Localitatea Varsatura (judetul Braila) Resedinta: Chiscani.
Autentificare --> Varful Vraju Culmea Pricopanului la 20,28 km. Culmea Pricopanului este creasta secundara, dar impunatoare a Muntilor Macin, caracterizata prin uriase formatiuni granitice, stanci semete si panorame vaste de jur imprejur.
Macin la 20,62 km. Muntilor Macin sunt alcatuiti in special din granit, si sunt cei mai batrani din Europa - varsta aproximativa a muntilor Macin este de 250 milioane ani, fata de muntii Carpati in varsta de doar 35 mil ani. Un flavor de Macin. Ascunzisul este excentric localizat fata de traseul marcat al culmii Pricopanului ce trece prin apropiere, ceea ce poate, relativ, deranja. Macin. Dupa o dupa-amiaza petrecuta la Iacobdeal a urmat o tura in Muntii Macin, mai exact Creasta Pricopanului. Scurtatura sa zicem. Ca sa gasim ascunzisul a trebuit sa scurtcircuitam oarecum traseul tuistic al crestei Pricopanului. Odinioara inalti, acum foarte erodati, muntii Macin au cel mai inalt varf, varful Tutuiatu cu 467m.
Malul Dunarii langa IC Bratianu la 22,36 km. In drum spre muntii Macin, am traversat Dunarea cu bacul intre Galati si comuna IC Bratianu. Lipsa geocutie. Profitand de vremea frumoasa de dupa revelion, am trecut Dunarea dupa cutiutele ascunse , cele mai apropiate. Ajungand pe malul din judetul Tulcea, am fost impresionat de aspectul malului.
Troesmis la 22,59 km. Cetatea Troesmis, una din cetatile principale ale getilor, se afla pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta.
Cazemata de pe Dealul Bugeac la 22,8 km. Dealurile Bugeacului reprezinta prelungirile extrem-nordice ale Muntilor Macin, relativ departate, izolate si mult mai joase decat corpul principal al acestor munti, de care sunt legate prin Pasul Garvan (58 m). Geocutia de la Dealurile Bugeacului. Am pornit in februarie, pe 21, intr-o duminica pe la pranz, sa facem Dealurile Bugeacului. Vara nu-i ca iarna. Dupa ce am trecut Dunarea cu bacul, de la Galati la comuna IC Bratianu, unde am amenajat un geoascunzis, am oprit prima data langa ramasitele podului si cazematele germane de langa Balta Salcuta. Felicitari pentru drumetie. Si pentru gasirea geocutiei.
Podul si cazematele germane de langa Balta Salcuta la 23,32 km. Pe DN 22E, ce pleaca din satul IC Bratianu, punctul de trecere cu bacul spre si dinspre Galati, spre interiorul Dobrogei, la 8 km de sat, dar pe teritoriul satului Garvan, se afla Balta Salcuta, amenajata si pentru pescuit de agrement. Podul ce n-a fost. Am vizitat podul ce n-a fost intr-o zi fierbinte de vara. Dupa ce a plecat ciobanul cu turma de oi. Prima data am ajuns la capatul nordic al ramasitelor podului german. Geocutia de la piciorul podului german. Desi am mai vizitat ruinele podului german, carora de altfel le-am admirat trainicia, nu stiam ca au si secrete. Vizavi, peste sosea, se afla picioarele unui pod neterminat, precum si ruinele catorva cazemate.
Cetatea antica Dinogetia Garvan la 23,5 km. Cetatea antica de la Dinogetia este un sit arheologic complex, pluristratificat, in a carui arie au fost identificate in urma cercetarilor arheologice de teren efectuate in cursul secolului XX urmatoarele. Cetatea buruienilor si ierburilor aromatice. De pe drumul asfaltat se poate ajunge pana la poarta sitului arheologic cu masina, pe un drum de pamant, posibil inundat cu ocazia ploilor. O asezare getica preromana, un castru roman din secolul al II-lea (bine documentat epigrafic), o citadela romana tarzie (sfarsitul secolului III - inceputul secolului al VII-lea) si cetatea medio-bizantina (datand din secolele X-XII).
