Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Macin?
-
Saua Sulucu - Muntii Macinului la 760 m.
-
Varful Sulucu Mic Muntii Macinului Judetul Tulcea la 820 m.
-
Varful Piatra Raioasa Muntii Macinului Judetul Tulcea la 1,1 km.
-
Cariera Macin la 1,2 km.
-
Sfinxul Dobrogei Muntii Macinului Judetul Tulcea la 1,4 km. Sfinxul Dobrogei - Saua Serparu.
-
Varful Vraju - Culmea Pricopanului la 1,6 km. Culmea Pricopanului este creasta secundara, dar impunatoare a Muntilor Macin, caracterizata prin uriase formatiuni granitice, stanci semete si panorame vaste de jur imprejur.
-
Fantana de leac la 1,9 km.
-
Cariera Greci la 6 km.
-
Izvor Tutuiatu Muntii Macinului la 6,5 km.
-
Saua Tutuiatu Muntii Macinului la 6,5 km.
-
Varful Tutuiatu Muntii Macinului la 6,8 km.
-
Copacul lui Bezergheanu Muntii Macinului la 10,4 km. La poalele muntilor Macin, in apropiere de comuna Greci, gasim un copac singuratic, care a devenit faimos datorita pozelor fotografului Mircea Bezergheanu. Geocutia de la Copacul lui Bezergheanu. Copacul e emblematic si celebru in zona Pietrelor Mariei de langa Muntii Macin.
-
Sub Pietrele Mariei Muntii Macinului la 10,6 km. Pietrele Mariei reprezinta o spectaculosa formatiune granitica din Depresiunea Greci, martor al eroziunii de care au avut parte hercinicii Munti ai Macinului. Geocutia lipseste, dar macar am gasit umbra. Ajungand in muntii Macin, primul geoobiectiv vizitat de mine au fost Pietrele Mariei. Pietrele erau, pe Maria nu am vazut-o. Pietrele le-am gasit, ascunzisul de asemeni, vant cat cuprinde.
-
Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei la 10,9 km. Formatiune stancoasa deosebit de spectaculoasa, Pietrele Mariei se aseamana, mai ales privite de pe creasta, cu spinarea unui dinozaur. Indicatii prea vagi. Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul.
-
Troesmis la 11,2 km. Cetatea Troesmis, una din cetatile principale ale getilor, se afla pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta.
-
Varful Cozluc Muntii Macinului la 11,5 km. Cozluc este unul dintre dealurile spectaculoase ale abruptului sudic al Muntilor Macin, prin haosul de stanci de pe culmea sa. Am vrut sa impusc doi iepuri dintr-o singura impuscatura. Planul meu a fost ca dupa parcurgerea Cheilor Chediului sa ajung cumva si pe varful Cozluc, respectiv la geoascunzis. Eroare, Sulucu e Cozlucu. Dintr-o eroare impardonabila - nostra culpa - am botezat varful Cozluc, unde am instalat o geocutie, cu numele altui varf, Suluc (care sunt, de fapt, doua, Mic si Mare).
-
Cheile Chediului Muntii Macinului la 11,7 km. Chediul este un paraias, cel mai adesea sec (vara), ce curge prin marginea vestica a golfului Cazluc al Depresiunii Greci (5 km de Greci). Eu nu am fost atent. Ascunzisul a fost amenajat in august, si accesand muntesiflori. Nu. N Chei superbe cu bujori deasupra. Sunt un mare amator de chei, astfel mi-a facut placere sa pot parcurge niste chei adevarate si in muntii Macinului.
-
Stejarul din Valea Cozluk Muntii Macinului la 12,1 km. Chiar langa drum putem vedea un stejar imens, cu circumferinta de 5,5 m. Lipsa geocutie in stejar. Desi m-am invartit in jurul lui, am cotrobait in toate gaurile din stejar, nu am gasit geocutia.
-
Lacul Turcoaia la 12,6 km.
-
Izvorul Cozluk Muntii Macinului la 12,7 km. Traseul Cozluk: Greci - Pasunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Stramb - Baia de arama - Pietrele Lacului - Varful Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei - Greci. Indicatii prea vagi. Soarele mi-a zambit atat de pe piatra cat si de pe copac, harletul era la locul lui, frunzele erau asternute frumos, dar cutiuta a fost de negasit! Pur si simplu n-am inteles unde sa caut. Bujori in zona Cozluk. Nu mi-am propus parcurgerea intregului traseu turistic Cozluk, pe marcajul punct rosu.
-
Lacul Iacobdeal Turcoaia la 15,1 km. Este numit de catre localnici La fantana.
