la urma am ajuns pe drumul de pamant care porneste din satul Atmagea si ne duce la geoascunzis.
-
Vechiul cimitir turcesc Iaila la 16,2 km. Pe panta vestica a pasului, sub culme, se afla un vechi cimitir turcesc, zice-se parasit, desi, de la unul dintre locuitori am aflat ca n-ar fi decat neingrijit.
-
Varful Tuguiata Podisul Babadagului la 18,7 km. Varful Tuguiata este cel mai inalt varf al Podisului Babadagului, avand 402 m. Spre, incotro vrei. Avand in vedere ca veneam de la dealul cu bujori de langa satul Atmagea, nu am mai ocolit pana la cimitirul turcesc Iaila, si am luat-o direct din Atmagea pe un drum de caruta, de-alungul padurii. Geocutia de pe Tuguiata este deteriorata. Am găsit geocutia foarte ușor, dar am constatat că aceasta este deteriorată.
-
Varful Tuguiata Batrana Podisul Babadagului la 18,8 km. Tuguiata Batrana nu are decat 383 m, este insa mai spectaculoasa, prezentand o serie de coltani prapastiosi pe culmea sa si golul aferent, ce ofera cateva belvederi spre sud si vest. Scop atins. Atingerea acestui obiectiv, sau a celui apropiat, Vf. Batran, dar mai prezentabil. Dupa ce am pus o cutiuta noua in ascunzisul de pe varful Tuguiata, mi-am continuat drumul spre Tuguiata Batrana.
-
Varful Secarul la 19,4 km.
-
Dealul Asan Podisul Babadagului la 19,8 km. Podisul Babadag continua, fiziologic vorbind, culmea Muntilor Macin incepand din pasul Iaila sau Carapelit, ajungand pana pe malul Lacului Razelm.
-
Manastirea Cerbu la 20 km. Este o manastire infiintata recent, in anul 2000, bisericuta, corpurile de chilii fiind construite intre 2000-2006. Manastire langa padurea Topolog. Dupa ce am facut o plimbare in padurea Topolog, si am gasit boboci de bujori, m-am oprit la Manastirea Cerbu. Scorburi fara cutie, dar pline cu furnici. Cred ca am gasit copacul despre care se vorbeste in informatia ajutatoare, a se vedea poza atasata, dar toate scorburile erau goale.
-
Cetatea Noviodunum Isaccea la 20,6 km. Cetatea antica se afla in vestul Isaccei, pe malul Dunarii, la 2 km distanta, ajungandu-se la ea pe un drum neintretinut.
-
Lacul Tapraichioi la 20,9 km.
-
Balta Zebil la 21,3 km.
-
Izvorul Cozluk Muntii Macinului la 21,3 km. Traseul Cozluk: Greci - Pasunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Stramb - Baia de arama - Pietrele Lacului - Varful Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei - Greci. Indicatii prea vagi. Soarele mi-a zambit atat de pe piatra cat si de pe copac, harletul era la locul lui, frunzele erau asternute frumos, dar cutiuta a fost de negasit! Pur si simplu n-am inteles unde sa caut. Bujori in zona Cozluk. Nu mi-am propus parcurgerea intregului traseu turistic Cozluk, pe marcajul punct rosu.
-
Stejarul din Valea Cozluk Muntii Macinului la 22,1 km. Chiar langa drum putem vedea un stejar imens, cu circumferinta de 5,5 m. Lipsa geocutie in stejar. Desi m-am invartit in jurul lui, am cotrobait in toate gaurile din stejar, nu am gasit geocutia.
-
Cheile Chediului Muntii Macinului la 22,2 km. Chediul este un paraias, cel mai adesea sec (vara), ce curge prin marginea vestica a golfului Cazluc al Depresiunii Greci (5 km de Greci). Eu nu am fost atent. Ascunzisul a fost amenajat in august, si accesand muntesiflori. Nu. N Chei superbe cu bujori deasupra. Sunt un mare amator de chei, astfel mi-a facut placere sa pot parcurge niste chei adevarate si in muntii Macinului.
-
Tabia Veche la 22,5 km. Pe malul drept al Dunarii sunt cunoscute cel putin doua cetati getice: Dinogetia (Garvan) si Noviodunum (Isaccea).