Templul societatii meseriasilor Galati la 25,24 km. Singura sinagoga din Galati care a supravietuit vicisitudinilor timpului. Cladirea dateaza din 1896, si a fost construita de Societatea Meseriasilor.
Lacul Iacobdeal Turcoaia la 25,83 km. Lacul Iacobdeal se afla pe teritoriul comunei Turcoaia, pe dealul Iacobdeal, intr-o fosta cariera de piatra. Este numit de catre localnici La fantana.
Copacul lui Bezergheanu Muntii Macinului la 27,54 km. La poalele muntilor Macin, in apropiere de comuna Greci, gasim un copac singuratic, care a devenit faimos datorita pozelor fotografului Mircea Bezergheanu. Geocutia de la Copacul lui Bezergheanu. Copacul e emblematic si celebru in zona Pietrelor Mariei de langa Muntii Macin.
Sub Pietrele Mariei Muntii Macinului la 27,56 km. Pietrele Mariei reprezinta o spectaculosa formatiune granitica din Depresiunea Greci, martor al eroziunii de care au avut parte hercinicii Munti ai Macinului. Pietrele erau, pe Maria nu am vazut-o. Pietrele le-am gasit, ascunzisul de asemeni, vant cat cuprinde. Geocutia lipseste, dar macar am gasit umbra. Ajungand in muntii Macin, primul geoobiectiv vizitat de mine au fost Pietrele Mariei.
Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei la 27,76 km. Formatiune stancoasa deosebit de spectaculoasa, Pietrele Mariei se aseamana, mai ales privite de pe creasta, cu spinarea unui dinozaur. Indicatii prea vagi. Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul. Se compune din mai multe grupuri de stanci, orientate in directia de la sud-est spre nord-vest.
Varful Cozluc Muntii Macinului la 28,91 km. Cozluc este unul dintre dealurile spectaculoase ale abruptului sudic al Muntilor Macin, prin haosul de stanci de pe culmea sa. Eroare, Sulucu e Cozlucu. Dintr-o eroare impardonabila - nostra culpa - am botezat varful Cozluc, unde am instalat o geocutie, cu numele altui varf, Suluc (care sunt, de fapt, doua, Mic si Mare). Am vrut sa impusc doi iepuri dintr-o singura impuscatura. Planul meu a fost ca dupa parcurgerea Cheilor Chediului sa ajung cumva si pe varful Cozluc, respectiv la geoascunzis.
Cheile Chediului Muntii Macinului la 29,38 km. Chediul este un paraias, cel mai adesea sec (vara), ce curge prin marginea vestica a golfului Cazluc al Depresiunii Greci (5 km de Greci). Chei superbe cu bujori deasupra. Sunt un mare amator de chei, astfel mi-a facut placere sa pot parcurge niste chei adevarate si in muntii Macinului. Nu. Nu, în august, nu. Eu nu am fost atent. Ascunzisul a fost amenajat in august, si accesand muntesiflori.
Stejarul din Valea Cozluk Muntii Macinului la 29,45 km. Traseul turistic Cozluk, marcat cu punct rosu, trece prin valea Cozluk. Lipsa geocutie in stejar. Desi m-am invartit in jurul lui, am cotrobait in toate gaurile din stejar, nu am gasit geocutia. Chiar langa drum putem vedea un stejar imens, cu circumferinta de 5,5 m.
Izvorul Cozluk Muntii Macinului la 30,22 km. Traseul Cozluk: Greci - Pasunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Stramb - Baia de arama - Pietrele Lacului - Varful Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei - Greci. Bujori in zona Cozluk. Nu mi-am propus parcurgerea intregului traseu turistic Cozluk, pe marcajul punct rosu. Indicatii prea vagi. Soarele mi-a zambit atat de pe piatra cat si de pe copac, harletul era la locul lui, frunzele erau asternute frumos, dar cutiuta a fost de negasit.