-
Revarsarea la 15,2 km.
-
Locul fosilifer Bujoarele la 15,5 km.
-
Termele romane Cetatea Dinogetia la 15,6 km. Termele romane se afla la aproximativ 150 m distanta, in directia sud-est, de la cetatea antica Dinogetia.
-
Cetatea antica Dinogetia Garvan la 15,8 km. Cetatea antica de la Dinogetia este un sit arheologic complex, pluristratificat, in a carui arie au fost identificate in urma cercetarilor arheologice de teren efectuate in cursul secolului XX o asezare getică preromană, un castru roman din secolul al II-lea (bine documentat epigrafic); o citadelă romană târzie (sfârșitul secolului III - începutul secolului al VII-lea) și cetatea medio-bizantină (datând din secolele X-XII). Cetatea buruienilor si ierburilor aromatice. De pe drumul asfaltat se poate ajunge pana la poarta sitului arheologic cu masina, pe un drum de pamant, posibil inundat cu ocazia ploilor.
-
Castelul de apa Braila la 17,3 km. Castelul de apa - Strada Gradinii Publice, Gradina Mare, Braila.
-
Cazemata de pe Dealul Bugeac la 17,3 km. Dealurile Bugeacului reprezinta prelungirile extrem-nordice ale Muntilor Macin, relativ departate, izolate si mult mai joase decat corpul principal al acestor munti, de care sunt legate prin Pasul Garvan (58 m). Felicitari pentru drumetie. Si pentru gasirea geocutiei. Vara nu-i ca iarna. Dupa ce am trecut Dunarea cu bacul, de la Galati la comuna IC Bratianu, unde am amenajat un geoascunzis, am oprit prima data langa ramasitele podului si cazematele germane de langa Balta Salcuta. Geocutia de la Dealurile Bugeacului. Am pornit in februarie, pe 21, intr-o duminica pe la pranz, sa facem Dealurile Bugeacului.
-
Podul si cazematele germane de langa Balta Salcuta la 17,4 km. Vizavi, peste sosea, se afla picioarele unui pod neterminat, precum si ruinele catorva cazemate. Geocutia de la piciorul podului german. Desi am mai vizitat ruinele podului german, carora de altfel le-am admirat trainicia, nu stiam ca au si secrete. Dupa ce a plecat ciobanul cu turma de oi. Prima data am ajuns la capatul nordic al ramasitelor podului german. Podul ce n-a fost. Am vizitat podul ce n-a fost intr-o zi fierbinte de vara.
-
Ceasul public Braila la 17,5 km. Ceasul public - Piata Traian, Braila.
-
Tabia Veche la 18,4 km. Panoramele satelitare realizate de Google Earth evidentiaza insa si alte amprente ale solului specifice urmelor unor cetati antice, precum cea numita Tabia Veche.
-
Balta Zatun la 21,1 km.
-
Crucea celtica Niculitel la 21,4 km. Pe potcoava de dealuri - ale Niculitelului - ce inconjoara localitatea Niculitel s-au descoperit urmele unei cetati, apreciata a fi dacica, precum si cele ale asa-numitului Troian - Val al lui Traian - un val de pamant cu caracter defensiv din epoca romana ori bizantina.
-
Malul Dunarii langa IC Bratianu la 21,9 km. Ajungand pe malul din judetul Tulcea, am fost impresionat de aspectul malului. Lipsa geocutie. Profitand de vremea frumoasa de dupa revelion, am trecut Dunarea dupa cutiutele ascunse , cele mai apropiate.
-
Cetatea Noviodunum Isaccea la 23,4 km. Cetatea antica se afla in vestul Isaccei, pe malul Dunarii, la 2 km distanta, ajungandu-se la ea pe un drum neintretinut.
-
Locul fosilifer Tirighina Barbosi la 24,1 km.
-
Templul societatii meseriasilor Galati la 24,2 km. Singura sinagoga din Galati care a supravietuit vicisitudinilor timpului, cladirea dateaza din 1896, si a fost construita de Societatea Meseriasilor.
-
Monumentul de pe Dealul Cerbului Niculitel la 24,4 km. Este vorba despre un obelisc inalt de vreo 3 m, construit din piatra, dedicat eroilor din comuna Niculitel, cazuti in cele doua razboaie mondiale.
-
Balta Albina la 24,8 km.
-
Lacul Catusa la 25,1 km.
-
Gradina publica Galati la 25,8 km.
-
Cetatea Traian la 26,2 km.
-
Lacul Horia Balabancea la 28,8 km.
