Ce atractii importante si populare sunt in apropierea obiectivului turistic Pestera de la Moara Dealul Consul?
-
Pestera de la Stanca - Dealul Consul la 1,1 km. Dealul Consul are o alcatuire mai putin comuna, pe de o parte din roci vulcanice, pe de alta parte dintr-un soclu de calcare triasice, intr-o klippa de acest gen fiind cantonata si Pestera de la Stanca.
-
Dealul Consul la 1,2 km. Este o aparitie insolită in peisajul "muntos" al Dobrogei de Nord prin izolarea sa de dealurile Babadagului din imprejurimi si de care tine structural.
-
Dealul cu bujori Ciucurova la 6 km. Dealul cu bujori - Atmagea, Ciucurova. Bujori cu boboci. Am reusit destul de usor sa gasim poiana cu bujorii. Bujori fara petale. Sosind dinspre nord, am gresit intersectia, dar pana la urma am ajuns pe drumul de pamant care porneste din satul Atmagea si ne duce la geoascunzis.
-
Lacul Horia Balabancea la 6,2 km.
-
Cismeaua din Padurea Trestenic la 7,9 km. Trestenic este unul dintre satele componente ale comunei Nalbant.
-
Vechiul cimitir turcesc Iaila la 9,5 km. Pasul Iaila - Yayla - Carapelit - 192 m - desparte Muntii Macinului de Podisul Babadagului.
-
Cetatea de calcar de pe Dealul Edirlen la 10 km. Dealul Edirlen se afla la extremitatea nord-estica a Dealurilor Niculitelui, fiind declarat rezervatie naturala mixta, botanico-faunistica.
-
Varful Tuguiata Podisul Babadagului la 11,1 km. Nu are valente peisagistice deosebite, platoul sau somital fiind o poienita inconjurata de padure. Spre, incotro vrei. Avand in vedere ca veneam de la dealul cu bujori de langa satul Atmagea, nu am mai ocolit pana la cimitirul turcesc Iaila, si am luat-o direct din Atmagea pe un drum de caruta, de-alungul padurii. Geocutia de pe Tuguiata este deteriorata. Am găsit geocutia foarte ușor, dar am constatat că aceasta este deteriorată.
-
Varful Tuguiata Batrana Podisul Babadagului la 11,3 km. Tuguiata Batrana se afla piciorul vestic al celui mai inalt varf al Podisului Babadag, Tuguiata, de 402 m. Scop atins. Atingerea acestui obiectiv, sau a celui apropiat, Vf. Batran, dar mai prezentabil. Dupa ce am pus o cutiuta noua in ascunzisul de pe varful Tuguiata, mi-am continuat drumul spre Tuguiata Batrana.
-
Varful Secarul la 11,5 km.
-
Manastirea Celic Dere la 12,1 km.
-
Manastirea Cerbu la 12,2 km. Este o manastire infiintata recent, in anul 2000, bisericuta, corpurile de chilii fiind construite intre 2000-2006. Manastire langa padurea Topolog. Dupa ce am facut o plimbare in padurea Topolog, si am gasit boboci de bujori, m-am oprit la Manastirea Cerbu. Scorburi fara cutie, dar pline cu furnici. Cred ca am gasit copacul despre care se vorbeste in informatia ajutatoare, a se vedea poza atasata, dar toate scorburile erau goale.
-
Dealul Asan Podisul Babadagului la 12,4 km. Podisul Babadag continua, fiziologic vorbind, culmea Muntilor Macin incepand din pasul Iaila sau Carapelit, ajungand pana pe malul Lacului Razelm.
-
Biserica din Telita Frecatei la 14,5 km. Biserica satului Telita - relativ de curand, declarata monument istoric - este renumita prin arhitectura specifica bisericilor slave si prin numarul de turnuri, 6 sau 7.
