Locuri de vizitat si atractii turistice langa Cucuieti, judetul Bacau

Camila de pe Munceii Uture la 5,99 km. In-afara de mai cunoscutele Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul, pe culmile Munceilor Uture, chiar aproape de acestea, mai pot fi intalnite inca alte stanci cu forme interesante sau bizare.

Stanca cu brazi Stogul de piatra la 6,09 km. Multi au cautat-o, putini au gasit-o. Printre sute de abriuri. Ajungerea la obiectiv necesita ceva efort, meritat insa cu prisosinta de frumusetea sa. Stanca cu brazi - Stogul de piatra. Dupa drumul din toamna la Piatra cu ceaun, am crezut ca voi realiza obiectivele din zona relativ usor. E alta cutie. Cutia gasita de dvs a fost pusa de noi, in ideea marturisita in comentariul anterior, ca cea initiala, a Trekkinklubului, ar fi disparut. Deseori turisti o confunda cu Piatra cu ceaun.

Piatra cu ceaun Stogul de piatra la 6,13 km. Pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, pe partea impadurita dinspre localitatile Bolatau si Zemes, in zona Stogul de Piatra, gasim o multime de formatiuni stancoase interesante. Ceaunul a fost cu plin. Am gasit relativ usor cutia (ba chiar una dintre nepoatele noastre - 14 ani) doar pe baza indicatiilor. Piatra cu ceaun - Stogul de piatra. Drumul de la Bolatau prin padure este in stare buna, cu ceva urme de exploatare a lemnului. A doua formatiune, cea mai cunoscuta, este Piatra cu ceaun, denumita astfel din cauza unei adancituri din spatele stancii, care are forma unui ceaun aproape perfect.

Altarul Stogul de piatra la 6,13 km. Pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, pe partea impadurita dinspre localitatile Bolatau si Zemes, gasim o multime de formatiuni stancoase interesante. La Altar am gasit geo-ofranda. Geocutia a fost gasita de nepoata noastra mai mica - 10 ani - doar pe baza indicatiilor. Altarul este cea de a treia stanca interesanta din seria celor din zona Stogul de piatra.

Crucisatorul Munceii Uture la 6,24 km. Pe culmile Munceilor Uture sunt raspandite numeroase steiuri izolate, urme ale dezagregarilor din perioadele glaciare. Unele sunt mai cunoscute, indeosebi prin dimensiuni sau prin accesibilitate, precum Piatra cu Ceaun, Stogul de Piatra sau Altarul.

La deget Stogul de piatra la 6,53 km. In zona Stogul de piatra, pe cumpana de ape dintre Tazlaul Sarat si Tazlau, gasim in padure o multime de formatiuni stancoase interesante. La deget - Stogul de piatra. Acces de la biserica din Bolatau (fost Taragan) = 4. Prima formatiune pe care o intalnim venind dinspre biserica din Bolatau, este Stanca La deget.

La Deget Munceii Uture la 6,54 km. Locatia este descrisã deja pe site ca punct de interes. La Deget - Munceii Uture. Urmand indicatiile am avut bucuria sa descopar locatia. Interesantele forme antropomorfe ce pot fi decelate pe stancile din locul respectiv ne-au determinat sa-l evidentiem odata in plus.

Piatra Crapata Munceii Uture la 7,1 km. Munceii Uture reprezinta un vanjos brat lateral din extremitatea sud-estica a Muntilor Tarcaului, desprins din Culmea Runcu Stanelor - prelungirea sudica a culmii Gosmanului. Piatra Crapata Runcu. Am urcat pe jos pana la Runcu si de acolo la obiectiv.

Pestera Sfantului Chiriac Tazlau la 14,42 km. Masa lui Stefan Voda si Pestera Sfantului Chiriac.

Manastirea Tazlau Tazlau la 15,97 km. Manastirea Tazlau este o manastire de calugari, ctitorie a lui Stefan cel Mare avand peste 500 de ani vechime. Este situata la 36 km de Piatra Neamt, sora mai mica a manastirii Putna.

Lacul Tarnita Muntii Berzunti la 17,56 km. Cunoscut de cel puțin un secol (apare pe o harta editatã în 1917), lacul ce poarta numele unuia dintre principalele varfuri ale Muntilor Berzunti se afla pe principala treapta de alunecare, cea care a stabilizat o masiva desprindere a unei bune parti a versantului vestic al acestui varf. Lacul Tarnita. Am gasit ascunzisul la est de lac (tau, bolatau zic localnicii). Implicit, scuze catre toti cautatorii ascunzisului!. Ascunzisul este, intr-adevar, amplasat la est de lac; "v"-ul care s-a lipit de "est"-ul din indiciu il declaram neavenit si, ca atare, nul.

Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita Muntii Berzunti la 17,57 km. Varful Tarnita, cu cei 892 m ai sai, este unul dintre cele mai importante de pe culmea principala a Muntilor Berzunti, cel mai important al jumatatii vestice a crestei. Rasuflatorile Calde de sub Varful Tarnita. Am abordat varful Tarnita dinspre nord, plecand de la lac. Dansand cu serpii. Constatam ca e al doilea scunzis publicat de noi, dupa cel de la Castrul Arutela din judetul Valcea, pazit de un sarpe. Ssingurul cu peste 800 m.

Manastirea Carmelitana din Luncani la 17,64 km. Carmelitii sunt prezenti in Romania din 1992, in Bacau din 1998, cand s-a inceput constructia manastirii de la Luncani. Manastirea Carmelitana din Luncani. Am fost pe punctul de a abandona cautarea. Carmelitani. La Iisus se ajunge pe o alee prin stanga.

Drumul Crucii de la Manastirea Carmelitana Luncani la 17,65 km. La Manastirea Carmelitana de la Luncani se arganizeaza numeroase activitati, se fac vizite, incheiate cu pelerinaje pe dealul din spatele manastirii, pe care s-a amenajat un Drum al Crucii. Drumul Crucii de la Manastirea Carmelitana - Luncani. In padurea din jurul manastirii a inceput concursul de triluri.

Biserica de lemn Luncani la 18,08 km. O adevarata bijuterie arhitectonica si artistica, biserica de lemn de la Luncani a fost ctitorita, prin 1777, de un razes, Constantin Tumurug. Biserica de lemn Luncani. Cutia era un pic descoperita, dar in stare buna. Dar nu am gasit cutia. Buna, am ajuns la biserica, am cautat in scorburile a 2-3 nuci ce pareau a fi cel descris, dar nu am avut noroc.

Lacul Asau la 18,22 km. Este un lac rezultat in urma unei stravechi alunecari masive, petrecute pe pantele sudice ale Dealului Muncelu al Prelucai Talharului - unul dintre picioarele sud-estice ale Muntilor Tarcaului. Lacul Osoi. Daca tot am ajuns aici, am cautat un unghi potrivit pentru a incadra panoramic lacul.

Piatra Uriasului de la Asau la 19,11 km. Vorbim despre rezultatul eroziunii asupra unui afloriment de gresie de Kliwa (poate cea mai dura gresie - continut de siliciu de vreo 98 procente). Uriasul adormit. Piatra seamana cu spinarea unui urias. Aparitia stratului la zi se petrece la capatul cozii sud-estice a Muntilor Tarcaului (Culmea Preluca Talharului).

Lacul Agas Muntii Tarcaului la 20,3 km. Lacul (135 m x 50 m x 3-4 m), unul dintre putinele, cu adevarat, de baraj natural, se afla sub culmea Preluca Talharului (zona Muncel-Alunis), pe paraul Muncelu, una dintre obarsiile paraului Agas. Lacul s-a format in urma unei uriase alunecari de pamant produsa de ploile abundente din anul 2004.

Lacul Foroja Muntii Tarcaului la 21,71 km. Pe fondul unei stravechi tractiuni gravitationale, pe versantul sudic al Muntelui Muncelu (Preluca Talharului - Muntii Tarcaului), pe culmea Muncelului s-a format un impresionant sant tectonic. Lacul celor trei sutiene. Venind dinspre zona Ghimesului, am ajuns prima data pana in localitatea Preluci, cautand cea mai buna modalitate de a aborda valea Foroja. Cutremurul din 1977 a provocat o mare alunecare de teren pe acelasi versant al Muncelului, in zona de obarsii ale paraului Foroja.

Cascada Scaricica Comanesti la 22,14 km. Depresiunea Comanesti, implicit orasul, sunt dominate de Obcina Laposului, extremitatea nord-estica Muntilor Ciucului. Cascada Scaricica - Comanesti. Am nimerit locatia mergand prin padure. Modalitatea mai grea de a ajunge la cascada. Exista mai multe modalitati de a ajunge la cascada. Spre ea porneste un traseu turistic clasic, candva marcat cu triunghi rosu, ce suie pe valea Supanului, un afluent al Trotusului.

Stanca Faraonul Valea Supanului Comanesti la 22,49 km. Cu cca 2 km inainte de a se varsa in Trotus, paraul Supanu este putin inghesuit de versantii abrupti a Tiglelor, Mica si Mare, aceasta din urma formandu-i, pe o portiune, versantul drept. Stanca Faraonul - Valea Supanului - Comanesti. Zona e interesanta, mai ales vara. Nu am reusit sa vad faraonul, dar am vazut doua capete. Urmand sugestiile am rezolvat mai intai prima problema, gasirea ascunzisului. Faraonul, intre imagine si imaginatie. Eu am reusit sa o conving pe Marelena (sotia mea) sa vada Faraonul, si fara multa persuasiune din partea mea, ceea ce, credeti-ma, e un argument solid ca Faraonul poate fi vazut de oricine. La cateva zeci de metri deasupra albiei ies la zi strate de gresie cladite in felurite moduri, unele putand starni imaginatia, precum Faraonul.