-
Varful Cozluc Muntii Macinului la 22,6 km. Cozluc este unul dintre dealurile spectaculoase ale abruptului sudic al Muntilor Macin, prin haosul de stanci de pe culmea sa. Am vrut sa impusc doi iepuri dintr-o singura impuscatura. Planul meu a fost ca dupa parcurgerea Cheilor Chediului sa ajung cumva si pe varful Cozluc, respectiv la geoascunzis. Eroare, Sulucu e Cozlucu. Dintr-o eroare impardonabila - nostra culpa - am botezat varful Cozluc, unde am instalat o geocutie, cu numele altui varf, Suluc (care sunt, de fapt, doua, Mic si Mare).
-
Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei la 23,7 km. Formatiune stancoasa deosebit de spectaculoasa, Pietrele Mariei se aseamana, mai ales privite de pe creasta, cu spinarea unui dinozaur. Indicatii prea vagi. Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul.
-
Sub Pietrele Mariei Muntii Macinului la 23,9 km. Pietrele Mariei reprezinta o spectaculosa formatiune granitica din Depresiunea Greci, martor al eroziunii de care au avut parte hercinicii Munti ai Macinului. Geocutia lipseste, dar macar am gasit umbra. Ajungand in muntii Macin, primul geoobiectiv vizitat de mine au fost Pietrele Mariei. Pietrele erau, pe Maria nu am vazut-o. Pietrele le-am gasit, ascunzisul de asemeni, vant cat cuprinde.
-
Copacul lui Bezergheanu Muntii Macinului la 24 km. La poalele muntilor Macin, in apropiere de comuna Greci, gasim un copac singuratic, care a devenit faimos datorita pozelor fotografului Mircea Bezergheanu. Geocutia de la Copacul lui Bezergheanu. Copacul e emblematic si celebru in zona Pietrelor Mariei de langa Muntii Macin.
-
Cetatea Traian la 24,2 km.
-
Fortificatia Babadag la 24,4 km. Situl arheologic Fortificatia romana de la Babadag.
-
Rezervatia geologica Agighiol la 24,8 km.
-
Locul fosilifer Bujoarele la 25,4 km.
-
Revarsarea la 25,4 km.
-
Lacul Babadag la 25,4 km.
-
Biserica catolica din Malcoci la 26,2 km. Malcoci este o localitate din judetul Tulcea.
-
Cetatea Ibida Slava Rusa la 26,4 km. In prezent, cetatea este acoperita mai mult de jumatate de satul Slava Rusa.
-
Varful Tutuiatu Muntii Macinului la 26,5 km.
-
Saua Tutuiatu Muntii Macinului la 26,8 km.
-
Izvor Tutuiatu Muntii Macinului la 26,8 km.
-
Lacul Iacobdeal Turcoaia la 27 km. Este numit de catre localnici La fantana.
-
Cariera Greci la 27,6 km.
-
Rezervatia de liliac Fantana Mare la 28,4 km.
-
Lacul Turcoaia la 28,8 km.
-
Cetatea Nufaru la 29 km.
-
Troesmis la 29,2 km. Cetatea Troesmis, una din cetatile principale ale getilor, se afla pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta.
-
Sabangia la 29,4 km.
-
Cetatea Enisala la 31,6 km. Ruinele fortaretei medievale Yeni-Sale (Enisala, Heraclee sau Heraclia) se afla la 2 km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domina zona lacurilor Razim si Babadag. Cetatea soarelui. Dupa descoperirea plajei de la Vadu cu minunatul ei cadou de bun venit (ma refer la cei cativa delfini care au pufait foarte aproape de tarm si ale caror spinari am reusit sa le prind in filmulet - cine are rabdare, sunt mai spre sfarsit :) ) am vizitat Cetatea Enisala pe o caldura de foc.
-
Varful Sulucu Mare Muntii Macinului la 32,6 km.
-
Saua Sulucu Muntii Macinului la 32,9 km.
-
Varful Sulucu Mic Muntii Macinului la 33,1 km.