-
Monumentul de pe Dealul Cerbului Niculitel la 15,4 km. Este vorba despre un obelisc inalt de vreo 3 m, construit din piatra, dedicat eroilor din comuna Niculitel, cazuti in cele doua razboaie mondiale.
-
Crucea celtica Niculitel la 17,4 km. Pe potcoava de dealuri - ale Niculitelului - ce inconjoara localitatea Niculitel s-au descoperit urmele unei cetati, apreciata a fi dacica, precum si cele ale asa-numitului Troian - Val al lui Traian - un val de pamant cu caracter defensiv din epoca romana ori bizantina.
-
Cetatea Traian la 18,4 km.
-
Lacul Tapraichioi la 19,5 km.
-
Balta Zebil la 20,6 km.
-
Cetatea Ibida Slava Rusa la 20,8 km. In prezent, cetatea este acoperita mai mult de jumatate de satul Slava Rusa.
-
Izvorul Cozluk Muntii Macinului la 21,1 km. Traseul Cozluk: Greci - Pasunea Crucele - Valea Cozluk - Valea Radului - Teiul Stramb - Baia de arama - Pietrele Lacului - Varful Conaciu - Valea Plopilor - Pietrele Mariei - Greci. Indicatii prea vagi. Soarele mi-a zambit atat de pe piatra cat si de pe copac, harletul era la locul lui, frunzele erau asternute frumos, dar cutiuta a fost de negasit! Pur si simplu n-am inteles unde sa caut. Bujori in zona Cozluk. Nu mi-am propus parcurgerea intregului traseu turistic Cozluk, pe marcajul punct rosu.
-
Stejarul din Valea Cozluk Muntii Macinului la 21,7 km. Chiar langa drum putem vedea un stejar imens, cu circumferinta de 5,5 m. Lipsa geocutie in stejar. Desi m-am invartit in jurul lui, am cotrobait in toate gaurile din stejar, nu am gasit geocutia.
-
Rezervatia de liliac Fantana Mare la 21,9 km.
-
Cheile Chediului Muntii Macinului la 22,1 km. Chediul este un paraias, cel mai adesea sec (vara), ce curge prin marginea vestica a golfului Cazluc al Depresiunii Greci (5 km de Greci). Eu nu am fost atent. Ascunzisul a fost amenajat in august, si accesand muntesiflori. Nu. N Chei superbe cu bujori deasupra. Sunt un mare amator de chei, astfel mi-a facut placere sa pot parcurge niste chei adevarate si in muntii Macinului.
-
Varful Cozluc Muntii Macinului la 22,4 km. Cozluc este unul dintre dealurile spectaculoase ale abruptului sudic al Muntilor Macin, prin haosul de stanci de pe culmea sa. Am vrut sa impusc doi iepuri dintr-o singura impuscatura. Planul meu a fost ca dupa parcurgerea Cheilor Chediului sa ajung cumva si pe varful Cozluc, respectiv la geoascunzis. Eroare, Sulucu e Cozlucu. Dintr-o eroare impardonabila - nostra culpa - am botezat varful Cozluc, unde am instalat o geocutie, cu numele altui varf, Suluc (care sunt, de fapt, doua, Mic si Mare).
-
Locul fosilifer Bujoarele la 22,6 km.
-
Fortificatia Babadag la 22,9 km. Situl arheologic Fortificatia romana de la Babadag.
-
Spinarea dinozaurului Pietrele Mariei la 23,2 km. Se compune din mai multe grupuri de stanci, orientate in directia de la sud-est spre nord-vest. Indicatii prea vagi. Desi am facut toate delusoarele Pietrelor Mariei si am vazut si creasta dinozaurului, indicatiile prea generale si pietrele din imagini prea multe si asemanatoare nu mi-au dezvaluit geoascunzisul.