Schitul Mastacan la 23,15 km. Infiintat in 1996 de trei maici de la M-rea Varatec, schitul se pustieste dupa 1999, chiar dupa ce i se construise o bisericuta de lemn. Din 2001 devine schit de calugari, dar cu cate un vietuitor pasager, abia din 2002 populandu-se prin venirea a 4 calugari de la Manastirea Ceahlau.

Varful Chircus Muntii Berzunti la 23,42 km. Varful este unul dintre cele cateva de peste 900 m ale Muntilor Berzunti, acesta de 903 m. La varf se poate ajunge pe mai multe trasee ce pleaca din localitati de pe valea Trotusului - Larga, Pagubeni.

Capela Ghert Luizi Calugara la 23,57 km. Dealul Ghert delimiteaza spre nord teritoriul comunei Luizi Calugara, dominand unul dintre satele sale componente, Osebiti.

Varful Maguricea Darmanesti la 23,85 km. Maguricea este un deal cu doua cocoase proeminente, de 522 m si 512 m, aflat in capatul estic, extrem, al uneia dintre culmile secundare importante ale Muntilor Ciucului, interfluviul Uz-Ciobanus.

Altarul de pe paraul Bahna Luizi-Calugara la 23,89 km. Paraul Bahna traverseaza comuna Luizi-Calugara, ajungand in Siret dupa ce se uneste cu paraul Sarata.

Cascada Supanu la 24,34 km. Cascada Supanu se afla in apropierea orasului Comanesti, pe paraul Supanu. Am vazut Cascada Supanu (nu si cutia). Am tinut cont de recomandare si am coborat in albia Supanului in aval de cascada. Cascada Supanu. La a doua tentativa, am reușit. Cascada Supanu - Am ridicat manusa. Am raspuns provocarii. Exista aici o serie de caderi de apa, iar caderea principala insumeaza aproximativ 10 m, din mai multe trepte.

Varful Hegesca Culmea Pietricica la 24,34 km. Dealul Hegesca este un mic interfluviu dintre obarsiile paraului Bahna ce curge, drenat printr-un canal de beton, prin comuna Luizi-Calugara. Este plesuv si acoperit de vegetatie pitica, stepica, datorita subsolului pietros ce iese in parte la zi.

Varful de la Sipotul lui Motoc la 24,61 km. Varful in cauza se afla la extremitatea Plaiului Stogu, un picior al Culmii Berzuntiului.

Capela Calvar Luizi-Calugara la 24,61 km. Dealul Calvar domina dinspre vest comuna Luizi-Calugara. Capela de pe acest deal, are hramul Coborarea Duhului Sfant, acelasi cu al partii centrale a satului Luizi-Calugara.

Lacul Filigeni Obcina Laposului la 24,88 km. Format pe paraul Supanelu (Fierastrau), un afluent al Supanului (ce ajunge, la randul lui, in Trotus), Lacul Filigeni isi datoreaza aparitia bararii cursului paraului de alunecarea unei halde de steril provenit de la Mina Filigeni (avand gura pe paraul Supanu). Formatul grade - rapid, precis, si fara greseli. Coordonatele gps sunt pastrate in baza de date ale site-urilor web in formatul grade (dd. Un lac activ. Lacul Filigeni nu a secat, si pentru un timp oarecare, va ramane lac. Multumesc pentru coordonate. Folosind geoplaner.

Ruinele fostului schit Lapos Darmanesti la 25,07 km. Schitul Lapos, aflat sub muntele omonim, ce apartine Muntilor Ciucului, a fost infiintat de un calugar in 1737, functionand pana in 1850 cand a fost distrus de un incendiu. Ceea ce s-a salvat de la el a fost transportat la biserica din satul Lapos, unde exista si acum o barna din lemn insemnata cu anul 7242 (1734) provenita de la schit.

Piatra Floarei Muntele Stogu la 25,14 km. Piatra Floarei reprezinta un vast perete de stanca, aproape vertical, aflat pe una dintre cele doua terminatii ale Muntelui Stogu din Muntii Berzunti.

Capela Sinislau Luizi-Calugara la 25,19 km. Dealul Sinislau delimiteaza spre sud teritoriul comunei Luizi-Calugara. Capela de pe acest deal.

Lacul Veselaru la 25,45 km. Lacul are lungimea maxima de 50 m, latimea medie de  30 m si adancimea maxima de 12 m. A aparut in 1940 in urma unei alunecari de teren, fiind format pe  treapta superioara a acesteia.