-
Macin la 33,2 km. Muntilor Macin sunt alcatuiti in special din granit, si sunt cei mai batrani din Europa - varsta aproximativa a muntilor Macin este de 250 milioane ani, fata de muntii Carpati in varsta de doar 35 mil ani. Scurtatura.. sa zicem. Ca sa gasim ascunzisul a trebuit sa scurtcircuitam oarecum traseul tuistic al crestei Pricopanului. Macin. Dupa o dupa-amiaza petrecuta la Iacobdeal a urmat o tura in Muntii Macin, mai exact Creasta Pricopanului. Un flavor de Macin. Ascunzisul este excentric localizat fata de traseul marcat al culmii Pricopanului ce trece prin apropiere, ceea ce poate, relativ, deranja.
-
Varful Piatra Raioasa Muntii Macinului la 33,8 km.
-
Sfinxul Dobrogei Muntii Macinului la 34,1 km. Sfinxul Dobrogei - Saua Serparu.
-
Cariera Macin la 34,3 km.
-
Varful Vraju Culmea Pricopanului la 34,5 km. Culmea Pricopanului este creasta secundara, dar impunatoare a Muntilor Macin, caracterizata prin uriase formatiuni granitice, stanci semete si panorame vaste de jur imprejur.
-
Fantana de leac la 34,9 km.
-
Cetatea Beroe la 39,2 km.
-
Lacul Salcioara la 42,9 km.
-
Termele romane Cetatea Dinogetia la 45,8 km. Termele romane se afla la aproximativ 150 m distanta, in directia sud-est, de la cetatea antica Dinogetia.
-
Cetatea antica Dinogetia Garvan la 46 km. Cetatea antica de la Dinogetia este un sit arheologic complex, pluristratificat, in a carui arie au fost identificate in urma cercetarilor arheologice de teren efectuate in cursul secolului XX o asezare getică preromană, un castru roman din secolul al II-lea (bine documentat epigrafic); o citadelă romană târzie (sfârșitul secolului III - începutul secolului al VII-lea) și cetatea medio-bizantină (datând din secolele X-XII). Cetatea buruienilor si ierburilor aromatice. De pe drumul asfaltat se poate ajunge pana la poarta sitului arheologic cu masina, pe un drum de pamant, posibil inundat cu ocazia ploilor.
-
Coltanii Mari la 46,9 km. Rezervatie geologica, botanica si faunistica, Coltanii Mari reperezinta un afloriment de sisturi verzi, cele mai vechi din Dobrogea expuse la suprafata.
-
Cetatea Argamum la 47,5 km. Ruinele cetatii Argamum se afla in apropierea localitatii lipovene Jurilovca, pe Capul Dolosman, pe malul lacului Razim, la 20 de km sud-vest de bratul Sfantu Gheorghe si la aproximativ 40 km de Histria.
-
Podul si cazematele germane de langa Balta Salcuta la 48 km. Vizavi, peste sosea, se afla picioarele unui pod neterminat, precum si ruinele catorva cazemate. Geocutia de la piciorul podului german. Desi am mai vizitat ruinele podului german, carora de altfel le-am admirat trainicia, nu stiam ca au si secrete. Dupa ce a plecat ciobanul cu turma de oi. Prima data am ajuns la capatul nordic al ramasitelor podului german. Podul ce n-a fost. Am vizitat podul ce n-a fost intr-o zi fierbinte de vara.
-
Cazemata de pe Dealul Bugeac la 48,1 km. Dealurile Bugeacului reprezinta prelungirile extrem-nordice ale Muntilor Macin, relativ departate, izolate si mult mai joase decat corpul principal al acestor munti, de care sunt legate prin Pasul Garvan (58 m). Felicitari pentru drumetie. Si pentru gasirea geocutiei. Vara nu-i ca iarna. Dupa ce am trecut Dunarea cu bacul, de la Galati la comuna IC Bratianu, unde am amenajat un geoascunzis, am oprit prima data langa ramasitele podului si cazematele germane de langa Balta Salcuta. Geocutia de la Dealurile Bugeacului. Am pornit in februarie, pe 21, intr-o duminica pe la pranz, sa facem Dealurile Bugeacului.
-
Lacul Caraburum la 48,2 km.
-
Balta Zatun la 48,5 km.