-
Sub Pietrele Mariei Muntii Macinului la 23,4 km. Pietrele Mariei reprezinta o spectaculosa formatiune granitica din Depresiunea Greci, martor al eroziunii de care au avut parte hercinicii Munti ai Macinului. Geocutia lipseste, dar macar am gasit umbra. Ajungand in muntii Macin, primul geoobiectiv vizitat de mine au fost Pietrele Mariei. Pietrele erau, pe Maria nu am vazut-o. Pietrele le-am gasit, ascunzisul de asemeni, vant cat cuprinde.
-
Copacul lui Bezergheanu Muntii Macinului la 23,5 km. La poalele muntilor Macin, in apropiere de comuna Greci, gasim un copac singuratic, care a devenit faimos datorita pozelor fotografului Mircea Bezergheanu. Geocutia de la Copacul lui Bezergheanu. Copacul e emblematic si celebru in zona Pietrelor Mariei de langa Muntii Macin.
-
Lacul Iacobdeal Turcoaia la 24,1 km. Este numit de catre localnici La fantana.
-
Lacul Babadag la 24,4 km.
-
Lacul Turcoaia la 26,4 km.
-
Cetatea Noviodunum Isaccea la 26,5 km. Cetatea antica se afla in vestul Isaccei, pe malul Dunarii, la 2 km distanta, ajungandu-se la ea pe un drum neintretinut.
-
Varful Tutuiatu Muntii Macinului la 27 km.
-
Troesmis la 27,2 km. Cetatea Troesmis, una din cetatile principale ale getilor, se afla pe malul bratului Macin al Dunarii, in dreptul localitatii Turcoaia, la o distanta de 3 km de aceasta.
-
Tabia Veche la 27,3 km. Pe malul drept al Dunarii sunt cunoscute cel putin doua cetati getice: Dinogetia (Garvan) si Noviodunum (Isaccea).
-
Saua Tutuiatu Muntii Macinului la 27,4 km.
-
Izvor Tutuiatu Muntii Macinului la 27,4 km.
-
Cariera Greci la 27,8 km.
-
Rezervatia geologica Agighiol la 28,4 km.
-
Revarsarea la 29,4 km.
-
Cetatea Enisala la 30,8 km. Ruinele fortaretei medievale Yeni-Sale (Enisala, Heraclee sau Heraclia) se afla la 2 km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domina zona lacurilor Razim si Babadag. Cetatea soarelui. Dupa descoperirea plajei de la Vadu cu minunatul ei cadou de bun venit (ma refer la cei cativa delfini care au pufait foarte aproape de tarm si ale caror spinari am reusit sa le prind in filmulet - cine are rabdare, sunt mai spre sfarsit :) ) am vizitat Cetatea Enisala pe o caldura de foc.
-
Sabangia la 31,2 km.
-
Cetatea Beroe la 32,1 km.
-
Biserica catolica din Malcoci la 32,3 km. Satul Malcoci a fost infiintat in anul 1843 de 25 de familii germane, care purtau numele stramosilor lor originari din Alsacia, Valea Rinului, Baden, precum Weideman, Klein, Kress, Frank, fiind primul sat german catolic din Dobrogea.
-
Varful Sulucu Mare Muntii Macinului la 33,3 km.
-
Saua Sulucu Muntii Macinului la 33,6 km.
-
Macin la 33,8 km. Odinioara inalti, acum foarte erodati, muntii Macin au cel mai inalt varf, varful Tutuiatu cu 467m. Scurtatura.. sa zicem. Ca sa gasim ascunzisul a trebuit sa scurtcircuitam oarecum traseul tuistic al crestei Pricopanului. Macin. Dupa o dupa-amiaza petrecuta la Iacobdeal a urmat o tura in Muntii Macin, mai exact Creasta Pricopanului. Un flavor de Macin. Ascunzisul este excentric localizat fata de traseul marcat al culmii Pricopanului ce trece prin apropiere, ceea ce poate, relativ, deranja.
-
Varful Sulucu Mic Muntii Macinului la 33,9 km.
