Localitatea Albina (judetul Braila) Resedinta: Tichilesti.
Bazilica paleo-crestina Niculitel la 47,99 kmBazilica paleo-crestina se afla pe strada Muzeului numarul 1, in partea de nord-est a satului Niculitel. A fost ridicata la sfarsitul secolului al IV-lea, in timpul domniei imparatilor Valens si Valentinianus, si a suferit modificari in secolul al V-lea, in timpul domniei imparatului Theodosius al II-lea.

La poalele muntilor Macin, in apropiere de comuna Greci, gasim un copac singuratic, care a devenit faimos datorita pozelor fotografului Mircea Bezergheanu. Geocutia de la Copacul lui Bezergheanu - Copacul e emblematic si celebru in zona Pietrelor Mariei de langa Muntii Macin.
Troesmis la 25,45 kmCetatea Troesmis, una din cetatile principale ale getilor, se afla pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta.
Sub Pietrele Mariei Muntii Macinului la 31,42 kmPietrele Mariei reprezinta o spectaculosa formatiune granitica din Depresiunea Greci, martor al eroziunii de care au avut parte hercinicii Munti ai Macinului. Pietrele erau, pe Maria nu am vazut-o - Pietrele le-am gasit, ascunzisul de asemeni, vant cat cuprinde. Geocutia lipseste, dar macar am gasit umbra - Ajungand in muntii Macin, primul geoobiectiv vizitat de mine au fost Pietrele Mariei.
Vechiul cimitir turcesc Iaila la 43,87 kmPasul Iaila - Yayla - Carapelit - 192 m - desparte Muntii Macinului de Podisul Babadagului. Pe panta vestica a pasului, sub culme, se afla un vechi cimitir turcesc, zice-se parasit, desi, de la unul dintre locuitori am aflat ca n-ar fi decat neingrijit.
Lacul Balta Alba Balta Alba la 43,28 kmLacul Balta Alba este situat langa localitatea omonimã (resedinta de comuna), accesul, mai facil, la el facandu-se insa din satul Baile, al aceleasi comune. Lacul este declarat rezervatie naturala in vederea protejarii speciilor de pasari, sedentare si migratoare, ce aleg sa cuibareasca sau doar sa se hraneasca aici.
Cismeaua de langa biserica Sfantul Atanasie Niculitel la 47,61 kmCismeaua de langa biserica Sfantul Atanasie din Niculitel se afla la intersectia strazilor Bisericutei, Fotografilor, si drumul judetean DJ229. Deasupra tevii de scurgere are doua cavitati varuite in alb, de unde lipseste probabil tablita cu inscriptia originala.
Tabia Veche la 44,89 kmPe malul drept al Dunarii sunt cunoscute cel putin doua cetati getice: Dinogetia (Garvan) si Noviodunum (Isaccea). Panoramele satelitare realizate de Google Earth evidentiaza insa si alte amprente ale solului specifice urmelor unor cetati antice, precum cea numita Tabia Veche.
Geamia Mahmud Yazici Isaccea la 47,36 kmGeamia Mahmud Yazici se afla in Isaccea, pe strada 1 Decembrie numarul 19. Dateaza din sfarsitul secolului al XVIII-lea, si este monument istoric avand codul TL-II-m-A-06006.
Cismelele de pe Strada Bazilicii Niculitel la 47,71 kmPrima cismea se afla la intersectia strazilor Bazilicii si Invatatorilor din Niculitel, aproape de strada Isaccei, drumul judetean DJ229. A doua cismea de pe strada Bazilicii se afla la intersectia cu strada Viticultorilor.
Macin la 26,57 kmMuntilor Macin sunt alcatuiti in special din granit, si sunt cei mai batrani din Europa - varsta aproximativa a muntilor Macin este de 250 milioane ani, fata de muntii Carpati in varsta de doar 35 mil ani. Macin - Dupa o dupa-amiaza petrecuta la Iacobdeal a urmat o tura in Muntii Macin, mai exact Creasta Pricopanului. Scurtatura sa zicem - Ca sa gasim ascunzisul a trebuit sa scurtcircuitam oarecum traseul tuistic al crestei Pricopanului. Odinioara inalti, acum foarte erodati, muntii Macin au cel mai inalt varf, varful Tutuiatu cu 467m.