-
Castelul de apa Braila la 50 km. Castelul de apa - Strada Gradinii Publice, Gradina Mare, Braila.
-
Ceasul public Braila la 50,1 km. Ceasul public - Piata Traian, Braila.
-
Ruinele cetatii Halmyris la 50,6 km.
-
Balta Albina la 52,5 km.
-
Malul Dunarii langa IC Bratianu la 53,6 km. In drum spre muntii Macin, am traversat Dunarea cu bacul intre Galati si comuna IC Bratianu. Lipsa geocutie. Profitand de vremea frumoasa de dupa revelion, am trecut Dunarea dupa cutiutele ascunse , cele mai apropiate.
-
Manastirea Colilia la 54,9 km. Datand din anul 2006, manastirea a preluat, reconstruind-o in cea mai mare parte, o veche biserica evanghelica, ce a apartinut unei comunitati germane care a locuit, pana in anul 1942, in satul Colilia.
-
Templul societatii meseriasilor Galati la 55,3 km. Singura sinagoga din Galati care a supravietuit vicisitudinilor timpului, cladirea dateaza din 1896, si a fost construita de Societatea Meseriasilor.
-
Cetatea Cius Garliciu la 56,2 km.
-
Gradina publica Galati la 56,4 km.
-
Locul fosilifer Tirighina Barbosi la 56,7 km.
-
Gura Portitei la 56,7 km. Gura Portitei este un loc salbatic, locuit de lipoveni, unde este amenajat satul de vacanta Eden.
-
Lacul Catusa la 57,3 km.
-
Lacul Hazarlic la 57,5 km.
-
Lacul Sinoe la 59 km.
-
Lacul Vanatori la 60,7 km.
-
Lacul Brates la 61,2 km.
-
Lacul Histria la 61,2 km.
-
Cetatea Ulmetum la 62,8 km. Cetatea Ulmetum, aflata langa localitatea Pantelimon, reprezinta o asezare romana din secolul IV, continuata de una romano-bizantina ce a dainuit pana in secolul al VI-lea.
-
Histria la 62,8 km. Chr si a fost parasit de ultimii lui locuitori in a doua jumatate a secolului al VII-lea p.
-
Lacul Nuntasi la 63,8 km.
-
Pestera Pisica Neagra la 65,8 km.
-
Cetatea Carsium la 66,1 km. Aflat pe malul Dunarii, la marginea sudica a orasului Harsova, situl arheologic cu numele Cetatea Carsium reprezinta, de fapt, ruinele unei cetati medievale ce a fost inaltata din materiale de constructie ale anticului castru roman Carsium.
-
Cheile Dobrogei la 66,3 km. Rezervatie naturala complexa - geologica, botanica, avifaunistica - Cheile Dobrogei reprezinta rodul eroziunii produse, in special, de apa, intr-un mare afloriment de calcare coraligene jurasice, cu vechimea de cca 180 milioane de ani, al Podisului Casimcei. Bijuteria Dobrogei. Am facut o tura relaxanta in chei.
-
Belvedere Cheile Dobrogei la 66,5 km. Belvedere fara geocutie. Am urcat pe platoul cheilor la belvedere.
-
Canaralele din Portul Harsova la 66,8 km.
-
Pestera Casian la 67,1 km. Este vorba despre o mica grota suspendata intr-o inalta faleza ce domina valea Casimcei, parte a complexului geologic Cheile Dobrogei-Gura Dobrogei.
-
Pestera La Adam la 69,6 km. Pestera se afla la baza unei faleze formata pe malul stang al paraului Visterna - afluent al Casimcei, intr-o zona extrem de spectaculoasa din punct de vedere al reliefului, vizavi, pe celalalt mal al Visternei, aflandu-se numerosi atoli. Pestera de langa Visterna. Pestera este un loc foarte interesant.
-
Lacul Lozova la 69,9 km.
-
Gura Dobrogei la 70 km. Situl a fost declarat rezervatie naturala de tip mixt: geologica, botanica si faunistica. Pestera cu doua intrari. Am urcat de la manastire printre stanjenei pitici si alte flori de primavara.
-
Reciful neojurasic Topalu la 70,6 km.
-
Canionul de argila la 71,2 km.
