Pixel
Navigheaza pe teren in timp real, te ajutam sa gasesti obiectivul turistic!
Cetatea Enisala - Atractii turistice <-- Acces complet
 

Pixel

Cetatea Enisala, atractii turistice

Ruinele fortaretei medievale Yeni-Sale (Enisala, Heraclee sau Heraclia) se afla la 2 km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domina zona lacurilor Razim si Babadag. Istoria cetatii si a asezarii din apropiere este ilustrata si de denumirile pe care aceasta le-a avut: de la Vicus Novus, care se traduce Satul Nou, la Novoe Selo, pe care turcii l-au preluat in limba lor rezultand Yeni-Sale din care a derivat denumirea actuala a satului Enisala...

Harti, descrieri si comentarii detailate, poze, posibilitate de cautare, navigare pe teren in timp real - pentru cei cu acces complet.

***

Cateva poze din albumul foto Cetatea Enisala:

Enisala 1
Enisala 1
Enisala 2
Enisala 2
Enisala 3
Enisala 3
Enisala 4
Enisala 4
Enisala 5
Enisala 5
Enisala 6
Enisala 6
Enisala 7
Enisala 7
Enisala 8
Enisala 8
Enisala 9
Enisala 9
Enisala 10
Enisala 10

Ai ajuns deja in acest loc, si ai reusit sa surprinzi ipostaze deosebite ale acestui geoobiectiv? Incarca pozele tale in albumul foto Cetatea Enisala!

***
Geotrekking, sau geodrumetie pe romaneste, este un ghid turistic, respectiv o activitate pentru timpul liber in care se pune accentul pe drumetii si excursii. Utilizatorii cauta atractii turistice, valori naturale sau obiective cultural-istorice, mai mult sau mai putin cunoscute, care merita a fi vizitate.

>>> Vizitati Cetatea Enisala si celelalte obiective turistice prezentate. Multe dintre ele sunt locuri inedite, mai putin cunoscute. Va invitam sa le descoperiti!