Piatra Corbu Larga la 25,84 km. Piatra Corbu reprezinta o inpresionanta faleza de gresie, aflata la extremitatea celui mai zdravan contrafort al Culmii Berzuntilor - Stogu -, la confluenta paraului Larga cu Trotusul.

Varful Mosului Sarata la 26,12 km. Satul Sarata, accesibil din Bacau pe o sosea asfaltata, a fost si incearca se redevina o importanta statiune balneo-climaterica locala. Izvoarele sarate de aici au fost captate si in jurul lor s-a infiripat o ministatiune de bai aflata in proprietatea Centrului Catolic de Siritualitate Sfantul Ieremia din Iasi.

Biserica de lemn din Luminis la 26,13 km. Vechea biserica a satului Luminis - numele din 1965 al satului Iapa - (comuna Piatra Soimului). A fost ridicata in 1874 din barne de brad fixate pe talpi de stejar asezate pe temelie de piatra.

Cascadele Timide de pe valea Baltatei Culmea Pietricica la 26,19 km. Paraiasul Baltata curge pe versantul estic al Culmii Pietricica, traverseaza satul Baltata (comuna Sarata) si se varsa in paraul Sarata, putin inainte ca si acesta sa dispara in raul Siret.

Dealul Ursoaia Muntii Berzunti la 27,33 km. Dealul Ursoaia este, cu adevarat, unul dintre obiectivele majore ale Muntilor Berzunti.

Capela Ciciola Culmea Pietricica la 27,64 km. Unul dintre varfurile importante ale Culmii Pietricica, de fapt, al doilea ca inaltime - 717 m -, este Varful Carunta, accesibil din satul Valea Mare (Faraoani). Nu foarte mult sub varf, pe versantul vestic, cel dinspre satul Valea Mare, se afla Poiana Ciciola.

Varful Ciudomir Muntii Tarcaului la 27,74 km. Varful Ciudomir, cu cei 1649 m ai sai, este nu doar al doilea varf al Muntilor Tarcaului, dupa Grindusu (1664 m), ci si al Muntilor Trotusului, la egalitate insa cu Nemira Mare. Varful Ciudomir - Muntii Tarcaului. Bine mascata de padure, aici se afla o piramida geodezica ce marcheaza varful.

Prevarful Ciudomir Muntii Tarcaului la 28,13 km. Varful Ciudomir este al doilea varf, ca altitudine, din Muntii Tarcaului. Unul dintre traseele - scurte - de acces la el trece pe langa Varful Sipotel, incalecand apoi un varf de peste 1600 m, antecamera a Ciudomirului.

Capela de pe Magura Baltatei Culmea Pietricica la 28,24 km. La baza Culmii Pietricica, pe versantul sau nord-estic, exista mai multe sate cu puternice comunitati de ceangai catolici. Dupa un obicei local, pe culmile golase ale unor picioare ale Pietricicai, fiecare asemenea comunitate a ridicat cate o capela.

Varful Geamana Muntii Tarcaului la 28,5 km. Varful Geamana este un important nod orografic al Muntilor Tarcaului, aflat pe o culmea importanta a sa, Runcul Stanelor - racordata la culmea principala in Batca Rachitei, in directie opusa (sud) Culmii Gosmanu.

Cascada si Pestera Ghimelcea Culmea Pietricica la 28,59 km. Cascada si Pestera Ghimelcea - Berzunti

Biserica de lemn din Piatra Soimului la 28,73 km. Monument istoric, biserica este ridicatã in anul 1792, înlocuind o bisericuța ce aparținea unui vechi schit sarbesc-lipovenesc. Impresioneaza detaliile tehnice ale constructiei (imbinarile grinzilor, imbracamintea de scanduri batute in cuie forjate) cat si stilul amenajarilor interioare (tavanul naosului si catapeteasma).

Ochiul Huitoarei la 28,76 km. Ochiul Huitoarei este o stanca din care izvoreste un parau, si care se afla pe dealul Huitoarei, deasupra comunei Dofteana. Pe fruntea Huitoarei. Un GPS bun te conduce cu exactitate la ascunzis. Ochiul Huitoarei. Mie mi-a reusit abia la a treia incercare. Aceasta piatra care se umezeste inainte de venirea ploii, este un fel de stanca-meteorolog, barometru natural.

Varful Grindusu Muntii Tarcaului la 28,85 km. Grindusul, cu cei 1664 m ai sai, este cel mai inalt din Muntii Tarcaului, dar si din Muntii Trotusului, numindu-i astfel pe toti cei din care isi trage apele Trotusul.