-
Vechiul cimitir turcesc Iaila la 29,7 km. Pe panta vestica a pasului, sub culme, se afla un vechi cimitir turcesc, zice-se parasit, desi, de la unul dintre locuitori am aflat ca n-ar fi decat neingrijit.
-
Lacul Vanatori la 29,8 km.
-
Biserica din Telita Frecatei la 30,7 km. Biserica satului Telita - relativ de curand, declarata monument istoric - este renumita prin arhitectura specifica bisericilor slave si prin numarul de turnuri, 6 sau 7.
-
Lacul Brates la 31,3 km.
-
Cetatea de calcar de pe Dealul Edirlen la 32,6 km. In plus, pe varf se afla si urmele unei cetati de refugiu de prin sec V-III a.
-
Dealul Asan Podisul Babadagului la 32,9 km. Podisul Babadag continua, fiziologic vorbind, culmea Muntilor Macin incepand din pasul Iaila sau Carapelit, ajungand pana pe malul Lacului Razelm.
-
Manastirea Celic Dere la 33 km.
-
Varful Tuguiata Batrana Podisul Babadagului la 33 km. Tuguiata Batrana nu are decat 383 m, este insa mai spectaculoasa, prezentand o serie de coltani prapastiosi pe culmea sa si golul aferent, ce ofera cateva belvederi spre sud si vest. Scop atins. Atingerea acestui obiectiv, sau a celui apropiat, Vf. Batran, dar mai prezentabil. Dupa ce am pus o cutiuta noua in ascunzisul de pe varful Tuguiata, mi-am continuat drumul spre Tuguiata Batrana.
-
Varful Tuguiata Podisul Babadagului la 33,2 km. Nu are valente peisagistice deosebite, platoul sau somital fiind o poienita inconjurata de padure. Spre, incotro vrei. Avand in vedere ca veneam de la dealul cu bujori de langa satul Atmagea, nu am mai ocolit pana la cimitirul turcesc Iaila, si am luat-o direct din Atmagea pe un drum de caruta, de-alungul padurii. Geocutia de pe Tuguiata este deteriorata. Am găsit geocutia foarte ușor, dar am constatat că aceasta este deteriorată.
-
Cismeaua din Padurea Trestenic la 33,2 km. Pe site-ul comunei, la capitolul obiective turistice este trecută Cismeaua din Padurea Trestenic, dar fara nici o alta precizare.
-
Pestera de la Stanca Dealul Consul la 33,3 km. Dealul Consul are o alcatuire mai putin comuna, pe de o parte din roci vulcanice, pe de alta parte dintr-un soclu de calcare triasice, intr-o klippa de acest gen fiind cantonata si Pestera de la Stanca.
-
Pestera de la Moara Dealul Consul la 33,8 km. Dealul Consul, preponderent alcatuit din roci vulcanice - porfire variat colorate - are la baza strate de calcar triasic, in care este cantonata si Pestera de la Moara.
-
Dealul Consul la 35 km. Pentru masivitate, vigurozitate si zveltete, pentru salbaticia reliefului isi merita renumele de munte, chiar daca are doar 333 m.
-
Dealul cu bujori Ciucurova la 36,1 km. Dealul cu bujori - Atmagea, Ciucurova. Bujori cu boboci. Am reusit destul de usor sa gasim poiana cu bujorii. Bujori fara petale. Sosind dinspre nord, am gresit intersectia, dar pana la urma am ajuns pe drumul de pamant care porneste din satul Atmagea si ne duce la geoascunzis.
-
Varful Secarul la 36,1 km.
-
Lacul Lozova la 36,8 km.
-
Cetatea Beroe la 38,8 km.
-
Manastirea Cerbu la 39,8 km. Atrag atentia 9 troite dispuse in zig-zag pe panta unui deal din incinta, traseul lor inchipuind Drumul Crucii si conducand la un paraclis central. Manastire langa padurea Topolog. Dupa ce am facut o plimbare in padurea Topolog, si am gasit boboci de bujori, m-am oprit la Manastirea Cerbu. Scorburi fara cutie, dar pline cu furnici. Cred ca am gasit copacul despre care se vorbeste in informatia ajutatoare, a se vedea poza atasata, dar toate scorburile erau goale.
-
Balta Seaca Movila Miresii la 43,9 km.
-
Rezervatia de liliac Fantana Mare la 52,5 km.
-
Lacul Tapraichioi la 53 km.
-
Cetatea Ibida Slava Rusa la 53,2 km. In prezent, cetatea este acoperita mai mult de jumatate de satul Slava Rusa.