Tabia Veche la 39,03 km. Pe malul drept al Dunarii sunt cunoscute cel putin doua cetati getice: Dinogetia (Garvan) si Noviodunum (Isaccea). Panoramele satelitare realizate de Google Earth evidentiaza insa si alte amprente ale solului specifice urmelor unor cetati antice, precum cea numita Tabia Veche.
Crucea celtica Niculitel la 41,14 km. Pe potcoava de dealuri - ale Niculitelului - ce inconjoara localitatea Niculitel s-au descoperit urmele unei cetati, apreciata a fi dacica, precum si cele ale asa-numitului Troian - Val al lui Traian - un val de pamant cu caracter defensiv din epoca romana ori bizantina.
Vechiul cimitir turcesc Iaila la 42,8 km. Pasul Iaila - Yayla - Carapelit - 192 m - desparte Muntii Macinului de Podisul Babadagului. Pe panta vestica a pasului, sub culme, se afla un vechi cimitir turcesc, zice-se parasit, desi, de la unul dintre locuitori am aflat ca n-ar fi decat neingrijit.
Cetatea Noviodunum Isaccea la 44,06 km. Cetatea antica se afla in vestul Isaccei, pe malul Dunarii, la 2 km distanta, ajungandu-se la ea pe un drum neintretinut.
Dealul Asan Podisul Babadagului la 44,3 km. Podisul Babadag continua, fiziologic vorbind, culmea Muntilor Macin incepand din pasul Iaila sau Carapelit, ajungand pana pe malul Lacului Razelm.
Varful Tuguiata Batrana Podisul Babadagului la 44,84 km. Tuguiata Batrana se afla piciorul vestic al celui mai inalt varf al Podisului Babadag, Tuguiata, de 402 m. Batran, dar mai prezentabil. Dupa ce am pus o cutiuta noua in ascunzisul de pe varful Tuguiata, mi-am continuat drumul spre Tuguiata Batrana. Scop atins. Atingerea acestui obiectiv, sau a celui apropiat, Vf. Tuguiata Batrana nu are decat 383 m, este insa mai spectaculoasa, prezentand o serie de coltani prapastiosi pe culmea sa si golul aferent, ce ofera cateva belvederi spre sud si vest.
Varful Tuguiata Podisul Babadagului la 45,1 km. Varful Tuguiata este cel mai inalt varf al Podisului Babadagului, avand 402 m. Geocutia de pe Tuguiata este deteriorata. Am gasit geocutia foarte ușor, dar am constatat ca aceasta este deteriorata. Spre, incotro vrei. Avand in vedere ca veneam de la dealul cu bujori de langa satul Atmagea, nu am mai ocolit pana la cimitirul turcesc Iaila, si am luat-o direct din Atmagea pe un drum de caruta, de-alungul padurii. Nu are valente peisagistice deosebite, platoul sau somital fiind o poienita inconjurata de padure.
Lacul Balta Alba Balta Alba la 46,19 km. Lacul Balta Alba este situat langa localitatea omonimã (resedinta de comuna), accesul, mai facil, la el facandu-se insa din satul Baile, al aceleasi comune. Lacul este declarat rezervatie naturala in vederea protejarii speciilor de pasari, sedentare si migratoare, ce aleg sa cuibareasca sau doar sa se hraneasca aici.
Pestera de la Stanca Dealul Consul la 48,96 km. Dealul Consul are o alcatuire mai putin comuna, pe de o parte din roci vulcanice, pe de alta parte dintr-un soclu de calcare triasice, intr-o klippa de acest gen fiind cantonata si Pestera de la Stanca.
Pestera de la Moara Dealul Consul la 49,77 km. Dealul Consul, preponderent alcatuit din roci vulcanice - porfire variat colorate - are la baza strate de calcar triasic, in care este cantonata si Pestera de la Moara.
Dealul cu bujori Ciucurova la 50,09 km. Dealul cu bujori - Atmagea, Ciucurova. Bujori fara petale. Sosind dinspre nord, am gresit intersectia, dar pana la urma am ajuns pe drumul de pamant care porneste din satul Atmagea si ne duce la geoascunzis. Bujori cu boboci. Am reusit destul de usor sa gasim poiana cu bujorii.