Poiana Gitioana Muntii Tarcaului la 29,07 km. Orice om pasionat de munte, de drumetie, in general, a lecturat mai in copilarie, mai incoace, spre maturitate, descrierile de calatorie prin muntii Neamtului ale lui Calistrat Hogas. Intr-una dintre acestea se vorbeste si despre Culmea Gitioana.

Casalotul din Caldari Muntii Tarcaului la 29,13 km. La Caldari este numele unui mic perimetru aflat sub Culmea Scãrisoara, un picior al Muntelui Stogu - ultimul varf serios (1519 m) al Culmii Grindusu din Muntii Tarcaului.

Stanca Piatra Soimului la 29,36 km. Promontoriul este situat in comuna care i-a imprumutat numele (anterior Calu-Iapa - Calu), la granita dintre satele Piatra Soimului-Calu si Poieni-Fundu Calului, pe stanga paraului Calu. Impresioneaza prin faleza din frunte, alcatuita din strate de gresie de grosimi diferite.

Cascada Duras Muntii Tarcaului la 29,44 km. Printre multele, dar, in general, micile si, totusi, spectaculoasele cascade ale Muntilor Tarcau, Cascada Duras este una care beneficiaza de acest ultim atu. Modificari descriere Cascada Duras. Din neglijenta am consemnat ca distanta din capatul Negulestilor pana la Cascada Duras 8-9 km. Este situata pe paraul Iapa, afluent al Bistritei, la 6-7 km distanta de satul Negulesti.

Capela Bozdos Valea Seaca Nicolae Balcescu la 29,67 km. Pe Dealul Bozdos (Ungureanului) ce domina satul Valea Seaca dinspre vest se afla, ca pe toate dealurile din nord-vestul Culmii Pietricica, o capela a puternicei comunitatii catolice bacauane de sub aceasta culme.

Lacul Poiana Uzului la 30,16 km. Despre Lacul Poiana Uzului, mentionam ca data oficiala a nasterii sale, anul 1973, cand a fost terminat barajul (constructia a inceput din 1965). Lacul Poiana Uzului. Locatie spectaculoasa, neexploatata din punct de vedere a agrementului lacustru, abandonata ca obiectiv turistic (motelul, drumul de coasta, electrificare), asteapta timpuri mai bune. Un ascunzis de exceptie. Fara a da mai multe amanunte despre locatia ascunzisului - dacat a facut-o cel care a ales-o - nu putem trece cu vederea frumusetea locului. Barajul, din beton, cu contraforti, este inalt de 84 m.

Poiana cu lac si foisor Muntii Tarcaului la 30,25 km. La capatul unui sir de obiective naturale pitoresti si interesante - Statiunea balneara Negulesti, Schitul Sfantul Andrei, Cascada Duras, Lacul Iapa, se afla o veche amenajare cinegetica, avand drept principala componenta un foisor ridicat in marginea unei poieni ce are in mijloc un laculet.

Picturi murale Bacau la 30,34 km. In cadrul unui proiect de regenerare urbana prin arta stradala, au fost schimbate zidurile gri a zeci de cladiri din orasul Bacau. Picturile murale au fost realizate cu vopsea purificatoare de aer, astfel incat Bacaul este azi orasul cu cele mai multe picturi purificatoare din Europa.

Canionul Dofteana la 30,35 km. Canionul Dofteana este un canion micut, dar spectaculos, lung de aproximativ 400 m si adanc de 30 m. Ascunzis cu nabadai. "Nabadaile" din titlu inseamna locul, in sine, al ascunzisului (a se miza pe GPS. Cutie noua la Canionul Dofteana. De astazi exista o cutie noua la canion, in acelasi loc in care a fost ascunsa cea veche; se subintelege, coordonatele sunt aceleasi. Canionul Dofteana. Dupa test, mi-am invatat lectia. Canionul devine din ce in ce mai interesant, cum il parcurgem.

Lacul Iapa la 30,49 km. Lacul Iapa este, daca nu cel, printre cele mai recente lacuri, cat de cat notabile, aparute in mod natural. Este consecinta unei masive alunecari de pamant pornite, in jurul anului 2010, de pe unul dintre versantii paraului Iapa, a carei limba a blocat complet curgerea paraului Iapa, afluent al Bistritei.

Stanca Cucului de la Bogata la 30,87 km. Satul Bogata este accesibil pe DN 12A, Miercurea Ciuc - Onesti, fiind la 4 km vest de Targu Ocna. Altceva!. Desi am incercat eventul (cele trei cutii noi din zona), inserarea a vrut cu totul altceva. Piatra cu piton?. Ascunzisul este aproape drive-in, in fata stancii fiind loc destul pentru parcare. Povestea pitonului. Ofer acest raspuns ca observatie generala, pentru ca ar putea fi de folos si altora. Obiectivul despre care vorbim se afla la jumatatea distantei dintre Bogata si Dofteana (3,5 km vest de Bogata), la marginea soselei.