Malul Dunarii langa IC Bratianu la 30,18 kmIn drum spre muntii Macin, am traversat Dunarea cu bacul intre Galati si comuna IC Bratianu. Lipsa geocutie - Profitand de vremea frumoasa de dupa revelion, am trecut Dunarea dupa cutiutele ascunse , cele mai apropiate. Ajungand pe malul din judetul Tulcea, am fost impresionat de aspectul malului.
Cazemata de pe Dealul Bugeac la 30,76 kmDealurile Bugeacului reprezinta prelungirile extrem-nordice ale Muntilor Macin, relativ departate, izolate si mult mai joase decat corpul principal al acestor munti, de care sunt legate prin Pasul Garvan (58 m). Vara nu-i ca iarna - Am trecut Dunarea cu bacul, de la Galati la comuna IC Bratianu, unde am amenajat un geoascunzis. Felicitari pentru drumetie - Si pentru gasirea geocutiei.
Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei la 31,58 kmFormatiune stancoasa deosebit de spectaculoasa, Pietrele Mariei se aseamana, mai ales privite de pe creasta, cu spinarea unui dinozaur. Indicatii prea vagi - Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul. Se compune din mai multe grupuri de stanci, orientate in directia de la sud-est spre nord-vest.
Cheile Chediului Muntii Macinului la 33,34 kmChediul este un paraias, cel mai adesea sec (vara), ce curge prin marginea vestica a golfului Cazluc al Depresiunii Greci (5 km de Greci). Nu - Nu, in august, nu. Eu nu am fost atent - Ascunzisul a fost amenajat in august, si accesand muntesiflori.
Varful Tuguiata Podisul Babadagului la 45,56 kmVarful Tuguiata este cel mai inalt varf al Podisului Babadagului, avand 402 m. Geocutia de pe Tuguiata este deteriorata - Am gasit geocutia foarte usor, dar am constatat ca aceasta este deteriorata. Spre, incotro vrei - Avand in vedere ca veneam de la dealul cu bujori de langa satul Atmagea. Nu are valente peisagistice deosebite, platoul sau somital fiind o poienita inconjurata de padure.
Cetatea antica Dinogetia Garvan la 31,42 kmCetatea antica de la Dinogetia este un sit arheologic complex, pluristratificat, in a carui arie au fost identificate in urma cercetarilor arheologice de teren efectuate in cursul secolului XX urmatoarele. Cetatea buruienilor si ierburilor aromatice - De pe drumul asfaltat se poate ajunge pana la poarta sitului arheologic cu masina, pe un drum de pamant, posibil inundat cu ocazia ploilor. O asezare getica preromana, un castru roman din secolul al II-lea (bine documentat epigrafic), o citadela romana tarzie (sfarsitul secolului III - inceputul secolului al VII-lea) si cetatea medio-bizantina (datand din secolele X-XII).
Izvorul Cozluk Muntii Macinului la 34,03 kmTraseul Cozluk: Greci - Pasunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Stramb - Baia de arama - Pietrele Lacului - Varful Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei - Greci. Bujori in zona Cozluk - Nu mi-am propus parcurgerea intregului traseu turistic Cozluk, pe marcajul punct rosu. Indicatii prea vagi - Soarele mi-a zambit atat de pe piatra cat si de pe copac, harletul era la locul lui, frunzele erau asternute frumos, dar cutiuta a fost de negasit.
Cismeaua din Valea Teilor la 48,55 kmCismeaua din Valea Teilor a fost construita in anul 1984 de catre Carastoian Nicolae si consatenii comunei. A fost reparata de primaria comunei Valea Teilor in anul 2019.
Lacul Iacobdeal Turcoaia la 27,76 kmLacul Iacobdeal se afla pe teritoriul comunei Turcoaia, pe dealul Iacobdeal, intr-o fosta cariera de piatra. Este numit de catre localnici La fantana.