Biserica din Telita Frecatei la 50,28 km. Biserica satului Telita - relativ de curand, declarata monument istoric - este renumita prin arhitectura specifica bisericilor slave si prin numarul de turnuri, 6 sau 7.
Dealul Consul la 50,84 km. Este o aparitie insolitã in peisajul "muntos" al Dobrogei de Nord prin izolarea sa de dealurile Babadagului din imprejurimi si de care tine structural. Pentru masivitate, vigurozitate si zveltete, pentru salbaticia reliefului isi merita renumele de munte, chiar daca are doar 333 m.
Cetatea de calcar de pe Dealul Edirlen la 51,32 km. Dealul Edirlen se afla la extremitatea nord-estica a Dealurilor Niculitelui, fiind declarat rezervatie naturala mixta, botanico-faunistica. In plus, pe varf se afla si urmele unei cetati de refugiu de prin sec V-III ante Cr, foarte putin cercetata din punct de vedere arheologic.
Cismeaua din Padurea Trestenic la 51,42 km. Trestenic este unul dintre satele componente ale comunei Nalbant. Pe site-ul comunei, la capitolul obiective turistice este trecutã Cismeaua din Padurea Trestenic, dar fara nici o alta precizare.
Manastirea Cerbu la 51,76 km. Este o manastire infiintata recent, in anul 2000, bisericuta, corpurile de chilii fiind construite intre 2000-2006. Scorburi fara cutie, dar pline cu furnici. Cred ca am gasit copacul despre care se vorbeste in informatia ajutatoare, a se vedea poza atasata, dar toate scorburile erau goale. Manastire langa padurea Topolog. Dupa ce am facut o plimbare in padurea Topolog, si am gasit boboci de bujori, m-am oprit la Manastirea Cerbu. Atrag atentia 9 troite dispuse in zig-zag pe panta unui deal din incinta, traseul lor inchipuind Drumul Crucii si conducand la un paraclis central.
Crucea Inalta Orasul de Floci la 59,78 km. Crucea Inalta din Gura Ialomitei a fost asezata de Matei Basarab, si dateaza din anul 1639. Construita cu prilejul trecerii domnitorului Matei Basarab prin Orasul de Floci, Crucea Inalta (3 m) a fost mutata in zilele noastre, de un primar cu initiativa, in preajma localitatii Gura Ialomitei, la marginea Padurii Chirana, dar in in plin camp agricol.
Orasul de Floci la 59,78 km. Cu existenta documentata din 1431 (an de domnie al lui Dan II, nepot de unchi al lui Mircea cel Batran), Orasul/Targul de Floci e mai degraba cunoscut ca loc al nasterii lui Mihai Viteazu. :). N-as zice ca e pacat, e doar un motiv de a mai face o excursie in zona. Ester. Locatia Esterului pare a fi stabilita (de arheologi) pe dealul de vizavi de Gura Dobrogei (Tasli Bair). O piedica in calea vitezei. In drum spre/dinspre mare, trecem negresit in goana pe langa acest obiectiv. Distrus in urma razboaielor ruso-turce (sec XVIII) a fost redescoperit de arheologi abia in 1991.
Cetatea Carsium la 60,57 km. Aflat pe malul Dunarii, la marginea sudica a orasului Harsova, situl arheologic cu numele Cetatea Carsium reprezinta, de fapt, ruinele unei cetati medievale ce a fost inaltata din materiale de constructie ale anticului castru roman Carsium.
Cetatea Ibida Slava Rusa la 66,14 km. Cetatea Ibida este situata la marginea de vest a satului Slava Rusa, pe valea paraului Slava, fiind singura cetate al carei spatiu fortificat este strabatut de un curs de apa si prezinta lucrari de indiguire, canalizare, poduri. In prezent, cetatea este acoperita mai mult de jumatate de satul Slava Rusa.