-
Varful Piatra Raioasa Muntii Macinului la 34,6 km.
-
Sfinxul Dobrogei Muntii Macinului la 34,9 km. Sfinxul Dobrogei - Saua Serparu.
-
Cariera Macin la 34,9 km.
-
Cetatea Nufaru la 35,1 km.
-
Varful Vraju Culmea Pricopanului la 35,2 km. Culmea Pricopanului este creasta secundara, dar impunatoare a Muntilor Macin, caracterizata prin uriase formatiuni granitice, stanci semete si panorame vaste de jur imprejur.
-
Fantana de leac la 35,6 km.
-
Coltanii Mari la 39,4 km. Varsta caledonica, cca 600 milioane de ani.
-
Lacul Salcioara la 41,2 km.
-
Lacul Caraburum la 43,9 km.
-
Cetatea Argamum la 45,8 km. Ruinele cetatii Argamum se afla in apropierea localitatii lipovene Jurilovca, pe Capul Dolosman, pe malul lacului Razim, la 20 de km sud-vest de bratul Sfantu Gheorghe si la aproximativ 40 km de Histria.
-
Manastirea Colilia la 47,6 km. Datand din anul 2006, manastirea a preluat, reconstruind-o in cea mai mare parte, o veche biserica evanghelica, ce a apartinut unei comunitati germane care a locuit, pana in anul 1942, in satul Colilia.
-
Termele romane Cetatea Dinogetia la 47,9 km. Termele romane se afla la aproximativ 150 m distanta, in directia sud-est, de la cetatea antica Dinogetia.
-
Cetatea antica Dinogetia Garvan la 48,1 km. Cetatea antica de la Dinogetia este un sit arheologic complex, pluristratificat, in a carui arie au fost identificate in urma cercetarilor arheologice de teren efectuate in cursul secolului XX o asezare getică preromană, un castru roman din secolul al II-lea (bine documentat epigrafic); o citadelă romană târzie (sfârșitul secolului III - începutul secolului al VII-lea) și cetatea medio-bizantină (datând din secolele X-XII). Cetatea buruienilor si ierburilor aromatice. De pe drumul asfaltat se poate ajunge pana la poarta sitului arheologic cu masina, pe un drum de pamant, posibil inundat cu ocazia ploilor.
-
Cetatea Cius Garliciu la 48,5 km.
-
Castelul de apa Braila la 49,3 km. Castelul de apa - Strada Gradinii Publice, Gradina Mare, Braila.
-
Ceasul public Braila la 49,3 km. Ceasul public - Piata Traian, Braila.
-
Balta Albina la 49,7 km.
-
Lacul Hazarlic la 49,7 km.
-
Podul si cazematele germane de langa Balta Salcuta la 50 km. Pe DN 22E, ce pleaca din satul IC Bratianu, punctul de trecere cu bacul spre si dinspre Galati, spre interiorul Dobrogei, la 8 km de sat, dar pe teritoriul satului Garvan, se afla Balta Salcuta, amenajata si pentru pescuit de agrement. Geocutia de la piciorul podului german. Desi am mai vizitat ruinele podului german, carora de altfel le-am admirat trainicia, nu stiam ca au si secrete. Dupa ce a plecat ciobanul cu turma de oi. Prima data am ajuns la capatul nordic al ramasitelor podului german. Podul ce n-a fost. Am vizitat podul ce n-a fost intr-o zi fierbinte de vara.
-
Cazemata de pe Dealul Bugeac la 50,1 km. Dealurile Bugeacului reprezinta prelungirile extrem-nordice ale Muntilor Macin, relativ departate, izolate si mult mai joase decat corpul principal al acestor munti, de care sunt legate prin Pasul Garvan (58 m). Felicitari pentru drumetie. Si pentru gasirea geocutiei. Vara nu-i ca iarna. Dupa ce am trecut Dunarea cu bacul, de la Galati la comuna IC Bratianu, unde am amenajat un geoascunzis, am oprit prima data langa ramasitele podului si cazematele germane de langa Balta Salcuta. Geocutia de la Dealurile Bugeacului. Am pornit in februarie, pe 21, intr-o duminica pe la pranz, sa facem Dealurile Bugeacului.