Varful Cotumba Muntii Ciucului la 30,98 km. Varful Cotumba (1252 m) este punctul culminant al unui masiv muntos reprezentand un sector bine evidentiat in cadrul Muntilor Ciucului, datorita retelei hidrografice care il personalizeaza.

Biserica de lemn din satul Buchila Nicolae Balcescu la 31 km. Este o bisericuta catolica mai putin cunoscuta, deservind cimitirul satului Buchila aflat la periferia sa. Traditia satului afirma ca biserica are cinci secole de existenta, dar e documentata doar din 1893.

Varful Biliboc Muntii Tarcaului Zona Ghimes la 31,31 km. Depresiunea Ghimes este prinsa intre Muntii Ciucului (sud) si cei ai Tarcaului (nord). Varful Biliboc. Pe o vreme de toamna ca in basme, intr-un peisaj reconfortant, am ajuns la varful si monumentul Biliboc. Dinspre culmea celor mai inalte varfuri ale Muntilor Tarcaului, Grindusu-Ciudomiru-Bortoasa, se desprinde un puternic brat lateral ce se termina deasupra depresiunii Ghimes prin cateva picioare.

Cetatea din valuri de pamant Redut Ghimes la 31,86 km. Cetatea se afla pe botul de deal ce formeaza interfluviul dintre paraul Karenta (pe versantul opus se afla complexul memorial Kontumac) si paraul Sant (cel pe care era trasata granita dintre Imperiul Austro-Ungar si Moldova, pornind din Pasul Ghimes-Palanca). Ascunzis pe teren privat. Dupa ce am parcat masina langa batrana locomotiva, am pornit in cautarea geocutiei ascunsa langa cetatea din valuri de pamant, aflata la est de Kontumac. Cetatea Redut nu e cetate!. Am reusit sa gasim date despre "cetate", pe care le vom publica in curand. Cetatea din valuri de pamant Redut - Ghimes. In orice anotimp zona arata impecabil. Un drumusor suie in 15 minute la cetate, pe versantul stang al unui paraias ce curge intre Karenta si Sant.

Dealul Dracoaia la 31,93 km. Dealul Dracoaia se afla intre orasul Targu Ocna si comuna Dofteana, la nord-est de raul Trotus. Multumiri pentru semnalizarea erorilor. Denumirea gresita a localitatii Dofteana a aparut din cauza unei greseli de dactilografiere. Pe Drumul Crucii pe Dracoaia. Dealul Dracoaia reprezinta un cert punct de atracție (aproape irezistibila) pentru cine suie/coboara pe Valea Trotușului cu mașina ori cu trenul, datorita alurii sale semețe, singulara în contextul culmilor de primprejur. Dealul Dracoaia. Am gasit cutia in stare buna. Dealul este de tip hogback, o creasta ascutita care a ramas in urma eroziunii intr-o zona cu strate de duritati diferite, puternic inclinate.

Monumentul lui Emil Rebreanu Palanca la 32,1 km. Este binecunoscut, de orice absolvent de liceu, romanul lui Liviu Rebreanu, Padurea Spanzuratilor, care descrie destinul tragic al lui Apostol Bologa, alias Emil Rebreanu, fratele scriitorului. Monumentul lui Emil Rebreanu - Palanca. Locatie accesibila, scari lucrate in piatra, loc de aducere aminte. Dupa ploaie rasar si geocutii, nu numai ciuperci. In momentul in care am ajuns la fata locului, ploua din greu. Gasit cutia. Drumul prin pasul Ghimes este usor spre prost, cam trancane masina. Roman fiind, dar ofiter in armata Imperiului Austro-Ungar, pus in situatia de a lupta impotriva coetnicilor sai, gaseste ca singura solutie dezertarea.

Biserica de la Kontumac Ghimes la 32,18 km. Despre existenta unei carantine, la postul de frontiera din Pasul Ghimes-Palanca, se vorbeste intr-un document din anul 1764; iar biserica ce a fost construita pentru a deservi personalul postului de frontiera dateaza din 1782. Aveti dreptate. Am ramas si eu nemultumit de ascunzis. Biserica Kontumac. Ascunzisul este foarte expus in zilele cu vizitatori. Acest gen de ascunzis nu rezista. Cand am ajuns la fata locului, nu era nimeni, puteam sa caut linistit.

Locomotiva veche din Pasul Ghimes-Palanca la 32,21 km. Pe langa frumusetile naturale, bazinul superior al Vaii Trotusului, constituie un important punct geografic, Pasul Ghimes - Palanca, fiind o trecatoare importanta, care face legatura dintre Transilvania si Moldova. Locomotiva cu aburi. Pacat ca nu e recondiționata. Acest al doilea ascunzis, mai rezistent. Macar ascunzisul a scapat vandalizarii (poate nu stiti, Trekkingklub amenajase mai inainte un ascunzis aici, dar acela n-a scapat. Coaja unui ou de ciocolata in locomotiva. Cand am sosit la fata locului, erau niste persoane in apropiere, asa ca am pornit sa caut mai intai ascunzisul de langa cetatea din valuri de pamant.