Cea mai apropiata localitate este Enisala, se afla la 1,35 km distanta. Repere arheologice pe teritoriul localitatii Enisala: 11
Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Cetatea Enisala?
(detalii pentru cei cu acces complet)
Fortificatia Babadag la 8,1 km. Situl arheologic Fortificatia romana de la Babadag.
Sabangia la 10,2 km. Balta Zebil la 10,4 km. Lacul Tapraichioi la 11,3 km. Lacul Salcioara la 11,6 km. Cetatea Argamum la 16,1 km. Ruinele cetatii Argamum se afla in apropierea localitatii lipovene Jurilovca, pe Capul Dolosman, pe malul lacului Razim, la 20 de km sud-vest de bratul Sfantu Gheorghe si la aproximativ 40 km de Histria.
Rezervatia geologica Agighiol la 16,8 km. Cetatea Ibida Slava Rusa la 19,5 km. In prezent, cetatea este acoperita mai mult de jumatate de satul Slava Rusa. Cetatea Ibida este situata la marginea de vest a satului Slava Rusa, pe valea paraului Slava, fiind singura cetate al carei spatiu fortificat este strabatut de un curs de apa si prezinta lucrari de indiguire, canalizare, poduri.
Lacul Caraburum la 23,2 km. Rezervatia de liliac Fantana Mare la 24,3 km. Gura Portitei la 25,4 km. Gura Portitei este un loc salbatic, locuit de lipoveni, unde este amenajat satul de vacanta Eden.
Biserica catolica din Malcoci la 28,6 km. Satul Malcoci a fost infiintat in anul 1843 de 25 de familii germane, care purtau numele stramosilor lor originari din Alsacia, Valea Rinului, Baden, precum Weideman, Klein, Kress, Frank, fiind primul sat german catolic din Dobrogea. Malcoci este o localitate din judetul Tulcea.
Dealul Consul la 29,7 km. Este o aparitie insolitã in peisajul "muntos" al Dobrogei de Nord prin izolarea sa de dealurile Babadagului din imprejurimi si de care tine structural. Pentru masivitate, vigurozitate si zveltete, pentru salbaticia reliefului isi merita renumele de munte, chiar daca are doar 333 m.
Cetatea Nufaru la 30,4 km. Dealul cu bujori Ciucurova la 30,8 km. Bujori fara petale. Sosind dinspre nord, am gresit intersectia, dar pana la urma am ajuns pe drumul de pamant care porneste din satul Atmagea si ne duce la geoascunzis. Bujori cu boboci. Am reusit destul de usor sa gasim poiana cu bujorii. Dealul cu bujori - Atmagea, Ciucurova.
Pestera de la Moara Dealul Consul la 30,8 km. Dealul Consul, preponderent alcatuit din roci vulcanice - porfire variat colorate - are la baza strate de calcar triasic, in care este cantonata si Pestera de la Moara.
Manastirea Cerbu la 31,3 km. Atrag atentia 9 troite dispuse in zig-zag pe panta unui deal din incinta, traseul lor inchipuind Drumul Crucii si conducand la un paraclis central. Scorburi fara cutie, dar pline cu furnici. Cred ca am gasit copacul despre care se vorbeste in informatia ajutatoare, a se vedea poza atasata, dar toate scorburile erau goale. Manastire langa padurea Topolog. Dupa ce am facut o plimbare in padurea Topolog, si am gasit boboci de bujori, m-am oprit la Manastirea Cerbu. Este o manastire infiintata recent, in anul 2000, bisericuta, corpurile de chilii fiind construite intre 2000-2006.
Pestera de la Stanca Dealul Consul la 31,5 km. Dealul Consul are o alcatuire mai putin comuna, pe de o parte din roci vulcanice, pe de alta parte dintr-un soclu de calcare triasice, intr-o klippa de acest gen fiind cantonata si Pestera de la Stanca.
Cismeaua din Padurea Trestenic la 31,6 km. Pe site-ul comunei, la capitolul obiective turistice este trecutã Cismeaua din Padurea Trestenic, dar fara nici o alta precizare. Trestenic este unul dintre satele componente ale comunei Nalbant.
Ruinele cetatii Halmyris la 32,5 km. Lacul Sinoe la 32,9 km. Cetatea de calcar de pe Dealul Edirlen la 32,9 km. In plus, pe varf se afla si urmele unei cetati de refugiu de prin sec V-III ante Cr, foarte putin cercetata din punct de vedere arheologic. Dealul Edirlen se afla la extremitatea nord-estica a Dealurilor Niculitelui, fiind declarat rezervatie naturala mixta, botanico-faunistica.
Manastirea Celic Dere la 33,5 km. Varful Secarul la 34,7 km. Lacul Horia Balabancea la 36,7 km. Biserica din Telita Frecatei la 36,8 km. Biserica satului Telita - relativ de curand, declarata monument istoric - este renumita prin arhitectura specifica bisericilor slave si prin numarul de turnuri, 6 sau 7.
Varful Tuguiata Podisul Babadagului la 36,8 km. Nu are valente peisagistice deosebite, platoul sau somital fiind o poienita inconjurata de padure. Geocutia de pe Tuguiata este deteriorata. Am gasit geocutia foarte ușor, dar am constatat ca aceasta este deteriorata. Spre, incotro vrei. Avand in vedere ca veneam de la dealul cu bujori de langa satul Atmagea, nu am mai ocolit pana la cimitirul turcesc Iaila, si am luat-o direct din Atmagea pe un drum de caruta, de-alungul padurii. Varful Tuguiata este cel mai inalt varf al Podisului Babadagului, avand 402 m.
Lacul Histria la 36,9 km. Varful Tuguiata Batrana Podisul Babadagului la 37,1 km. Tuguiata Batrana se afla piciorul vestic al celui mai inalt varf al Podisului Babadag, Tuguiata, de 402 m. Batran, dar mai prezentabil. Dupa ce am pus o cutiuta noua in ascunzisul de pe varful Tuguiata, mi-am continuat drumul spre Tuguiata Batrana. Scop atins. Atingerea acestui obiectiv, sau a celui apropiat, Vf. Tuguiata Batrana nu are decat 383 m, este insa mai spectaculoasa, prezentand o serie de coltani prapastiosi pe culmea sa si golul aferent, ce ofera cateva belvederi spre sud si vest.
Histria la 37,8 km. Histria, cel mai vechi oras de pe teritoriul actualei Romanii, a fost fondata de colonistii greci veniti din Milet la jumatatea seculului al VII-lea ante Chr si a fost parasit de ultimii lui locuitori in a doua jumatate a secolului al VII-lea post Chr. In decursul celor peste 1300 de ani de locuire neintrerupta, orasul a fost aparat de cinci ziduri de incinta succesive, corespunzand marilor etape istorice traversate de-a lungul existentei sale (perioadele arhaica, clasica, elenistica, romana timpurie si romana tarzie).
Dealul Asan Podisul Babadagului la 38 km. Podisul Babadag continua, fiziologic vorbind, culmea Muntilor Macin incepand din pasul Iaila sau Carapelit, ajungand pana pe malul Lacului Razelm.