-
Balta Zatun la 51,5 km.
-
Ruinele cetatii Halmyris la 54,4 km.
-
Lacul Sinoe la 54,6 km.
-
Gura Portitei la 54,8 km. Gura Portitei este un loc salbatic, locuit de lipoveni, unde este amenajat satul de vacanta Eden.
-
Cetatea Ulmetum la 55,3 km. Cetatea Ulmetum, aflata langa localitatea Pantelimon, reprezinta o asezare romana din secolul IV, continuata de una romano-bizantina ce a dainuit pana in secolul al VI-lea.
-
Malul Dunarii langa IC Bratianu la 55,3 km. Ajungand pe malul din judetul Tulcea, am fost impresionat de aspectul malului. Lipsa geocutie. Profitand de vremea frumoasa de dupa revelion, am trecut Dunarea dupa cutiutele ascunse , cele mai apropiate.
-
Lacul Histria la 56,2 km.
-
Templul societatii meseriasilor Galati la 57,3 km. Singura sinagoga din Galati care a supravietuit vicisitudinilor timpului, cladirea dateaza din 1896, si a fost construita de Societatea Meseriasilor.
-
Locul fosilifer Tirighina Barbosi la 57,8 km.
-
Histria la 57,9 km. Histria, cel mai vechi oras de pe teritoriul actualei Romanii, a fost fondata de colonistii greci veniti din Milet la jumatatea seculului al VII-lea a.
-
Cetatea Carsium la 58,4 km. Aflat pe malul Dunarii, la marginea sudica a orasului Harsova, situl arheologic cu numele Cetatea Carsium reprezinta, de fapt, ruinele unei cetati medievale ce a fost inaltata din materiale de constructie ale anticului castru roman Carsium.
-
Lacul Nuntasi la 58,4 km.
-
Gradina publica Galati la 58,6 km.
-
Lacul Catusa la 58,7 km.
-
Pestera Pisica Neagra la 58,8 km.
-
Canaralele din Portul Harsova la 59,1 km.
-
Cheile Dobrogei la 59,2 km. Rezervatie naturala complexa - geologica, botanica, avifaunistica - Cheile Dobrogei reprezinta rodul eroziunii produse, in special, de apa, intr-un mare afloriment de calcare coraligene jurasice, cu vechimea de cca 180 milioane de ani, al Podisului Casimcei. Bijuteria Dobrogei. Am facut o tura relaxanta in chei.
-
Belvedere Cheile Dobrogei la 59,3 km. Belvedere fara geocutie. Am urcat pe platoul cheilor la belvedere.
-
Pestera Casian la 60,2 km. Este vorba despre o mica grota suspendata intr-o inalta faleza ce domina valea Casimcei, parte a complexului geologic Cheile Dobrogei-Gura Dobrogei.
-
Reciful neojurasic Topalu la 62,7 km.
-
Lacul Vanatori la 62,8 km.
-
Pestera La Adam la 62,8 km. Este una dintre cele doua (cealalta fiind Gura Dobrogei sau a Liliecilor), cele mai celebre din rezervatia Gura Dobrogei din Podisul Casimcei. Pestera de langa Visterna. Pestera este un loc foarte interesant.
-
Gura Dobrogei la 63,1 km. Sub acest nume este descrisa un perimetru deluros (apartinand Podisului Casimcea) aflat pe malul drept al unui mic afluent al Casimcei, aproape de confluenta lor. Pestera cu doua intrari. Am urcat de la manastire printre stanjenei pitici si alte flori de primavara.