Cetatea Rakoczi Ghimes-Faget la 32,28 km. Cetatea Rakoczi, aflata la granita dintre comunele Palanca si Ghimes-Faget, a fost ridicata tocmai in legatura cu granita, dar, in vremea aceea, dintre Austro-Ungaria si Moldova. Fotografii de nota 10. Multumesc pentru apreciere, desi nu am prevazut ca ascunzisul sa se ascunda in halul in care am vazut in fotografie. Descriere confuza, cautare nereusita. Din cate am inteles eu, nu a fost chiar o cetate, ci a fost numai un punct de observare, de supraveghere a traficului vamal. Neglijenta impardonabila. Exista, intr-adevar, o confuzie in descriere: intre est si sud; din pacate, esentiala. Principalul rol a fost cel de supraveghere a punctului vamal infiintat aici de principele Transilvaniei, Bethlen Gabor.

Pasul Hanu Muntii Tarcaului la 32,37 km. Putin sau deloc cunoscut, pasul Hanului face trecerea din valea Tarhausiului (bazinul Trotusului) in cea a Tarcutei (bazinul Bistritei).

Grotele militare de pe Muntele Cristes la 32,47 km. Muntele Cristes, de 1451 m, singularizat prin seile joase din jurul sau, se afla in Muntii Ciucului, pe interfluviul Sulta-Ciobanus.

Cascada Nasolea la 32,82 km. Numele cascadei, aflata, de fapt, pe raul Uz, este luat de la cel al muntelui pe la baza caruia curge, Nasolea Mare, acelasi ca si al paraului a carui gura de varsare in Uz este putin in amonte fata de cascada. Cascada Nasolea. Locatia este pe malul drept al raului Uz. Pe o vreme nasoala la Cascada Nasolea. Ascunzisul se afla in amonte fata de cascada, de langa uriasele radacini despre care se vorbeste in indicatie.

Drumul Crucii Dracoaia la 32,85 km. Drumul Crucii de pe Dracoaia este marcat cu tablete sculptate în lemn, reprezentând cele 14 opriri biblice. Nici drumul nu mai e ce a fost. Am parcurs acest traseu si atunci cand am gasit geocutia de pe Dracoaia.

Biserica de lemn Valea Mare Faraoani la 32,97 km. Biserica de lemn - inima de stejar - din satul Valea Mare, comuna Faraoani, este una dintre cele mai vechi dintre cele ale comunitatilor catolice din zona Bacaului.

Gurile vechilor mine de sare de la Targu Ocna la 33,46 km. La Targu Ocna, de sub dealul numit Fetele Targului (versantul vestic, dinspre paraul Valcele), se extrage sarea de prin secolul XIV (documentat). Sare versus frigider. Cum metodele de conservare au evoluat, sarea nu mai are mare cautare, decat pentru industrie sau iarna la drumuri. Surpriza din ascunzis. Dupa excursia de pe dealul Cosna, mi-a ramas doar putin timp pana la inserare. Initial, pur si simplu se sapau gropi (sarea aflandu-se si la adancimi mici).

Stanca Burlii de pe Dealul Cristan la 33,92 km. Dealul Cristan este fragmentul principal (median) al unui interfluviu de la periferia estica a Muntilor Tarcaului.

Cascada Bahrin la 34,14 km. Bahrinul Mic este numele unui segment - cel de obarsie - al unui mic aflunt al Bistritei. La varsare se numeste Sasca.

Cimitirul Eroilor de la Poieni Targu Ocna la 34,33 km. Satul Poieni, ce reprezinta azi o suburbie a orasului Targu Ocna, e aflat la 1,5 km vest de oras, pe DN 12A, Miercurea Ciuc - Onesti. Cimitirul Eroilor de la Poieni - Targu Ocna. Am parcat pe ulita de langa monument, este loc suficient in spatele edificiului. Stanga sau dreapta?. Am parcat pe marginea drumului, undeva intre sonda straveche si cimitirul eroilor, deplasandu-ma apoi pe jos pana la ambele ascunzisuri. Pe dealurile care il strajuiesc dinspre sud, Magura si Ciresoaia, s-au desfasurat bataliile din Primul Razboi Mondial care au stopat ofensiva austro-ungara de pe frontul Oituz, din august 1917.