Vechiul cimitir turcesc Iaila la 38,1 km. Pe panta vestica a pasului, sub culme, se afla un vechi cimitir turcesc, zice-se parasit, desi, de la unul dintre locuitori am aflat ca n-ar fi decat neingrijit. Pasul Iaila - Yayla - Carapelit - 192 m - desparte Muntii Macinului de Podisul Babadagului.
Lacul Nuntasi la 40,8 km. Monumentul de pe Dealul Cerbului Niculitel la 41,9 km. Este vorba despre un  obelisc inalt de vreo 3 m, construit din piatra, dedicat eroilor din comuna Niculitel, cazuti in cele doua razboaie mondiale.
Coltanii Mari la 42,1 km. Varsta caledonica, cca 600 milioane de ani. Rezervatie geologica, botanica si faunistica, Coltanii Mari reperezinta un afloriment de sisturi verzi, cele mai vechi din Dobrogea expuse la suprafata.
Crucea celtica Niculitel la 44,8 km. Pe potcoava de dealuri - ale Niculitelului - ce inconjoara localitatea Niculitel s-au descoperit urmele unei cetati, apreciata a fi dacica, precum si cele ale asa-numitului Troian - Val al lui Traian - un val de pamant cu caracter defensiv din epoca romana ori bizantina.
Manastirea Colilia la 45,2 km. Datand din anul 2006, manastirea a preluat, reconstruind-o in cea mai mare parte, o veche biserica evanghelica, ce a apartinut unei comunitati germane care a locuit, pana in anul 1942, in satul Colilia.
Cetatea Traian la 46,6 km. Cetatea Noviodunum Isaccea la 50,7 km. Cetatea antica se afla in vestul Isaccei, pe malul Dunarii, la 2 km distanta, ajungandu-se la ea pe un drum neintretinut.
Izvorul Cozluk Muntii Macinului la 51,7 km. Bujori in zona Cozluk. Nu mi-am propus parcurgerea intregului traseu turistic Cozluk, pe marcajul punct rosu. Indicatii prea vagi. Soarele mi-a zambit atat de pe piatra cat si de pe copac, harletul era la locul lui, frunzele erau asternute frumos, dar cutiuta a fost de negasit. Traseul Cozluk: Greci - Pasunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Stramb - Baia de arama - Pietrele Lacului - Varful Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei - Greci.
Stejarul din Valea Cozluk Muntii Macinului la 52,4 km. Chiar langa drum putem vedea un stejar imens, cu circumferinta de 5,5 m. Lipsa geocutie in stejar. Desi m-am invartit in jurul lui, am cotrobait in toate gaurile din stejar, nu am gasit geocutia. Traseul turistic Cozluk, marcat cu punct rosu, trece prin valea Cozluk.
Cheile Chediului Muntii Macinului la 52,7 km. Chei superbe cu bujori deasupra. Sunt un mare amator de chei, astfel mi-a facut placere sa pot parcurge niste chei adevarate si in muntii Macinului. Nu. Nu, în august, nu. Eu nu am fost atent. Ascunzisul a fost amenajat in august, si accesand muntesiflori. Chediul este un paraias, cel mai adesea sec (vara), ce curge prin marginea vestica a golfului Cazluc al Depresiunii Greci (5 km de Greci).
Pestera Pisica Neagra la 52,8 km. Pestera Casian la 52,9 km. Este vorba despre o mica grota suspendata intr-o inalta faleza ce domina valea Casimcei, parte a complexului geologic Cheile Dobrogei-Gura Dobrogei.
Varful Cozluc Muntii Macinului la 53 km. Eroare, Sulucu e Cozlucu. Dintr-o eroare impardonabila - nostra culpa - am botezat varful Cozluc, unde am instalat o geocutie, cu numele altui varf, Suluc (care sunt, de fapt, doua, Mic si Mare). Am vrut sa impusc doi iepuri dintr-o singura impuscatura. Planul meu a fost ca dupa parcurgerea Cheilor Chediului sa ajung cumva si pe varful Cozluc, respectiv la geoascunzis. Cozluc este unul dintre dealurile spectaculoase ale abruptului sudic al Muntilor Macin, prin haosul de stanci de pe culmea sa.
Locul fosilifer Bujoarele la 53,2 km. Cheile Dobrogei la 53,3 km. Bijuteria Dobrogei. Am facut o tura relaxanta in chei. Rezervatie naturala complexa - geologica, botanica, avifaunistica - Cheile Dobrogei reprezinta rodul eroziunii produse, in special, de apa, intr-un mare afloriment de calcare coraligene jurasice, cu vechimea de cca 180 milioane de ani, al Podisului Casimcei.
Belvedere Cheile Dobrogei la 53,5 km. Belvedere fara geocutie. Am urcat pe platoul cheilor la belvedere. Tabia Veche la 53,7 km. Pe malul drept al Dunarii sunt cunoscute cel putin doua cetati getice: Dinogetia (Garvan) si Noviodunum (Isaccea). Panoramele satelitare realizate de Google Earth evidentiaza insa si alte amprente ale solului specifice urmelor unor cetati antice, precum cea numita Tabia Veche.
Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei la 53,9 km. Se compune din mai multe grupuri de stanci, orientate in directia de la sud-est spre nord-vest. Indicatii prea vagi. Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul. Formatiune stancoasa deosebit de spectaculoasa, Pietrele Mariei se aseamana, mai ales privite de pe creasta, cu spinarea unui dinozaur.
Cetatea Ulmetum la 54 km. Cetatea Ulmetum, aflata langa localitatea Pantelimon, reprezinta o asezare romana din secolul IV, continuata de una romano-bizantina ce a dainuit pana in secolul al VI-lea.
Sub Pietrele Mariei Muntii Macinului la 54,1 km. Pietrele erau, pe Maria nu am vazut-o. Pietrele le-am gasit, ascunzisul de asemeni, vant cat cuprinde. Geocutia lipseste, dar macar am gasit umbra. Ajungand in muntii Macin, primul geoobiectiv vizitat de mine au fost Pietrele Mariei. Pietrele Mariei reprezinta o spectaculosa formatiune granitica din Depresiunea Greci, martor al eroziunii de care au avut parte hercinicii Munti ai Macinului.
Pestera La Adam la 54,2 km. Este una dintre cele doua (cealalta fiind Gura Dobrogei sau a Liliecilor), cele mai celebre din rezervatia Gura Dobrogei din Podisul Casimcei. Pestera de langa Visterna. Pestera este un loc foarte interesant. Pestera se afla la baza unei faleze formata pe malul stang al paraului Visterna - afluent al Casimcei, intr-o zona extrem de spectaculoasa din punct de vedere al reliefului, vizavi, pe celalalt mal al Visternei, aflandu-se numerosi atoli.
Obiective cultural-istorice - Judetul Tulcea
* Detalii despre contextul istoric si semnificatia culturala dupa autentificare.