Podul si cazematele germane de langa Balta Salcuta la 31,28 kmPe DN 22E, ce pleaca din satul IC Bratianu, punctul de trecere cu bacul spre si dinspre Galati, spre interiorul Dobrogei, la 8 km de sat, dar pe teritoriul satului Garvan, se afla Balta Salcuta, amenajata si pentru pescuit de agrement. Dupa ce a plecat ciobanul cu turma de oi - Prima data am ajuns la capatul nordic al ramasitelor podului german. Geocutia de la piciorul podului german - Desi am mai vizitat ruinele podului german, carora de altfel le-am admirat trainicia, nu stiam ca au si secrete. Vizavi, peste sosea, se afla picioarele unui pod neterminat, precum si ruinele catorva cazemate.
Stejarul din Valea Cozluk Muntii Macinului la 33,27 kmTraseul turistic Cozluk, marcat cu punct rosu, trece prin valea Cozluk. Lipsa geocutie in stejar - Desi m-am invartit in jurul lui, am cotrobait in toate gaurile din stejar, nu am gasit geocutia. Chiar langa drum putem vedea un stejar imens, cu circumferinta de 5,5 m.
Crucea celtica Niculitel la 45,62 kmPe potcoava de dealuri - ale Niculitelului - ce inconjoara localitatea Niculitel s-au descoperit urmele unei cetati, apreciata a fi dacica, precum si cele ale asa-numitului Troian - Val al lui Traian - un val de pamant cu caracter defensiv din epoca romana ori bizantina.
Fantana Zmeului Niculitel la 47,82 kmLa est de satul Niculitel se ridica dealul Zmeului, compus din calcar cenusiu, deal care se ridica la 160 m deasupra nivelului marii. Din acest deal izvoreste o apa limpede si racoroasa, si care se scurge spre vatra satului.
Culmea Pricopanului - Muntii Macin la 26,1 kmCulmea Pricopanului este creasta secundara, dar impunatoare a Muntilor Macin, caracterizata prin uriase formatiuni granitice, stanci semete si panorame vaste de jur imprejur. Peisajul ca si relieful este de tip alpin si chiar daca inaltimea culmii pare aparent mica, efortul este usor sustinut la urcus.
Zidul Genovez Canaraua turceasca Harsova la 54,46 km. O plimbare pe platoul promontoriului calcaros numit Canaraua Turceasca, merita a fi facuta, si pentru panoramele pitoresti, avand ca punct de interes orasul Harsova. Sit sub constructie - Dupa ce am vizitat Baile Puturoasa, Dealul Baroi, Canaraua Rosie, Camera patrata cu etaj, Piatra cu capac, Crucea comemorativa de pe Dealul Catedralei. Un relict al varstei medievale a cetatii il constituie impresionantul Zid Genovez, aflat la baza canaralei.
Coltanii Mari la 66,35 km. Rezervatie geologica, botanica si faunistica, Coltanii Mari reperezinta un afloriment de sisturi verzi. Cele mai vechi din Dobrogea expuse la suprafata, varsta caledonica circa 600 milioane de ani.
Cetatea Ibida Slava Rusa la 66,29 km. Cetatea Ibida este situata la marginea de vest a satului Slava Rusa, pe valea paraului Slava. Este singura cetate al carei spatiu fortificat este strabatut de un curs de apa, si prezinta lucrari de indiguire, canalizare, poduri.
Pestera de la Stanca Dealul Consul la 50,9 km. Dealul Consul are o alcatuire mai putin comuna, pe de o parte din roci vulcanice, pe de alta parte dintr-un soclu de calcare triasice, intr-o klippa de acest gen fiind cantonata si Pestera de la Stanca.
Geamia sultanului Mahmut Harsova la 54,2 km. Geamia sultanului Mahmut a fost construita in jurul anului 1812, in timpul sultanului Mahmut al II-lea. Minaretul si cladirea geamiei se afla pe strada Vadului numarul 8, este monument istoric, avand codul CT-II-m-A-02892.