Coltanii Mari la 69,12 km. Rezervatie geologica, botanica si faunistica, Coltanii Mari reperezinta un afloriment de sisturi verzi, cele mai vechi din Dobrogea expuse la suprafata. Varsta caledonica, cca 600 milioane de ani.
Manastirea de la Podul Bulgarului Cotatcu la 72,79 km. Accesul la manastire se face de pe DN 2, Bucuresti-Suceava, dintr-o intersectie semnalata de un indicator si aflata la 6 km nord de Ramnicu Sarat, 27 km sud de Focsani. Avand hramul Sfanta Treime, manastirea se afla pe teritoriul satului Cotatcu (Podgoria/Buzau).
Statuia generalului Suvorov Dragosloveni la 73,3 km. Impresionanta statuie a generalului rus Alexandr Suvorov (1729-1800), care nu a pierdut nici o batalie, se afla amplasata in cuprinsul satului Dragosloveni (Dumbraveni/VN), la marginea DN 2, Bucuresti-Suceava, la 22 km de Ramnicu Sarat si 20 de Focsani. Istoria. Desi spusa cu jumatate de gura, se pare ca impartasim multe cu armata rusa.
Biserica catolica din Malcoci la 75,48 km. Malcoci este o localitate din judetul Tulcea. Satul Malcoci a fost infiintat in anul 1843 de 25 de familii germane, care purtau numele stramosilor lor originari din Alsacia, Valea Rinului, Baden, precum Weideman, Klein, Kress, Frank, fiind primul sat german catolic din Dobrogea.
Manastirea Colilia la 78,5 km. Datand din anul 2006, manastirea a preluat, reconstruind-o in cea mai mare parte, o veche biserica evanghelica, ce a apartinut unei comunitati germane care a locuit, pana in anul 1942, in satul Colilia.
Cetatea Enisala la 80,46 km. Ruinele fortaretei medievale Yeni-Sale (Enisala, Heraclee sau Heraclia) se afla la 2 km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domina zona lacurilor Razim si Babadag. Cetatea soarelui. Dupa descoperirea plajei de la Vadu cu minunatul ei cadou de bun venit (ma refer la cei cativa delfini care au pufait foarte aproape de tarm si ale caror spinari am reusit sa le prind in filmulet - cine are rabdare, sunt mai spre sfarsit :) ) am vizitat Cetatea Enisala pe o caldura de foc. Istoria cetatii si a asezarii din apropiere este ilustrata si de denumirile pe care aceasta le-a avut: de la Vicus Novus, care se traduce Satul Nou, la Novoe Selo, pe care turcii l-au preluat in limba lor rezultand Yeni-Sale din care a derivat denumirea actuala a satului Enisala.
Cetatea Ulmetum la 81,83 km. Cetatea Ulmetum, aflata langa localitatea Pantelimon, reprezinta o asezare romana din secolul IV, continuata de una romano-bizantina ce a dainuit pana in secolul al VI-lea.
Manastirea Cotesti la 84,14 km. Manastirea Cotesti are o vechime apreciata la 300 de ani (se avansweaza ca an al infiintarii, 1720), date certe despre istoricul ei memaiexistand, din cauza distrugerii arhivei in timpul Primului Razboi Mondial.
Biserica de lemn din Soresti la 87,33 km. Satul Soresti este in componenta comunei Blajani, iar in catunul Flamanda al satului se afla o veche biserica din lemn.
Monumentul Victoriei Tisita la 88,98 km. Monumentul, infatisand-o pe Ecaterina Teodoroiu si simbolizand victoriile armatei romane in bataliile Primului Razboi Mondial de pe fromtul de la Marasesti, se afla in importanta intersectie - de la Tisita - dintre DN 2, Bucuresti-Siret, DN 24 ce duce la Tecuci si DN 2L spre Panciu. Probabil o alta. Am cautat dupa coordonate fara succes. Sigur alta, totusi gasita. Cutia este la locul ei si ne-am scris deja numele in ea, iar celelalte portdrapeluri sunt goale.