Sonda straveche de la Poieni Targu Ocna la 34,62 km. Este vorba despre cea mai veche sonda sapata prin foraj mecanic din Romania. Sonda straveche de la Poieni - Targu Ocna. Desi zona e intens circulata, trebuie sa ne gandim ca asa a inceput dezvoltarea industriala a Vaii Trotusului - cu extractia bogatiilor subsolului (sare, carbune, petrol). Titlul comentariului. Este inutil folosirea titlului ascunzisului pentru titlul comentariului. Usor de gasit, mai greu de scos. Am parcat pe marginea drumului, undeva intre sonda straveche si cimitirul eroilor, deplasandu-ma apoi pe jos pana la ambele ascunzisuri.

Manastirea Caraclau Barsanesti la 34,8 km. Manastirea, de maici, este una recentã, din 2000, fiind rodul eforturilor locuitorilor satului Caraclau, com. Barsanesti.

Trovantii de la Viisoara Muntii Berzunti la 34,92 km. Trovantii constituie o curiozitate, deja destul de comuna. Trovantii de la Viisoara si mai mult decat atat!. Felicitari initiatorului care a consemnat pe site acest punct de interes. Trovantii de la Viisoara - Muntii Berzunti. Pe acoperisul lumii-asa te simti langa crucea de pe dealul Docmana. Trovanti langa poteca, geocutie pe varful dealului. Ascunzisul amenajat pe delalul Docmanei a fost ultimul obiectiv cautat in acea zi. Chiar daca cei de la Costesti, Valcea reprezinta inca imaginea referentiala a subiectului, exista numeroase alte locatii cu dezvoltari mult mai spectaculoase.

Cineritele de la Somusca la 35,31 km. Cineriele sunt tufuri vulcanice - roci formate prin sedimentarea si consolidarea cenusii vulcanice. Cele de la Somusca, com.

Troita Eroilor Cosnea la 35,52 km. Troita a fost ridicata in 2010 de comunitatea romaneasca din satele Cosnea (comuna Agas) si Pajistea (comuna Palanca) in cinstea granicerilor romani care au pierit pe aceste meleaguri in timpul Primului Razboi Mondial. Sub privirile unui caine ciobanesc plictisit. Se pare ca troita se afla mai aproape de satul Pajistea, decat de Cosnea. Calauza. Ajutorul GPS este binevenit pentru a ajunge in zona cutiei.

Varful Tatalui Muntii Ciucului la 35,52 km. Precizat pe harti si cu numele Apahavas sau Ciughes, Varful Tatalui reprezinta unul dintre punctele de altitudine mai importante (1334 m) ale complexului de culmi din extremitatea nord-vestica a Muntilor Ciucului, oferind o deschidere de 360 de grade asupra imprejurului. Am ajuns aici prin Ciughes-Palanca, pe paraul Palistanenilor. Desi este iarna, am avut parte de un curcubeu. Iarna adevarata si geocutie noua pe Muntele Tatalui. In zilele precedente a nins. Deocamdata starnit. Dispariția celor doua cutii de pe Muntele Tatalui (vârf și Fântâna Rece) mai mult m-a stârnit, sa mai trec sa verific ascunzișurile - mai ales când, se întâmpla, ca aici, - sa fac câte un traseu prin zona.

Schitul Lipovenilor la 35,77 km. Numindu-l si Bahrin, vorbim, acum, despre un schit reinfiintat dupa 1990 de lipovenii din Piatra Neamt. Biserica lor de aici dateaza, ca institutie, de la mijlocul secolului XIX, cladirea a ars in 2008.

Monumentul Eroilor Magura Ocnei Targu Ocna la 35,82 km. Monumentul Eroilor de pe Magura Ocnei din orasul Targu Ocna este un monument comemorativ al militarilor romani morti in Primul Razboi Mondial.

Fantana Rece Valea Boros la 35,93 km. Geografic vorbind, Fantana Rece (Hideg-kut) reprezintã izvorul paraului Boros  (afluent al Trotușului), de-a lungul sau intinzandu-se satul Valea Boros (comuna Lunca de Jos, judetul Harghita), de unde se realizeaza si cel mai facil acces la obiectiv, cale de 8,5 km. Geocutie noua la Fantana Rece. Ultima data am vizitat Fantana Rece si Muntele Tatalui in anul 2012, in luna mai. Multumiri calduroase pentru cutia de la Fantana Rece. Cred ca am mai trecut pe la Fântâna Rece dupa ce am ascuns prima cutie - cea, între timp, disparuta.

Izvorul de la Botul Farcului la 36,11 km. Micul izvor despre care e vorba se afla pe poteca culmii principale a Muntilor Nemira, marcata cu banda albastra, in apropiere (15 minute) de Botul Farcului. Izvorul din carare. Urmand indicatiile d-lui profesor, am ajuns aici intr-o zi de toamna autentica.

[ Sus ↑ ]