[ Sus ↑ ]

Cu acces complet

  • Anuntare geoobiectiv nou, comentarii
  • Cautare obiective turistice dupa cuvinte cheie sau coordonate
  • Ultimele comentarii si obiective gasite
  • Urmarire Cetatea Enisala
  • Localizare pozitie pe harta
  • Obiective apropiate si negasite, listate si pe harta
  • Locatii turistice langa pozitia geografica a utilizatorului
  • Navigare pe teren in timp real!

Comentarii

  • Cetatea soarelui - Dupa descoperirea plajei de la Vadu cu minunatul ei cadou de bun venit (ma refer la cei cativa delfini care au pufait foarte aproape de tarm si ale caror spinari am reusit sa le prind in filmulet - cine are rabdare, sunt mai spre sfarsit :) ) am vizitat Cetatea Enisala pe o caldura de foc.Povesti si detalii gasiti aici  https://mihaelagui...

Ai ajuns aici si ai reusit deja sa vizitezi obiectivul Cetatea Enisala? Sau vrei doar sa comentezi, si sa completezi descrierea? Povesteste-ne despre experienta ta!

Geoobiective

Stii locuri de vizitat din judetul Tulcea, frumoase si interesante, dar mai putin cunoscute? Prezinta-ne informatii despre aceste locuri, si da posibilitatea celorlalti sa le cunoasca nemijlocit!

[ Sus ↑ ]
Copyright © 2007-2024 Geotrekking.ro, site-ul geotrekking in limba romana. Toate drepturile rezervate. Geodrumetie, ghid turistic Romania, drumetii, geoobiective si atractii turistice.