Dealul cu bujori - Atmagea, Ciucurova. Bujori fara petale - Sosind dinspre nord, am gresit intersectia. Bujori cu boboci - Am reusit destul de usor sa gasim poiana cu bujorii.
Dealul Consul la 52,8 km. Este o aparitie insolitã in peisajul muntos al Dobrogei de Nord prin izolarea sa de dealurile Babadagului din imprejurimi si de care tine structural. Pentru masivitate, vigurozitate si zveltete, pentru salbaticia reliefului isi merita renumele de munte, chiar daca are doar 333 m.
Manastirea Cerbu la 51,94 km. Este o manastire infiintata recent, in anul 2000, bisericuta, corpurile de chilii fiind construite intre 2000-2006. Scorburi fara cutie, dar pline cu furnici - Cred ca am gasit copacul despre care se vorbeste in informatia ajutatoare, a se vedea poza atasata, dar toate scorburile erau goale. Manastire langa padurea Topolog - Dupa ce am facut o plimbare in padurea Topolog, si am gasit boboci de bujori, m-am oprit la Manastirea Cerbu. Atrag atentia 9 troite dispuse in zig-zag pe panta unui deal din incinta, traseul lor inchipuind Drumul Crucii si conducand la un paraclis central.
Cismeaua din Padurea Trestenic la 54,57 km. Trestenic este unul dintre satele componente ale comunei Nalbant. Pe site-ul comunei, la capitolul obiective turistice este trecutã Cismeaua din Padurea Trestenic, dar fara nici o alta precizare.
Biserica din Telita Frecatei la 54,38 km. Biserica satului Telita - relativ de curand, declarata monument istoric - este renumita prin arhitectura specifica bisericilor slave si prin numarul de turnuri, 6 sau 7.
Camera patrata Canaraua Rosie Harsova la 53,61 km. Pe malul drept al Dunarii, intre Harsova si Ghindaresti, pot fi delimitate cinci grupuri de faleze de stanca, denumite canarale. Pornind de la nord-vest spre sud-est, acestea sunt Canaraua Rosie (dealul Varos), Canaraua Tiganeasca, Canaraua Turceasca, Stancile Mosul si Baba, si Canaraua La Porumbei.
Cetatea de calcar de pe Dealul Edirlen la 54,77 km. Dealul Edirlen se afla la extremitatea nord-estica a Dealurilor Niculitelui, fiind declarat rezervatie naturala mixta, botanico-faunistica. In plus, pe varf se afla si urmele unei cetati de refugiu de prin sec V-III ante Cr, foarte putin cercetata din punct de vedere arheologic.
Crucea de la Harsova Dealul Belciug la 54,41 km. Crucea comemorativa de la Harsova, care se afla pe dealul Belciug (Dealul Catedralei, Canaraua Tiganeasca), a fost ridicata in anul 1913. In data de 17 septembrie 1912, a avut loc un tragic accident pe Dunare, in care au pierit 26 de ofiteri, subofiteri si soldati.
Locuinta rupestra Dealul Baroi Harsova la 52,29 km. La nord-vest de Harsova, intre Dunare si drumul national DN2A, pe dealul Baroi, se afla un sit arheologic rupestru. Incercare de localizare nereusita - Avand la dispozitie coordonatele precizate in Repertoriul Arheologic National, am incercat localizarea sitului arheologic rupestru. In terasa inalta a dealului se vede o cavitate, care a fost folosita ca si locuinta rupestra, probabil si ca complex monahal.
Fosta scoala Harsova la 54,24 km. Ansamblul constituit din fosta scoala si fosta locuinta a directorului scolii se afla in Harsova, pe strada 9 Mai numarul 2. A fost construit la inceputul secolului al XX-lea, in 1902, si este monument istoric categoria B, avand codul LMI CT-II-a-B-02889.
Izvorul Tamaduirii Alba la 50,4 km. Izvorul Tamaduirii se afla la 2 km de satul Alba, pe drumul catre Valea Teilor. Cladirea ridicata deasupra izvorului este pictata cu scene religioase, si este dotata cu o cruce acoperita si pictata.
Copyright © 2007-2025 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.