Manastirea Dalhauti la 89,17 km. Manastirea Dalhauti a fost, pe la mijlocul secolului XIX, frecventata de protipendada focsaneana, doi reprezentanti ai ei, ctitorind si o biserica, acum o ruina.
Cheile Dobrogei la 89,34 km. Rezervatie naturala complexa - geologica, botanica, avifaunistica - Cheile Dobrogei reprezinta rodul eroziunii produse, in special, de apa, intr-un mare afloriment de calcare coraligene jurasice, cu vechimea de cca 180 milioane de ani, al Podisului Casimcei. Bijuteria Dobrogei. Am facut o tura relaxanta in chei.
Crucea Eroilor Poienita la 90,1 km. O monumentala cruce de beton a fost ridicata in satul Poienita, comuna Dumitresti in cinstea eroilor din Primul Razboi Mondial.
Pestera Casian la 91,42 km. Este vorba despre o mica grota suspendata intr-o inalta faleza ce domina valea Casimcei, parte a complexului geologic Cheile Dobrogei-Gura Dobrogei.
Groapa Deleanului la 91,45 km. Deleanu este un varf de 675 m din Subcarpații Vrancei, important nod orografic al acestora, mai precis, al celor din interfluviul Milcov - Ramnicu Sarat.
Cimitirul german de la Tisita la 92,29 km. Tisita, sat apartinator Marasestiului, este cunoscut, mai degraba, prin intersectia cu sens giratoriu de pe DN 2, Bucuresti-Suceava. Park and grab. N-a fost chiar "park and grab" caci n-am intrat cu masina pe aleea ce duce la cimitir.
Cetatea Argamum la 94,68 km. Ruinele cetatii Argamum se afla in apropierea localitatii lipovene Jurilovca, pe Capul Dolosman, pe malul lacului Razim, la 20 de km sud-vest de bratul Sfantu Gheorghe si la aproximativ 40 km de Histria.
Gura Dobrogei la 94,71 km. Sub acest nume este descrisa un perimetru deluros (apartinand Podisului Casimcea) aflat pe malul drept al unui mic afluent al Casimcei, aproape de confluenta lor. Pestera cu doua intrari. Am urcat de la manastire printre stanjenei pitici si alte flori de primavara. Situl a fost declarat rezervatie naturala de tip mixt: geologica, botanica si faunistica.
Pestera La Adam la 94,71 km. Este una dintre cele doua (cealalta fiind Gura Dobrogei sau a Liliecilor), cele mai celebre din rezervatia Gura Dobrogei din Podisul Casimcei. Pestera de langa Visterna. Pestera este un loc foarte interesant. Pestera se afla la baza unei faleze formata pe malul stang al paraului Visterna - afluent al Casimcei, intr-o zona extrem de spectaculoasa din punct de vedere al reliefului, vizavi, pe celalalt mal al Visternei, aflandu-se numerosi atoli.
Vulcanii noroiosi Paclele de la Beciu la 96,7 km. Vulcanii noroiosi sunt o rezervatie botanica si geologicaaflata pe raza comunei Berca, Buzau. Cutie dezactivata. Momentan cutia este dezactivata.
Cetatea dacica de la Carlomanesti la 96,86 km. Carlomanesti este un sat al comunei Vernesti aflat aproape de gura de varsare a Niscovului in Buzau si la cca 10 km de orasul Buzau. Un grup de trei dealuri in forma de trunchiuri de con si cu inaltimi relative de cca 30 m aflate la periferia Carlomanestiului atrag in mod deosebit atentia amintind de alte asemenea dealuri ce gazduiesc cunoscute cetati dacice.
Vulcanii Noroiosi la 97,1 km. Vulcanii noroiosi sunt o rezervatie botanica si geologica aflata pe raza comunei Berca, Buzau.
Stramtura de la Jitia de Jos la 97,48 km. La Jitia de Jos Ramnicul Sarat a trebuit sa strapunga un aliniament de strate redresate la verticala.
Zidul Uriasilor la 98,09 km. Este vorba despre un perete de calcar cochilifer cu matrice grezoasa. Face parte dintr-un aliniament de strate redresate la verticala.
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.