Localitatea Pardina (judetul Tulcea) Resedinta: Pardina.

Muzeul de arta orientala din Babadag se afla pe strada Mihai Viteazul numarul 6. La 49,74 km.

Geamia Mahmud Yazici se afla in Isaccea, pe strada 1 Decembrie numarul 19. La 39,2 km.
Situl arheologic Fortificatia romana de la Babadag. La 47,15 km.

Biserica satului Telita - relativ de curand, declarata monument istoric - este renumita prin arhitectura specifica bisericilor slave si prin numarul de turnuri, 6 sau 7. La 35,04 km.

Pe malul drept al Dunarii sunt cunoscute cel putin doua cetati getice: Dinogetia (Garvan) si Noviodunum (Isaccea). La 41,67 km.

Trestenic este unul dintre satele componente ale comunei Nalbant. La 39,36 km.

Geamia turceasca din Babadag fost construita la inceputul secolului al XVII-lea de catre Ali Gazi Pasa. La 49,78 km.

Cismeaua de langa biserica Sfantul Atanasie din Niculitel se afla la intersectia strazilor Bisericutei, Fotografilor, si drumul judetean DJ229. La 39,96 km.

Bazilica paleo-crestina se afla pe strada Muzeului numarul 1, in partea de nord-est a satului Niculitel. La 39,37 km.

Este o aparitie insolitã in peisajul muntos al Dobrogei de Nord prin izolarea sa de dealurile Babadagului din imprejurimi si de care tine structural. La 47,03 km.

Mormantul lui Gazi Ali Pasa se afla in curtea geamiei din Babadag. La 49,75 km.
Pe valea paraului Lozova, la doar 260 m distanta spre nord de la cismeaua din Valea Lozovei, se afla o cladire abandonata. La 45,08 km.

La est de satul Niculitel se ridica dealul Zmeului, compus din calcar cenusiu, deal care se ridica la 160 m deasupra nivelului marii. La 39,91 km.

Aceasta cismea se afla la iesirea din Babadag spre Tulcea, pe strada Republicii. La 48,62 km.

Cismeaua din Valea Teilor a fost construita in anul 1984 de catre Carastoian Nicolae si consatenii comunei. La 42,79 km.

Cetatea antica se afla in vestul Isaccei, pe malul Dunarii, la 2 km distanta. La 36,64 km.

Ruinele fortaretei medievale Yeni-Sale (Enisala, Heraclee sau Heraclia) se afla la 2 km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domina zona lacurilor Razim si Babadag. Cetatea soarelui - Dupa descoperirea plajei de la Vadu cu minunatul ei cadou de bun venit. La 48,14 km.

Dealul Consul are o alcatuire mai putin comuna, pe de o parte din roci vulcanice, pe de alta parte dintr-un soclu de calcare triasice, intr-o klippa de acest gen fiind cantonata si Pestera de la Stanca. La 47,95 km.
Revarsarea (in trecut Piatra Cacata, Piatra Calcata, Principele Nicolae, Stefan Gheorghiu) este o localitate componenta a orasului Isaccea. La 45,31 km.

Izvorul Tamaduirii se afla la 2 km de satul Alba, pe drumul catre Valea Teilor. La 43,71 km.

Dealul Consul, preponderent alcatuit din roci vulcanice - porfire variat colorate - are la baza strate de calcar triasic, in care este cantonata si Pestera de la Moara. La 46,93 km.

Malcoci este o localitate din judetul Tulcea. La 19,61 km.

Este vorba despre un obelisc inalt de vreo 3 m, construit din piatra, dedicat eroilor din comuna Niculitel, cazuti in cele doua razboaie mondiale. La 39,78 km.

Dealul Edirlen se afla la extremitatea nord-estica a Dealurilor Niculitelui, fiind declarat rezervatie naturala mixta, botanico-faunistica. La 37,66 km.
Izvorul Carmazau se afla la est de satul Niculitel, la aproximativ 3,3 km distanta, in linie dreapta. La 36,84 km.

Cismeaua Kalaigi se afla langa zidul cladirii geamiei turcesti din orasul Babadag. La 49,76 km.
Cismeaua de pe valea Lozovei se afla la sud-vest de satul Valea Teilor (nume vechi Meidanchioi). La 45,12 km.

Pe potcoava de dealuri - ale Niculitelului - ce inconjoara localitatea Niculitel s-au descoperit urmele unei cetati, apreciata a fi dacica, precum si cele ale asa-numitului Troian - Val al lui Traian - un val de pamant cu caracter defensiv din epoca romana ori bizantina. La 41,7 km.

Cismeaua se afla la intersectia strazilor Aprupta si Fantana Zmeului din Niculitel, pe valea paraului lui Iancu. La 39,85 km.

Mausoleul lui Sari Saltuk Baba Dede se afla in orasul Babadag, pe strada Macin numarul 11. La 49,69 km.

Prima cismea se afla la intersectia strazilor Bazilicii si Invatatorilor din Niculitel, aproape de strada Isaccei, drumul judetean DJ229. La 39,62 km.

Culmea Pricopanului - Muntii Macin la 60,97 km
Culmea Pricopanului este creasta secundara, dar impunatoare a Muntilor Macin, caracterizata prin uriase formatiuni granitice, stanci semete si panorame vaste de jur imprejur. Peisajul ca si relieful este de tip alpin si chiar daca inaltimea culmii pare aparent mica, efortul este usor sustinut la urcus.