-
Balta Zebil la 53,8 km.
-
Biserica catolica din Malcoci la 55,5 km. Satul Malcoci a fost infiintat in anul 1843 de 25 de familii germane, care purtau numele stramosilor lor originari din Alsacia, Valea Rinului, Baden, precum Weideman, Klein, Kress, Frank, fiind primul sat german catolic din Dobrogea.
-
Fortificatia Babadag la 56,5 km. Situl arheologic Fortificatia romana de la Babadag.
-
Rezervatia geologica Agighiol la 57,5 km.
-
Cetatea Nufaru la 57,7 km.
-
Lacul Babadag la 57,8 km.
-
Cetatea Cius Garliciu la 58,3 km.
-
Lacul Vlascuta la 59,4 km.
-
Lacul Hazarlic la 59,8 km.
-
Dunele de nisip Hanu Conachi la 60,3 km.
-
Sabangia la 62,6 km.
-
Coltanii Mari la 63,2 km. Varsta caledonica, cca 600 milioane de ani.
-
Cetatea Enisala la 64,2 km. Ruinele fortaretei medievale Yeni-Sale (Enisala, Heraclee sau Heraclia) se afla la 2 km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domina zona lacurilor Razim si Babadag. Cetatea soarelui. Dupa descoperirea plajei de la Vadu cu minunatul ei cadou de bun venit (ma refer la cei cativa delfini care au pufait foarte aproape de tarm si ale caror spinari am reusit sa le prind in filmulet - cine are rabdare, sunt mai spre sfarsit :) ) am vizitat Cetatea Enisala pe o caldura de foc.
-
Cetatea Carsium la 65,3 km. Aflat pe malul Dunarii, la marginea sudica a orasului Harsova, situl arheologic cu numele Cetatea Carsium reprezinta, de fapt, ruinele unei cetati medievale ce a fost inaltata din materiale de constructie ale anticului castru roman Carsium.
-
Canaralele din Portul Harsova la 65,7 km.
-
Lacul Balta Alba Balta Alba la 66,3 km. Lacul este declarat rezervatie naturala in vederea protejarii speciilor de pasari, sedentare si migratoare, ce aleg sa cuibareasca sau doar sa se hraneasca aici.
-
Crucea Inalta Orasul de Floci la 67,6 km. Construita cu prilejul trecerii domnitorului Matei Basarab prin Orasul de Floci, Crucea Inalta (3 m) a fost mutata in zilele noastre, de un primar cu initiativa, in preajma localitatii Gura Ialomitei, la marginea Padurii Chirana, dar in in plin camp agricol.
-
Orasul de Floci la 67,6 km. Distrus in urma razboaielor ruso-turce (sec XVIII) a fost redescoperit de arheologi abia in 1991. O piedica in calea vitezei. In drum spre/dinspre mare, trecem negresit in goana pe langa acest obiectiv. Ester. Locatia Esterului pare a fi stabilita (de arheologi) pe dealul de vizavi de Gura Dobrogei (Tasli Bair). :). N-as zice ca e pacat, e doar un motiv de a mai face o excursie in zona.
-
Lacul Trei Stejari Umbraresti la 71 km. Zona de agrement Lacul Trei Stejari se afla intre orasul Targu Bujor si satul Umbraresti.
-
Manastirea Colilia la 72,7 km. Datand din anul 2006, manastirea a preluat, reconstruind-o in cea mai mare parte, o veche biserica evanghelica, ce a apartinut unei comunitati germane care a locuit, pana in anul 1942, in satul Colilia.
-
Lacul Visani la 74,5 km.
-
Lacul Salcioara la 74,9 km.
-
Reciful neojurasic Topalu la 75,3 km.
-
Balta Corni la 75,3 km.
-
Lacul Caraburum la 76,6 km.
-
Cetatea Ulmetum la 78 km. Cetatea Ulmetum, aflata langa localitatea Pantelimon, reprezinta o asezare romana din secolul IV, continuata de una romano-bizantina ce a dainuit pana in secolul al VI-lea.
-
Cetatea Argamum la 79,5 km. Ruinele cetatii Argamum se afla in apropierea localitatii lipovene Jurilovca, pe Capul Dolosman, pe malul lacului Razim, la 20 de km sud-vest de bratul Sfantu Gheorghe si la aproximativ 40 km de Histria.
-
Lunca Siretului la 80,4 km.
-
Balta Puiesti la 80,4 km.
-
Ruinele cetatii Halmyris la 82,3 km.
-
Dealul Alah Bair la 82,9 km.