Plaja Corbu la 105,66 km

Gura Portitei este un loc salbatic, locuit de lipoveni, unde este amenajat satul de vacanta Eden. La 68,88 km.

Cozluc este unul dintre dealurile spectaculoase ale abruptului sudic al Muntilor Macin, prin haosul de stanci de pe culmea sa. Eroare, Sulucu e Cozlucu - Dintr-o eroare impardonabila - nostra culpa - am botezat varful Cozluc, unde am instalat o geocutie, cu numele altui varf, Suluc (care sunt, de fapt, doua, Mic si Mare). Am vrut sa impusc doi iepuri dintr-o singura impuscatura - Planul meu a fost ca dupa parcurgerea Cheilor Chediului sa ajung cumva si pe varful Cozluc, respectiv la geoascunzis. La 54,45 km.

Dealul cu bujori - Atmagea, Ciucurova. Bujori fara petale - Sosind dinspre nord, am gresit intersectia. Bujori cu boboci - Am reusit destul de usor sa gasim poiana cu bujorii. La 52,5 km.

Pasul Iaila - Yayla - Carapelit - 192 m - desparte Muntii Macinului de Podisul Babadagului. La 55,51 km.

Dealurile Bugeacului reprezinta prelungirile extrem-nordice ale Muntilor Macin, relativ departate, izolate si mult mai joase decat corpul principal al acestor munti, de care sunt legate prin Pasul Garvan (58 m). Geocutia de la Dealurile Bugeacului - Am pornit in februarie, pe 21, intr-o duminica pe la pranz, sa facem Dealurile Bugeacului. Vara nu-i ca iarna - Am trecut Dunarea cu bacul, de la Galati la comuna IC Bratianu, unde am amenajat un geoascunzis. Felicitari pentru drumetie - Si pentru gasirea geocutiei. La 66,64 km.

Podisul Babadag continua, fiziologic vorbind, culmea Muntilor Macin incepand din pasul Iaila sau Carapelit, ajungand pana pe malul Lacului Razelm. La 59,16 km.
Sfinxul Dobrogei - Saua Serparu. La 60,13 km.

Pe DN 22E, ce pleaca din satul IC Bratianu, punctul de trecere cu bacul spre si dinspre Galati, spre interiorul Dobrogei, la 8 km de sat, dar pe teritoriul satului Garvan, se afla Balta Salcuta, amenajata si pentru pescuit de agrement. Podul ce n-a fost - Am vizitat podul ce n-a fost intr-o zi fierbinte de vara. Dupa ce a plecat ciobanul cu turma de oi - Prima data am ajuns la capatul nordic al ramasitelor podului german. Geocutia de la piciorul podului german - Desi am mai vizitat ruinele podului german, carora de altfel le-am admirat trainicia, nu stiam ca au si secrete. La 66,21 km.

Tuguiata Batrana se afla piciorul vestic al celui mai inalt varf al Podisului Babadag, Tuguiata, de 402 m. Batran, dar mai prezentabil - Dupa ce am pus o cutiuta noua in ascunzisul de pe varful Tuguiata, mi-am continuat drumul spre Tuguiata Batrana. Scop atins - Atingerea acestui obiectiv, sau a celui apropiat, Varful Tuguiata, de un alt participant la joc demonstreaza utilitatea si frumusetea jocului. La 58,12 km.

Pietrele Mariei reprezinta o spectaculosa formatiune granitica din Depresiunea Greci, martor al eroziunii de care au avut parte hercinicii Munti ai Macinului. Pietrele erau, pe Maria nu am vazut-o - Pietrele le-am gasit, ascunzisul de asemeni, vant cat cuprinde. Geocutia lipseste, dar macar am gasit umbra - Ajungand in muntii Macin, primul geoobiectiv vizitat de mine au fost Pietrele Mariei. La 55,81 km.

Chediul este un paraias, cel mai adesea sec (vara), ce curge prin marginea vestica a golfului Cazluc al Depresiunii Greci (5 km de Greci). Chei superbe cu bujori deasupra - Sunt un mare amator de chei, astfel mi-a facut placere sa pot parcurge niste chei adevarate si in muntii Macinului. Nu - Nu, in august, nu. Eu nu am fost atent - Ascunzisul a fost amenajat in august, si accesand muntesiflori. La 53,91 km.

Culmea Pricopanului este creasta secundara, dar impunatoare a Muntilor Macin, caracterizata prin uriase formatiuni granitice, stanci semete si panorame vaste de jur imprejur. La 60,45 km.

Formatiune stancoasa deosebit de spectaculoasa, Pietrele Mariei se aseamana, mai ales privite de pe creasta, cu spinarea unui dinozaur. Indicatii prea vagi - Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul. La 55,72 km.

Termele romane se afla la aproximativ 150 m distanta, in directia sud-est, de la cetatea antica Dinogetia. La 64,29 km.

Casa cu papusi se afla la intrarea dinspre sud-vest a orasului Babadag, pe strada Republicii numarul 261. La 51,54 km.
Copyright © 2007-2025 Geotrekking.ro. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic geotrekking Romania, drumetii si excursii. Geoobiective, repere turistice.